Mesaje de la dumneavoastră

mesaje

Acesta nu este un Forum. Daca doriti sa intrati in dialog cu alti parinti de ingeri,  este necesar sa va inregistrati pe Forumul E.M.M.A.

Daca doriti sa postati un mesaj AICI si daca doriti sa fiti contactat/a, este esential sa lasati adresa de e-mail si/sau un numar de telefon care nu vor fi facute publice decat la cerere!

Toate datele personale vor ramane confidentiale, cu exceptia cazului in care doriti si mentionati in mod expres ca datele dumneavoastra de contact sa fie facute publice.

Nici un mesaj nu apare imediat dupa ce a fost trimis, ci va aparea in cel mai scurt timp posibil de la expediere.

Multumim pentru intelegere!

 

Comments

Un psiholog e necesar in maternitate

Buna Bianca , am citit citeva din mesajele tale care sunt foarte mute din acest motiv o sa incerc sa fiu scurta.In primul rind FELICITARI pentru campania dusa si tot ceea ce iti doresti sa relaizezi (te-am urmarit aseara la antena 2 si postul acasa etc)am si eu un ingeras de 1 an si 2 saptamani Iti inteleg durerea si nu cred ca nimic o poate inlocui pe Emma nici macar o alta Emma; de ce nu incerci sa mai faci un copil daca se mai poate?stiu ca ai un baiat...am suferit si eu cumplit iar ceea ce vrei sa faci tu este EXTRAORDINAR chiar si intr-o clinica privata unde am nascut a fost o asistenta care ma jgnit ...cred ca un psiholog este mai mult decit necesar intr-o maternitate indiferent de situatia in care ne afla acolo.Melodia si in special versurile compuse pentru Emma m-au emotionat pina la lacrimi nu stiu cum ai avut putere sa zimbesti in timp ce s-a filmat vidoclipul...mult succes si sanatate ELENA BANICA, Brasov

sint tot ioana din jud.alba

sint tot ioana din jud.alba si as dori sa va intreb cind mai are loc o noua intilnire a mamelor de ingeri in apropierea judetului nostru pentru ca as vrea cu toata inima sa va pot si eu ajuta asa cum ne ajuti si ne sustii cu tot sufletul BIANCA?DacaNU erati voi,sotul meu si fetita mea cred ca ori innebuneam ori cu toata rusinea o spun ma lasam prada bauturii.Nici nu va puteti inchipui cit imi alinati sufletul.Ii multumesc si nasei fetitei mele CORINA ca m-a sprijinit foarte mult si o face in continuare.

3 SAPTAMANI DE CAND AM PIEDUT INGERASUL

BUNA BIANCA !TE-AM VAZUT ASEARA LA EMISIUNEA LUI CRISTI BRANCU,NU STIAM DE ACEASTA ORGANIZATIE!IMI PARE RAU PENTRU FETITA TA!!!!MA NUMESC ADRIANA SI SUNT DIN CRAIOVA.AM TRECUT SI EU PRINTR-O EXPERIENTA URATA.SUNT CASATORITA DE 3 ANI ,LA INCEPUTUL ANULUI AM HOTARAT CU SOTUL MEU SA AVEM UN COPOIL.AM RAMAS INSARCINATA DUPA 3 LUNI.NE-AM BUCURAT FOARTE MULT CAND AM AFLAT,MI-AM FACUT PROGRAMARE LA MEDIC IMEDIAT,INGERASUL MEU AVEA 4 SAPAMANI SI 7 ZILE.A FOST FOARTE EMOTIONANT SA ECOGRAFIE .LA 8 SAPTAMANI AM FOST SI MI-AM FACUT TOATE ANALIZELE RECOMANDATE DE MEDIC.TOTUL A IESIT PERFECT,MI AM FACUT PROGAMARE LA MEDIC , A TREBUIT SA MAI ASTEPT O SAPT PT CA AVEA PROGRAMUL F INCARCAT .AVREAM DEJA 10 SAPT.LA MEDIC AVEA PROGRAMARE LUNI,IAR JOI DUPA CE AM VENIT DE LA SERVICIU AM AVUT ASA O PRESIMTIRE ,CU TOATE CA EU MA SIMTEAM FOATE BINE SI AM HOTARAT SA MERG A DOUA ZI DIMINEATA LA MEDIC.ASA AM SI FACUT.CAND AM AJUNS IN SPITAL D-NA DOCTOR LA CARE MA HOTARASEM SA RAMAN PT A-MI SUPRAVEGHEA SARCINA ,MI-A FACUT EU ECO, AM VAZUT CA SI-A SCHIMBAT EXPESIA FETEI,AM INTEELS CA NU ESTE IN REGULA.MI-A SPUS CA SARCINA ESTE COMPROMISA SI CA A INCETAT DIN EVOLUTIE DE APROXIMATIV 3 SAPAMANI .NU MI-A VENIT SA CRED,AM INCEPUT SA PLANG ,MEDICUL M-A LUAT IN BRATE SI A ICERCAT SA MA LINISTEASCA.MI-A FACUT INTERNARE URGENT.SEARA LA ORA 20 ERAM IN SALA DE OPEARTIE PT A FACE CHIURETAJ. A FOST UN SOC TERIBIL .NU STIU CE SA MAI SPUN .VINERI(20 IUNIE) S-AU FACUT 3 SAPTAMANI DE CAND AM PIEDUT INGERASUL .NU MI S-A DAT NICI O EXPLICATIE DIN CE CAUZA A MURIT.

Mama mea a pierdut sarcina la 6 luni

Mama mea, in varsta de 36 ani, si-a pierdut sarcina la 6 luni. Ingerasul era fetita. Imi doream foarte mult o sora. Eu, impreuna cu familia, am acceptat intamplarea foarte tarziu.

