Mesaje de la dumneavoastră

mesaje

Acesta nu este un Forum. Daca doriti sa intrati in dialog cu alti parinti de ingeri,  este necesar sa va inregistrati pe Forumul E.M.M.A.

Daca doriti sa postati un mesaj AICI si daca doriti sa fiti contactat/a, este esential sa lasati adresa de e-mail si/sau un numar de telefon care nu vor fi facute publice decat la cerere!

Toate datele personale vor ramane confidentiale, cu exceptia cazului in care doriti si mentionati in mod expres ca datele dumneavoastra de contact sa fie facute publice.

Nici un mesaj nu apare imediat dupa ce a fost trimis, ci va aparea in cel mai scurt timp posibil de la expediere.

Multumim pentru intelegere!

 

Comments

mame indurerate

Nu-mi gasesc cuvintele sa spun ce simt,pot sa va spun insa ca mi-as dori ca nimeni sa nu cunoasca aceasta suferinta.Nicoleta si Gabriela au fost nestematele mele.Una a plecat la Domnul...Am primit un ingeras Petru,care ne mai alina suferinta din cand in cand....Poate ajuta pe cineva http://earlyangels.wordpress.com/about/

sarcina

Sa citesti Acatistul Sf.Nectarie (al doilea acatist) ca sa duci sarcina cu bine pana la capat. E un Sfant care ajuta pe oricine, numai sa avem credinta. O parte din moastele sale se afla la Biserica Radu Voda (sper sa nu gresesc) pe langa magazinul Unirea, in Bucuresti. Multa lume vorbeste de minunile savarsite la aceasta biserica.

am 2 copii dar sunt departe de mine

va salut pe toate mamele de ingerasi .am citit toate povestile voastre si am plans la multe dintre ele de parca ar fi toti bebelusi mei ..... eu sunt norocoasa am o fetita de 3 ani si 6 luni e nascuta pe 1 februarie 2007 iar la 2 sapt. am facut 19 ani . dupa 10 luni am ramas insarcinata cu al doilea bebelus un baietel dulce petrut joszef care intr-ü luna inplineste 2ani ,in 13 iulie .acum eu sunt plecata din tara la lucru pt ca eu si sotul meu am inceput de la 0 .el e cu pui mei la soacra mea acasa .cateodata ma gandesc oare o sa ma acuze ca nu sunt o mama buna pt ca i las mai mult pe la bunici?as face orice pt ei sunt pui mei ...si nu sunt laga mine si cred ca ei imi simt lipsa acum plang ... pt ca nu leam spus noapte buna nu leam spus cat iubesc mult...dar fara bani la noi in tara nu poti trai si nu vreau sa simta ce am simtit eu cand miam dorit o ciocolata si nam primito...de acea curaj si tot inainte pt ca ei pot sa scoata multe lacrimi de bucurie dar si de durere care ti sfasie inima... va pup pe toate si mult curaj in a infrunta orice durere ,bucurativa de amintirile lor sun pretioase .i multumesc lui d-zeuk mia dat 2 frumosi si sanatosi care ma asteapta acasa . va salut!!!!!!

prea multa durere

vrea sa va rog sa scrieti pe un balon numele CRISTIAN n28-12-1990-d18-2008 ce sa va spun Cristi este sau a fost un boboc care nu a apucat sa infloreasca a murit cu 10zile inainte sa faca 18ani lasand in urma numai durere,suferinta si multe lacrimii amare in sufletul parintilor,surorilor si celor care lau cunoscut nu te vom uita niciodata suflet bland va multumesc si sunt alaturi de toate mamele de ingerii .

SI EU AM SUFERIT MAI MULT DECAT TREBUIA

AM SUFERIT MULT IN VIATA MEA DAR NU AM DECAT 21 DE ANI DAR 3 ANI DE SUFERINTA ,AM UMBLAT PRIN SPITALE ERAM FFFFF BOLNAVA NIMENI NU STIA CE AM,AM FOST SI IN STRAINATATE DAR NU SA INTAMPLAT NIMIC,AM SUFERIT PRIMA OPERATIE DE CHIST LA NUMAI 18 ANI,APOI PE A DOUA LA 19 SI PE A TREIA LA 20,SUNT CASATORITA TOT DE 3 ANI SI K ORCE FEMEIE ISI DORESTE UN INGERAS,DOCTORI SPUNEAU K NU AM NICI O SANSA,DAR O MINUNE SA INTAMPLAT AM RAMAS INSARCINATA SUNT IN DOAR 3 LUNI SI SPER K D-ZEU SA IMI POARTE DE GRIJA,NE DORIM ACEST BEBE FFFFFFFFFFFFFFF MULT SPER SA NE AJUTE DOAMNE DOAMNE

Sunt matusa unui inger

Au trecut 6 saptamani de cand nepotica mea MARIA CORINA a plecat dintre noi, la varsta de 10 ani si 9 luni .Era un copil cuminte si ascultator, invata foarte bine,avea planuri pentru viitor dar s-au spulberat . In data de 19.03.2010 s-a internat la spital pentru o banala operatie de apendicita , din care nu s-a mai trezit intrand in coma profunda. In urma unei tomografii doctorii ne-au spus ca fetita a suferit un accident vascular . Dupa o luna de zile de chin s-a stins. Parintii , fratele, sora ,bunica si verisorii ei sunt sfasiati de durere.Poate asa a vrut Dumnezeu, nu stiu . Pe mama ingerasului MARIA CORINA o cheama Simona.

Iubita mea :(

Au trecut 8 ani de zile de la pierderea ingerasului mamei mele. Abia asteptam nasterea fetitei care avea sa imi fie sora. Desi eram doar un copil si eu, deja o iubeam. Mama mea a facut avort spontan la 6 luni si astfel iubita mea Ariana a devenit un ingeras. Sunt nopti in care ma gandesc la ea, ma intreb daca ar fi semanat cu mine sau nu. Ma intreb cum ar fi fost sa ma trezesc noaptea din cauza plansului sau, sau sa imi faca zilele frumoase cu gangurelile ei... Mi-e dor... sa o simt aproape de mine. Cred ca organizatia asta este una dintre cele mai inspirate. Ma gandesc ca in dictionar exista cuvintele " orfan " sau " vaduva" dar nu exista un cuvant care sa defineasca numele unei mame care isi pierde copilul.. Si totusi, sunt atat de multe femei care traiesc aceasta experienta traumatinzanta si dureroasa.

Oricine ai fi anonymous, nu e frumos.....

Cred ca nu se cuvenea ca acest urat, foarte urat mesaj sa fie trimis chiar inaintea evenimentului....Asa cum spunea si Monica, nu cred ca parintii care au pierdut un copil trebuiau asa jigniti intr-o asemenea zi. Dar Dumnezeu este sus , vede si poate iarta dar in sufletul tau ce poate fi bun cand jignesti asa , acesti oameni care au sufletul plin de durere?!? Ai trecut oare vreodata printr-o asemenea durere, sa-ti pierzi copilul?Banuiesc ca nu ,deoarece nu ai mai gandi asa, sau poate este doar o revolta de moment? Oricine ai fi , te rugam frumos sa nu mai postezi asemenea jigniri la adresa noastra si a Biancai. Cauta in sufletul tau si gaseste tu ,acea picatura de omenie daca o ai si incearca sa faci tu ceva bun pentru acei copii sarmani ai strazii asa cum le spui tu. Nu scriu mai mult deoarece nu vreau sa dau satisfactia de a fi bagat in seama un anonim.

Dorinta unui Înger...