Va multumesc din toata inima ca existati!

ma numesc IOANA sint din jud.ALBA si pina mai acum 2 luni si jumatate ne puteam considera cei mai fericiti parinti a unei fetite superbe si a unui baietel Darius ce avea sa se nasca in scurt timp.Nimic nu ne putea face sa ne gindim la nenorocirea ce avea sa se intimple in saptamina mare la sarbatoarea sfintului GHEORGHE acum cind scriu imi dau seama de o coincidenta pe ambii mei bunici ii chemau gheorghe.Totul a decurs normal timp de 9 luni,mai aveam greturi dimineata dar treceau,m-am grijit cum se putea mai bine,mincam,repaos la pat,vitamine,totul pentru a nu fi probleme si pentru a avea fetita mea fratiorul mult visat pentru ca mult vreme am pus *zavar*cum zice ea pe geam.la ultimul control in martie doctorul mi-a spus ca trebuie sa ma internez pe 15 aprilie cu 3 saptamini mai repede cezariana fiind programata pe 6 mai.Daca l-am rugat sa ma mai lase o saptamina acasa mi-a raspuns nervos ca am membranele subtiri si se pot rupe oricind asa ca trebuie sa fiu sub Va multumesc din toata inima ca existati!supravegherea lui.Aveam incredere in el pentruca prima data cu fata m-a ajutat enorm.La internare mi-a spus ca s-ar putea sa ma opereze pe 22 sau pe 29 aprilie mai repede pentru ca cezarienele se fac la 38 de saptamini dar in 21 a venit si m-a intrebat daca vreau sa merg acasa.Eu i-am raspuns ca daca nu sint probleme ma duc vineri,el a zis ca in ziua aceea-era luni.M-a chemat la eco sa vada cum e copilul pentru ca inainte cu 2 zile am avut dureri si atunci a vazut ca era neintors fiind pozitionat cu capul in partea stinga,mi-a spus ca nu se mai intoarce dar nu e o problema,insa luni copilul era intors cu capul in jos si el s-a mirat apoi nu au mai vazut nimic timp de aproape un sfert de ora.LA ECO au mai asistat 2 doctori si toti trei erau nedumeriti.M-a trimis apoi pe masa la un alt control dupa care mi-a dat fisa de externare si mi-a spus ca daca nu sint probleme sa ma intorc in 5 mai pentru ca bebelusul se dezvolta mai bine in burtica decit afara iar daca am dureri sa iau papaverina cu no-spa.Am plecat iar la iesire ii tot repetam sotului ca am lasat ceva acolo dar nu imi dadeam seama ce.Dupa ce am ajuns acasa nu m-am simtit prea bine dar daca stateam in pat nu mai aveam nimic.Spre seara am avut dureri dar dupa un no-spa m-am linistit si am adormit,noaptea m-am trezit eram linistita dar copilul nu misca,mi-am zis ca fi si el obosit,am adormit iar iar marti toata ziua am asteptat si am sperat ca totul e bine.Noaptea nu am dormit deloc tot vorbind cu el in speranta ca nu s-a intimplat nimic rau dar deja eram tot mai ingrijorata.Dimineata am plecat la medicul de familie care mi-a facut ecograful si dupa expresiile de pe fetele medicului si a sotului mi-am dat seama ca ceva nu e in regula.Nici macar medicul nu avea curaj sa-mi spuna crudul adevar iar sotul meu in loc sa sara in sus de bucurie cum facuse in urma cu 5luni cind ni s-a spus ca e baiat era cu lacrimi in ochi aproape sa izbucneasca in plins.Verdictul era cod 0 inima a incetat sa mai bata placenta rupta si cheaguri de singe.Am iesit din cabinet si m-am intors inapoi la spitalul din AIUD de unde am plecat in urma cu 2 zile pentru a se mi se face cezariana si a-mi scoate puiutul mort.dupa multe lacrimi si legindu-le toate cap la cap am ajuns la concluzia ca trebuia sa intru in operatie luni nu sa mi se puna foaia de externare in mina.Am avut atita incredere in acest doctor pentru ca ma cunostea de mica si tot el ma incuraja sa am copii dar increderea m-a tradat.Zi de zi pling si as vrea sa-l intreb ce a fost in mintea lui sa ma trimita acasa cind a vazut clar ca situatia nu era buna.Cind am plecat din spital a doua oara in Duminica PASTELUI nu mai aveam sentimentul ca am lasat ceva acolo pentru ca acel ceva adica ingerasul nostru a cerut sa se nasca in aceea luni dar nimeni nu l-a auzit si el atunci a ramas acolo.Nu ne-au lasat sa-l vedem pentru ca ni s-a spus ca ne-ar face rau si ca oricum era vinat si intepenit.Acum regretam amarnic dar e prea tirziu,nu stim nimic despre DARIUS nici greutatea nici lungimea nici macar foaie de externare nu am la a doua iesire din spital,de placenta nici macar nu a pomenit ca era rupta,a pus alte motive care in acele momente nu le realizam dar care nici acum nu le cred.Sint zile cind simt ca innebunesc,lumea ma intreaba,fiind orasul mic ma cunoaste aproape toata lumea iar eu nu mai am puterea sa le explic.Ma intilnesc cu femeile care au nascut in aceeasi perioada tot baieti si au acasa fetite de virsta fetitei mele 5ani si imi vine sa urlu cind stiu ca eu nu am sansa de a-mi tine baietelul in brate linga fetita,pe ea o vad cit e de dragastoasa cu bebelusii si ma doare enorm cind stiu ca am dezamagit-o,ca nu i-am indeplinit dorinta,ma doare cind stiu ca va veni din nou CRACIUNULsi nu o sa facem bradul toti patru cind visele noastre in urma cu un an erau cu totul altele. Va multumesc din toata inima ca existati!

durere si bucurie

Intamplator ,v am vazut intr o emisiune,la postul Trinitas,unde mi ati placut f mult,stimata doamna Bianca Brad (si parintele moderator).Sunteti un om absolut deosebit,valoros si va doresc toate cele bune in viata! Vreau sa va spun ca e am pierdut 5 sarcini intre 4,5 luni -6,5 luni.Am suferit,poate chiar am murit cate putin,am facut tratamente cumplite ani la rand.si PreaBunul Dumnezeu mi a ajutat sa am un copilas,care acum are 7 ani si e un copil minunat ,fapt pt. care ii multumesc Domnului in fiecare zi. Mentionez ca in aceasta minunata lucrare a Domnului,de a mi darui un copilas ,a contribuit foarte mult d-na dr. Forica Trandafir (Bucuresti),pentru care ma rog la Dumnezeu sa i ajute intotdeauna .

atentie! de stiut..

buna, am urmarit emisiuni..de fapt, trairile mamelor care isi povesteau drama,si am ramas impresionata...ultima emisiune intamplator pe tv trinitas. sunt multe lucruri pe care as vrea sa le spun, o sa incep cu condoleante, pentru ca asa este normal. numele meu este amalia, si am citit comentariile postate pe situl tvr..sper sa ajungeti sa il cititi..http://www.tvr.ro/articol.php?id=38263 citez: "Mai bine te gindesti in perspectiva, ce poti sa faci sa nu se mai intimple asa ceva, ca asta nu este un lucru normal sa moara copiii, pe vremea lui Ceausescu nu exista asa ceva! Asa ca acest lucru trebuie oprit! Nu poti schimba ce s-a intimplat deja, da, e tragic, dar nu poti schimba ce a fost, insa poti schimba ceea ce va sa fie, si pe asta trebuie sa te concentrezi! Bineinteles, in toate timpurile mai moare un copil, dar acum un procent foarte mare de copiii mor sau sint defecti si asta nu este normal, asta are cauze reale si precise care pot fi identificate si inlaturate. Daca te concentrezi pe plinsete, rezultatul este ca pe viitor mult mai multi copii vor deveni ingeri si va fi nevoie de mult mai multe plinsete decit e nevoie acum! E un cerc vicios din care iesirea se face doar cint toti romanii sint exterminati si nu mai are cine sa plinga, vesticii nu ne vor plinge. Daca in schimb te concentrezi pe identificarea si inlaturarea problemei atunci copiii care se vor naste pe viitor nu vor deveni ingeri si nu va mai fi nevoie de plinsete. Unii oameni nu vor sa inteleaga, ei se cred destepti, sau cred ca nu conteaza. Da, substantele toxice din mincare conteaza foarte mult! In mincare se pune aluminiu, un element care ataca sistemul nervos si rezulta in alzheimer. Se pune guar gum, un e-stabilizator care contine dioxina, o substanta extrem de toxica folosita in vietnam aruncata din avion peste paduri si sate si s-au nascut o multime de copii defecti. In SUA cel putin 50% din alimente contin guar gum, care se acumuleaza in trup si nu poate fi eliminata! Si sint sute de astfel de substante toxice in mincare! Care mai de care! Pe degeaba ai grija de tine daca toata mincarea care o poti cumpara de la magazin contine e-uri, organisme modificate genetic sa fie toxice, si substante toxice. Trebuie sa intelegem ca vesticii nu ne dau nimic pe gratis. Daca un vestic iti da vreodata ceva pe gratis, fii sigura ca el cistiga si tu pierzi! Vesticii merg doar pe profit, pe exterminarea altor popoare si pe furtul resurselor de la alte popoare. Asta au facut de cind sint ei. Le-au dat la indienii nord americani paturi pe gratis, sa nu le fie frig. Paturi cu ciuma. A murit tot tribul. Pamantul si resursele au fost preluate de vestici. Indienii au primit paturi gratuite si au murit. Vesticii au cistigat resurse si teren. Pricepi? Romania are resurse si teren. Vesticii au nevoie de acestea, nu de noi. Vesticii ne pun e-uri in mincare, ne dau vaccine=injectii cu virusi, ca vaccine nu se pot face pentru virusi si cancer, nu exista asa ceva, dar uite, incepind din toamna toate fetele din Romania de la 9 ani in sus vor fi \"vaccinate\" obligatoriu prin proiect de lege cu o injectie cu virusi de boli transmise sexual, mercur si aluminiu! Ce fel de copii crezi ca vor mai face ele dupa ce vor fi vaccinate? Daca vor mai face copii, vor fi defecti. Vesticii impart contraceptive gratuite la elevi, si peste tot la tara in sate. Acum peste 20% din copii din Romania se nasc cu ADHD dupa ce au aparut aceste contraceptive. Inainte nu era ADHD in Romania. Coincidenta? Hai sa fim seriosi. Romanii mor, vesticii castiga terenul si resursele Romaniei. In constitutia Romaniei bagata pe git romanilor in octombrie 2003 scrie ca vesticii au dreptul sa cumpere terenul tarii noastre - teren pentru care strabunii nostri si-au varsat singele mii de ani sa il pastreze pentru noi si sa il apere de straini! Ai dreptate, e mare gradina lui Dumnezeu, dar daca nu pricepi, doar vesticii vor ramane in gradina! • mig 29 ovt"

stiu suna ciudat sa postez comentariile altora cu concluziile de final
"atunci romanii si copii lor vor avea mincare sanatoasa din Romania, fara e-uri, contraceptive, vaccine, gunoi, poluare si radiatie, nu se vor mai imbolnavi nu vor mai fi defecti, nu vor mai muri, populatia Romaniei nu va mai scade si romanii nu vor mai fi stresati, vor avea servici, locuinta si educatie si vor fi fericiti."

cred ca esenta asta este, chiar daca cine a scris nu are de unde sa inteleaga durerea daca nu a trecut prin asa ceva.

cred ca are dreptate iar eu, neputincioasa..incerc sa mai spun si altora..binenteles cine este dispus sa asculte..sa citeasca..

poate m-am exprimat vag..un lucru am inteles clar, cand parintele a spus ca Dumnezeu ingaduie sa se intample astfel de situatii..
nici nu stiu cum sa ma exprim mai bine, de fapt de aceea am citat mesajele, pentru ca multi altii stiu sa exprime lucrul asta mult mai bine decat mine, nu sunt scriitoare, nici filozof..

as dori sa imi trimiteti un mesaj legat de acest subiect..e-uri, vaccinuri, anticonceptionale..pentru ca si eu cred ca au un rol destul de marcant in sanatatea noastra..din nefericire..negativ. am gasit o gramada de informatii pe internet legat de aceste lucruri..si eu cred ca sunt destul de realiste, chiar daca multi incearca sa le ignore..sau sa spuna ca nu sunt adevarate.

Pentru Bianca Brad

Buna, Impreuna cu alti colegi ai mei vom derula un program care sa ofere consiliere psihologica femeii care a pierdut o sarcina. De asemenea mai avem un program de consiliere psihologica a femeii insarcinate. Daca esti interesata sa ni te alaturi, astept un semn de la tine.

Cu drag,
Mirela Zivari

Dumnezeu sa ajute mamele de ingeri

Numele meu este Marius.Vreau sa te felicit BB pt ceea ce ai facut pana acum pt mamicile de ingeri.Sunt un tatic fericit,avem un trandafir Antonia Gabriela.Dar in adancul sufletului, am o mare durere,am si eu doi frati ingeri, pe care Dumnezeu nu a dorit sa-i lase in lume printre noi,ci sa fie langa El ,de unde sa ne ocroteasca.Succes in tot ceea ce ti-ai propus sa faci Bianca Brad.Dumnezeu sa-ti ajute si tie si mamelor de ingeri.

Pupici pentru toate mamele din lume

buna bianca..numele meu e roxana si am 26 de ani..am vazut emisiunea lui cristi brancu in care ai fost invitata si am ramas cu un sentiment pe care nu stiu cum sa-l exprim..nu sunt maritata si nu am inca copii..stiu ca mama mea a avut inaintea mea un baietel care a murit la cateva luni dupa nastere din cauza unei malformatii la inima..nu s-a discutat niciodata in familie despre aceasta pierdere..dar emisiunea de azi a facut-o pe mama sa vorbeasca si sa se descarce..iti multumesc mult..si bafta in continuoare in tot ceea ce vrei sa faci..pupici pt tine si pentru toate mamele din lume...

Va multumesc ca existati!

sunt Iulia. Am vazut putin din emisiunea unde ai fost invitata in seara asta la Antena2. Am nascut acum 4 ani un ingeras. pe 14 august. eram cea mai fericita femeie din lume. nimic nu mai conta. nici faptul ca eram singura si neajutorata sau ca nu aveam un ban in buzunar. asa a fost sa fie. eram o femeie fericita si implinita. nimic nu-mi putea umbri fericirea de a fi mama. stiam ca totul se va rezolva si totul va fi bine. dupa atata fericire care credeam ca o sa dureze la nesfarsit a venit momentul trist in care mi-au spus ca ceva nu este in regula cu ingerasul meu. pe 18 august a murit. m-au chemat dupa 20 de minute dupa ce ingerasul meu scump murise. atunci o parte din mine a murit. sunt amortita de aproape 4 ani si i-mi este foarte greu in continuare. m-am refugiat in munca. cel mai hilar lucru pe care a trebuit sa-l fac a fost faptul ca in aceeasi zi a trebuit sa scot certificatul de nastere si de deces. pentru ce? nimic nu-l mai puteau aduce inapoi. am nascut un ingeras, un piticut cum i-mi placea mie sa-i spun, de 3,200, inainte de termen. normal ar fi trebuit sa nasc pe 16 septembrie. a facut hemoragie interna. am avut 3 diagnostice si o vorba a medicului legist pe care nu o sa uit niciodata: nu era copil de murit. l-am tinut in brate dar nu l-am botezat. i-mi pare atat de rau si doare atat de tare si acum... am 37 de ani si-mi doresc sa pot trece peste frica si spima care ma cuprind atunci cand ma gandesc ca-mi doresc cu disperare un copil. ar trebui sa fiu puternica si nu pot pentru ca in continuare mi-e frica. pentru ca rememorez si retraiesc cu aceeasi intensitate momentul cumplit cand realizezi ca nu poti sa-ti ocrotesti puiul, sa-l feresti de toate relele si necazurile, ca nu poti sa-i dai zile, ca nu se produce un miracol... am incercat, in momentul cand incercau sa-l readuca la viata, in gand, da fac un targ cu bunul Dumnezeu si sa-l rog sa traiasca piticuta mea si sa mor eu. poate ca nu era corect dar era un gand disperat. anii trec dar durerea ramane. ramane amintirea draga a unui pui de om si miracolul maternitatii. cea mai frumoasa perioada din viata mea si din viata oricarei femei este perioada in care in tine creste un ingeras... pe 14 august ar fi trebuit sa aibe 4 ani, in schimb pe 18 august au trecut 4 ani de cand sufletul meu a murit. a murit odata cu el. i-ti multumesc din suflet pentru ca existi. este pentru prima data cand pot sa-i spun cuiva care nu ma cunoaste prin ce trec si stiu ca intelege. stiu ca nu incearca sa ma consoleze cu vesnica fraza: nu a fost sa fie sau nu a avut zile de la Dumnezeu. i-ti multumesc EMMA si poate ca te joci cu piticuta mea, MARIAN, si-i spui cat de dor i-mi este de el si cat de mult i-l iubesc. va multumesc ca existati!

Sa va binecuvanteze Dumnezeu

Draga Bianca, Nu pot sa iti scriu cat am plans citind scrisoarea catre EMMA.Am doi nepotei minunati, pentru care acum traiesc majoritatea timpului in Belgia. Frncesca-Giulia are 6 ani, iar LUCA_Iozef are trei ani. Luca este nascut la 36 de saptamani. A fost foarte greu, ii multumesc lui D-zeu, caci acum este un baietzel minunat , dar nu pot uita cand multe , multe bunici, mame, etc, mi-au zis sau au gandit, cand am fost in Ro prima data cu Luca, caci Luca nu o sa traiasca. Nu inteleg nici acum, cum au putut spune asta unei bunici, care si-ar fi dat si sufletul, ca Luca sa poata sa creasca si sa sa fie un copilas normal. La o luna, avea abia greutatea de la nastere. Nu a inceput sa mearga doar la un an si jumatate, pana atunci isi tragea un piciorus dupa el, a fost cumplit cand lumea ne compatimea, dar am avut norocul sa se nasca si sa traiasca in Belgia. Binenteles , ca si sarcina a fost supravegheata tot aici, deoarece fetita mea a emigrat in 2000, urmandu-si sotul, care si-a gasit aici un job de programator . Imi pare rau sa spun ca in RO, in medicina sunt multe lipsuri si multa indiferenta, fetita mea, a terminat medicina la Timisoara si aici nu i-au fost recunoscuti decat trei ani, asa ca a trebuit sa mai faca patru, aici studiu, fiind de sapte ani, lucru care a influentat negativ si sarcina, care era dusa cu mult stres din cauza examenelor, a drumurilopr facute pana la universitate in fiecare zi, si acum nu putem multumi lui D-zeu pentru ca Luca si Francesca sunt bine. Maine il opereaza pe Luca de polipi . Eu sunt ingrijorata ca orice bunica si chiar acum seara vazandu-te la tv, am intrat pe saitul tau sa citesc despre EMMA, asa ca am putut sa plang si sa ma descarc, cu gandul ca maine va fi totul bine. D-zeu sa o aiba in grija pe EMMA, si ingerii sa ii povesteasca ce mamica minunata are, iar pe tine si pe familia ta sa va binecuvanteze D-zeu si sa va daruiasca inca o fetita sanatoasa care sa va umple golurile sufletesti lasate de EMMA. Iti multumesc ca existi si mamei tale, ii doresc multa putere sa aiba grija de voi. Cu dragoste, MUNI, asa imi spun nepoteii mei.

Cum ne revenim?

Draga Bianca nu stiu daca mai tii minte pe toti care iti scriu ,sunt o mamica de ingeras din Constanta, pe data de 27.06.2008 ingerasul meu ar fi facut 8 luni si sufletul meu este si acum indurerat. Nu o sa-l uit niciodata pe Alexuta al meu, a fost primul meu copilas, si desi nu il am langa mine pe ingeras imi doresc tare mult sa il strang in brate , sa il am langa mine. Sotul imi spune sa imi revin ca sa avem si noi un copilas viu si sanatos, ca trebuie sa imi revin si sa nu mai plang. Azi te-am vazut la TV la antena2 la emisiunea Agentul Vip si te-am ascultat cu mare atentie, ai spus ca nu trebuie sa ne agatam de marea durere, si ca trebuie sa ne revenim, intrebarea este cum? In Constanta nu sunt doctori si nici nu stiu cine ma poate ajuta pe mine mai ales ca sunt somera acum. Daca ma poti ajuta sa ajung la un doctor bun de fertilitate sa-mi spuna daca mai pot ramane gravida vreodata. Simt ca doctorul care m-a taiat la nastere mi-a facut ceva si nu stiu ce? Asta simt. Adresa mea de mail este *****@yahoo.com si poate reusesti sa citesti mesajul si sa imi dai un raspuns. Iti multumesc si sunt alaturi de tine. Mamica de ingeras... Alexuta.

Tetrapareza spastica

buna...am citit tot ce ai scris aici,Cred ca a fost si este si acum dureros pt tine.Eu ma numesc irina si am un baietel de aproape 2 ani cae sufera de tetrapareza spastica......vreau sa stiu daca ai putea sa ma indrumi catre unele fundatii care m-ar putea ajuta sa strang bani pt operatie..iti multumesc anticipat. Irina Boros

intristare

buna ziua! numele meu este monica si am 22 de ani. nu sunt mamica...nu am avut nici o sarcina pana acum... imi doresc enorm de mult un copilas... nu pot intelege in totalitate durerea voastra....dar cred ca este cumplita...am citit povestile voastre si plangeam in continuu.... cred ca este dezastros....va urez din toata inima sa fiti tari ( imi cer mii de scuze daca cineva considera ca nu sunt in masura sa spun asta...neintelegand cat de greu este )...va doresc tuturor sa va ajute dumnezeu prin a va da sansa de a va tine copilasul sanatos in brate si sa va bucurati de el tot restul vietii. va imbratisez cu caldura.

sint alaturi de toate mamele de ingeri...

mi-e foarte greu sa citesc, mi se innoada lacrimile in barba la propriu. sint alaturi de toate mamicile de ingerasi si admir puterea Biancai.

draga bianca

am o rugaminte la tine ... am o pritena fff buna totodata o fost colega care mia murit ...si as dori sa postez un clip cu ea si o poza in memoria ei ca sa ii fac o surpriza mamei sale...am trimis la dedicati ingerasi si o poza la ingerasii nostri se poate?multe felicitari pt acest site creat ...miiiiiiiii de felicitari

Exista o gradinita de ingerasi

sunt mama a trei baieti... un ingeras si doi nazdravani pe pamant langa mine. primul meu copil, extrem de dorit si asteptat, venit la 30 de ani, a trait doar 2 ore. am ales sa nasc la maternitatea bucur doar din cauza faptului ca locuiam in apropiere...aveam sa aflu ca a fost cea mai buna alegere pe care o putea face. dupa ce am nascut prematur baietelul am aflat ca are probabil aceasi malformatie congenitala la inimioara... a mai trait cateva ore, nu stiu exact cat pentru ca medicul nonatolog marele OM dr. DRAGOMIR FILOFTEIA nu stia cum sa-mi dea veste. desi in mod clar mai intalnise situatii, nu-si gasea cuvintele, imi vorbea incet si cu multa compasiune. am intrat in stare de soc... primul meu copil... il vazusem la reanimare si-mi parea perfect stiam de boala si speram sa supravietuiasca... eram dispusa sa fac orice pentru asta...nu ma gandeam la cum va fi viata lui in suferinta...vroiam doar sa nu-l pierd. l-am pierdut...a urmat un carusel de intamplari la care eu parca eram doar spectator... nu mai putem gandi nimic... din fericiream intalnit acolo OAMENI care m-au ajutat enorm.medicul nonatolog realizand faptul ca puiul meu nu va trai L-A BOTEZAT !!!!!avea apa sfintita si fusase invatata de preot ce sa spuna in astfel de situatii. i-a pus numele GHEORGHITA pentru ca a doua zi era sf. gheorghe. asistentele m-au luat din salonul lauzelor si m-au dus intr-unul gol unde am stat toata noaptea alaturi de sotul meu. apoi nemaipomenita doamna doctor LIANA PLES, care incercase totul pentru a ma ajuta, m-a mutat intr-un salon cu o mamica ce avusese o cezariana grea, nu se dadea jos din pat si nu-si putea vizita copilul...deci nu vorbea despre el... nu stiam ce voi face cu trupusorul lui, nu-mi pusesem niciodata problema ca il voi pierde... eram singuri in bucuresti si eu si sotul meu, fara rude, fara pre multe cunostinte... oricum nu-mi psa de asta... dar doamna dr. DRAGOMIR a venit la patul meu cu sfial si mia spus ca sunt lauza si foarte afectata si singura si probabil ca imi voi pierde mintile cand voi fi singura cu puiutu, asa ca imi sugera sa las pe altcineva sa se ocupe de inmormantare. asa am aflat ca un grup de femei crestine ortodoxe, neconstituite in nici o organizati ci doar din credinta si grija contactasera maternitatile inclusiv bucur, si rugasera personalul medical sa le permita SA INMORMANTEZE ORICE COPIL SAU AVORTON, BOTEZAT SAU NU, INDIFERENT DE VARSTA BIOLOGICA cu acordul parintilor, bineinteles. am fost de acord si asa le-am descoperit si odata cu ele un cimitr plin de asfel de copilasi, inmormantati crestineste cu preot. IN PIPERA. eu am pierdut copilul acum 10 ani si atunci erau acolo vreo 2000 de ingerasi. au cruci si numele trecut pe ele. demul o femeie pe nume DORINA BECALI oripilata de faptul ca aflandu-se intr-un spital a vazut un caine cu un membru de copil in gura, luat dintr-un tomberon. a intrbat si aflat ca bebelusii erau tratati ca la aprozar si ca cei avortati sau nascuti sub 1500 de grame si morti in spital nu erau dati parintilor acasa spre inmormantare!!!!!erau aruncati sau incinerati!!! a mers la patriarhie si a cerut ingaduinta sa se ocupe de acesti copii. a primit acordul. a cumparat o parcela de pamant langa cimitirul din pipera si impreuna cu sora ei DOMNICA GEAMBAZI si alte femei se ocupa se acesti copii dar si de cei morti in spitale de sida sau abandonati. totul pe timpul si cheltuiala lor. nu fac campanie nimanui deoarece acum 10 ani nimeni nu-l cunosrea pe GIGI BECALI dar este vorba de surorile lui si banii lui. intre timp DORINA BECALI a murit contactand un virus din morgile si spitalele prin care mergea... eu am mai nascut doi copii care stiu despre fratiorul lor din ceruri si adeseori ma intreaba... si PETRUT (asa il numiseram noi) cati ani ar avea acum? cand merg la cimitir si vad atatea cruci si morminte imi spun ca e la gradinita de ingerasi si sunt mai linistita...

Felicitari pentru campania Mame de Ingeri

Felicitari pentru campania Mame de Ingeri. Desi nu am trecut printr-o asemenea tragedie si am doi baieti frumosi si sanatosi sunt profund indurerata de traumele prin care ati trecut voi Mamelor de Ingeri si am vrut sa va transmit gandurile mele de bine si de incurajare. Am crezut ca imi v-a fi usor sa va scriu dar vad ca ma impotmolesc, ca emotiile sunt mai puternice si spre rusinea mea ma simt stangace la acest moment. Va transmit tuturor sa fiti tari si sa nu uitati ca Dumnezeu a dorit sa fie inconjurat de ingeri si ca nu este vina voastra. Va pup pe toate

povestile ingerasilor

Buna tuturor mamicilor de ingerasi...nu stiu ce cuvinte as putea sa va spun,sa va alin durerea...nu sunt o mamica de ingerasi,sunt o mamica a trei baieti minunati si ma cutremur cand citesc povestile voastre.As vrea sa va ajut cumva,sa pot face ceva pt voi mamicile de ingeri.Bianca vreau sa fac parte din organizatia ta,sunt un om simplu dar vreau sa ajut din tot sufletul...cu orice crezi ca as putea sa va fiu de folos.Multa putere mamici sa treceti peste durerea ce-o aveti in suflet sau sa reusiti sa traiti cu durerea.Va multumesc ca existati,multa putere si va rog ...daca credeti ca va pot ajuta cu ceva nu ezitati sa-mi spuneti

Te-am vazut pentru prima in

Te-am vazut pentru prima in emisunea lui cristian bratu..si ma uimit faptul ca ai avut curajul si puterea sa infiintezi acest site.Este o idee foarte buna pentru ca sunt unele fete care devin mamici de la o varsta frageda,si nu isi dau seama cu adevarat ce inseamna pierdera unui copil.Succes in continuare si ai grija de tine si de baietelul tau,Luca.Imi pare foarte bine ca am aflat site-ul tau si ca pot fi membra lui.Ai grija de tine si bucura-te de viata in continuare.

ingerasii ne vegheaza de sus...

vreau din tot sufletul sa te felicit,bianca,pt initiativa ta de a ajuta mamicile care au suferit aceeasi regretabila pierdere ca si tine.eu nu sunt mama inca,dar iubesc enorm copii si imi doresc din suflet.imi pare rau cand citesc aceste mesaje si vad atatea intamplari triste,si nici nu vreau s imi imaginez ce se simte.sa de-a dumnezeu ca voi toate,mamicile de ingeri,sa gasiti consolare la dumnezeu si sa va ganditi ca toate in viata sunt cu un scop,stiu ca poate suna crud,dar poate de acolo de unde sunt,ingerasii vostri vor face lumea mai buna prin pierderea lor,sa de-a dumnezeu!sa va binecuvanteze dumnezeu pe toate si sa aveti ingerasi sanatosi.felicitari pt organizatie si mult succes ,dar mai ales multa sanatate pt mamici si ingerasii nenascuti sa fie sanatosi.doamne ajuta!

Vreau sa va ofer sprijinul meu

Buna!Ma numesc Alina, am 27 de ani. Nu sunt mamica, dar vreau sa va ofer tot sprijinul meu. Daca va pot ajuta cu ceva as fi tare fericita!!!!!!!!!!!!!!!!!! Sunt invatatoare si stau in Ploiesti. Astept un semn.

completare

am uitat sa iti precizez care este pregatirea mea (asa poti vedea daca pot aduce un plus in organizatia voastra). am 31 de ani si am terminat ASE_ul in 2001 avand o experienta de 14 ani in domenia (am lucrat si in cadrul unui ong - dar sincer as prefera sa scap de hartogaraie :) ) . de asemenea am o diploma in sociologie psihologie, aici practica nu este prea bogata. nu ma intereseaza o colaborare remunerata in vreun fel, motiv pentru care iti pot oferi serile, noptile sau week-end-urile si nu este o gluma. multa sanatate si putere. ana ursu

Filiala la Piatra Neamt

BUNA ZIUA BIANCA. AM URMARIT AZI IN RELUARE AGENTUL VIP SI AM PRINS EXACT MOMENTUL CAND SPUNEAI ADRESA DE SITE AL ORGANIZATIEI. EU IL CONSIDER UN SEMN SI PENTRUCA DE MULTA VREME AS VREA SA FAC SI EU CEVA IN GENUL ACESTA,PENTRU A PUTEA AJUTA PERSOANE CU PROBLEME,AS VREA SA TE ROG SA IMI SPUI DACA NU PUTEM FACE O SI LA PIATRA NEAMT ACEST LUCRU,O FILIALA A ORGANIZATIEI. DACA VEI FI DE ACORD EU SUNT DISPUSA SA MA OCUP SI SA INVAT CE TREBUIE FACUT. MULTUMESC,MULT NOROC.

Invitatie ptr 8-10 iulie -Iasi

Draga Bianca,

Coordonez de 4 ani un grup suport pentru mame ale copiilor cu disabilitati si la initiativa unei mame dragi Lidia Oprean - avem 3 zile de odihna la Iasi unde vor participa 40 de mame. Rita, o prietena draga si-a ingropat recent ingerul de 16 luni si daca ai putea veni -cred ca marturia ta ar fi o incurajare pt ea !

Vreau sa iti spun ca nu suntem o organizatie puternica, Lidia Oprean si-a daruit mai intai vacanta ei la 7 mame, urmatorul an la 50 samd.. Lidia Oprean, fiica de pastor a trecut prin toate sentimentele descrise de tine cand a aflat ca va naste o fiica Becky cu spina bifida. de fapt la nastere, a respins-o...Dar ce minunat a lucrat Dumnezeu ca a tranformat-o pe Becky intr-o incurajare pentru zeci, sute de mame care ingrijesc un copilas cu handicap...Mai mult ea este un inspirational speaker care, atunci cind o asculti realizezi ca toate au un rost! un Scop. Chiar daca, momentan, ne este necunoscut... in perspectiva Cerului are un Sens!

Daca te intereseaza participarea la conferinta mamelelor, scrie-mi pe mail.

Eu te imbratisez, Bianca si stiu ca daca vei veni la intalnire Dumnezeu iti va vindeca inima si mai mult, tu insati vei ajuta la vindecare multor mame!
Cu drag,
Ligia

ingerasi

Ma numesc Mihaela si am 33 de ani.Sunt mama a trei ingerasi.Trei sarcini pierdute la varste diferite.Prima la 21 de saptamani,a treia la 22 de saptamani iar a doua pentru care sufar mai mult ,daca se poate spune asa,a fost o fetita nascuta la 26 de saptamani.Andrada ar fi fost numele ei.A trait 10 ore.Poate daca maternitatea din Onesti ar fi fost dotata cu aparatura performanta,daca medicii ar fi mai interesati de pacienti si nu de bani atunci poate Andrada ar fi trait.Atat eu cat si sotul meu ne dorim foarte mult un copil si stiu ca fetita noastra ne va ajuta.

Copii

Draga Bianca, NU imi pot imagina cam ce a fost si ce este in sufletul tau,pentru ca doar cei care trec prin asa ceva inteleg pe deplin.Daca ma doare atat pana si febra fetitei mele ,ma intreb cam ce as simti daca as fi intr-o asemenea drama...Orice cuvant este fara rost,doar Dumnezeu si Timpul cred ca ajuta ,nimic mai mult.Iti doresc sa ai putere sa treci peste acest calvar,pentru ca oricat ai spune ca esti bine acum,simt in privirea ta si in zambetul tau urme de durere,si este normal.Ai grija de tine si bucura-te de Luca,iar munca pentru cei din jur te va ajuta sa gasesti alinare...

despre reincarnare

Draga EMMA,

Iti multumesc ca ai aparut in viata mea ca sa imi pot lamuri niste evenimente. Eu sunt evreica dupa tata si am fost educata dupa invataturile Kabbalei. Intru-cat provin din familia evreiasca in care s-a nascut Isus, eu si fratii mei am fost chinuiti incepand din momentul nasterii noastre si chiar mai deverme. Inca din copilarie, tatal meu biologic mi-a gasit un sot cu care eu am fost de acord sa ma marit si, impreuna, am luptat pentru intreaga noastra familie si pentru viitorii nostri copii. Noi am fost violati pentru ca si copiii nostri sa nu fie omorati! Acum, dupa ce am citit informatiile din site-ul dumneavoastra imi dau seama ca am facut un gest vital.
V-am scris pentru ca sa va incurajez. In invataturile pe care le-am primit de la tatal meu este si invatatura reincarnarii. Aceasta nu este o simpla teorie, ci tatal meu mi-a arata ca reincarnarea este reala. In momentul mortii fiecarei fiinte (nu numai om) sufletul se intrupeaza intr-o alta fiinta. Reintruparea se petrece in aceeasi secunda cu moartea respectivului, dar acesta se poate reincarna si la mii de kilometri departare. De obicei, oamenii nu se reincarneaza imediat in oameni, ci in fiinte de o calitate inferioara (pasari, insecte, plante). Suferinta sau boala pe care le traieste un om in timpul vietii lui constituie o purificare prin care dobandeste fericirea vietii lui imediat ulterioare. Tot ce spun eu acum se intelege prin privirea lumii de pe Pamant ca pe un organism viu, urias si prin privirea tuturor actiunilor (tot ce se manifesta in lume) ca parti ale unui lant cauzal urias. Aceasta este o perspectiva mai optimista asupra disparitiei ingerasilor dumneavoastra, iar pentru mine este singura perspectiva reala.
Privitor la acest lant cauzal urias, noi actionam in viata pentru iubim instinctiv pe cineva/ ceva. In momentul mortii noastre acel cineva/ ceva ramane ( el sau/ si alte consecinte ale lui) si actioneaza in lume chemand la viata cauza iubirii instictive care am fost noi. Asa se produce reincarnarea! Astfel ca eu cred ca iubirea dumneavoastra instinctiva pentru copiii disparuti provoaca o intalnire cu ei intr-o viata viitoare, cand veti avea mai mult ocazia sa va manifestati iubirea fata de ei prin bucurie, nu prin durere.
Personal, cred ca inmormantarea copiilor prematur disparuti este mai buna decat incinerarea lor. Copilul este primit de pamant ca de uterul matern si noi avem speranta ca el va fi mai bine primit acolo. Pe vremea lui Isus, oamenii care mureau in conditii obisnuite se incinerau, numai cei care mureau in mod violent erau inmormantati in pamant. Si ingerasii nostri nu mai sunt cu noi din pricina vietii violente pe care o traim.
Va doresc sa traiti in iubire si sa va regasiti atentia de a va bucura de fiecare moment al vietii dumneavoastra!
Cu dragoste,
Ioana Canneti.

Mult succes

buna bianca..nu am varsta corespunzatoare (18 ani)sa pot vorbidesprece ti sa intamplat tie si celorlalte mamici de ingeri...stau si ma gandesc cat de greu este sa pierzi un copil...nu stiu,dar dak mi s-ar intampla vreodata asa ceva nu cred k as putea trece peste asta..iubesc copii enorm de mult si nu stiu ce as face...imi pare rau iti zic din suflet pt ceea ce ti sa intamplat,si poate d-zeu a vrut asta k tu la randultau sa poti ajuta alte persoane..mult succes in continuare cu organizatia,ai facut un lucru foarte bun....imi pare rau dak am deranjat....mult succes in continuare

 

sg sus Mergi sus