A fost odata...! Aşa începe o poveste cu feţi - frumoşi şi zâne. Ştiu eu! Aşa incepe mami toate poveştile pe care mi le citeşte. Aşa ar fi trebuit să înceapă şi basmul vieţii mele... dar... Mă numesc Alexandru, si am 12 zile. Sunt raza de soare, bucuria, liniştea şi pacea familiei mele... şi sper să rămân aşa... Sper, sper... ca îngeraşii să mă lase alături de părinţii mei. Nu că nu aş dori să mă joc cu ei prientre noruleţi, raze de soare, fluturaşi şi flori, dar tare mi-aş dori să mai stau lângă părinţii mei. Mami si tati sunt cei mai buni părinţi din lume, sigur mai sunt şi alţii, dar ai mei sunt deosebiţi. Timp de 9 luni m-au ocrotit, iubit, mi-au vorbit despre nerăbdarea lor de a mă ţine în braţe. Sunt primul copil după 11 ani de aşteptare. Eu eram fericit, ei erau fericiţi şi emoţionaţi şi aşteptau clipa cea mare în care ne vom întâlni. Eram...., eram...., eram....?! Până în ziua de 13 mai 2010. Aceea trebuia să fie cea mai minunată zi s-a transformat în teamă, neîncredere, durere... dar nu în ultimul rând SPERANŢĂ. D-na doctor care m-a avut sub observaţie, mi-a urmărit evoluţia pe parcursul celor 9 luni şi a asigurat-o pe mami ca totul va fi bine a greşit la final. A greşit şi a întârziat aducerea mea pe lume cu cel puţin câteva zile. DIN PACATE NU PENTRU PRIMA DATA! (AVEM ARGUMENTE SOLIDE ÎN ACEST CAZ!!!) Mami a simţit că ceva nu este în regulă. Dumnezeu şi-a trimis îngerii şi au îndemnat-o pe mami să facă puţin efort, aşa se face că "apa s-a rupt". Mami şi-a dat seama că deja este "târziu" din păcate. Panicat, tati, ne-a dus la spital. Aici o altă doamnă doctor care nu a dorit să i se strice somnul ne-a lasat pe mine şi mami să luptăm pentru viaţa noastră. Şi am luptat să ştiţi. Chiar au luptat până când o altă d-nă doctor şi-a dat seama de existenţa noastră abia pe la ora 8.30-9. Atunci au hotărât că am dreptul la viaţă! JALNIC!!! Din păcate viaţa mea a fost deja pusă sub semnul întrebării. Şi aşa este şi acum. Mă lupt cu boli de inimaginat pentru un bebeluş. Am fost infestat cu .... diagnosticul: STARE SEPTICEMICĂ CU ENTEROCOC + B.COLI (bacteriurie); INFECŢIE DIGESTIVA KELBSIELLA PN.; B. COLI; TAHIPNEE TRANZITORIE NEONATALA; LEUCOCITOZA MARCATA LA PRIMA DETERMINARE (TRANZITORIE); HIPOCALCEMIE NEONATALA TRANZITORIE; PATA VASCULARA FRUNTE SI PLEOAPE; COLICI ABDOMINALE; AFECTAT DE CARIOAMNIOTITA; NOU NASCUT NORMOPONDERAL; NASCUT UNIC, IN SPITAL; PROFILAXIA BOLII HEMORAGICE. Această tragedie nu s-ar fi intânplat dacă toţi medicii şi-ar fi făcut datoria... Nu doresc să fac acuzaţii, sunt prea mic pentru o lume aşa de mare, dar vreau să avertizez pe următorii îngeraşi să se păzească să înfrunte această "lume" lipsită de încredere, profesionalism din partea unor medici, fără suflet care urmaresc doar propriile interese. Mă lupt în continuare pentru o şansă la viaţă şi asta de dragul părinţilor mei. Sunt prea trişti, ochii lor sunt înlăcrimaţi în permanenţă. Îmi doresc să înţind mânuţa mea mică să le şterg lacrimile de pe obraz, dar mă ţin aparatele care sunt conectat. Îmi doresc să le văd feţele vesele şi zâmbitoare, precum şi glasul lor, aşa cum a fost până în ziua de 13 mai 2010. Mă rog îngeraşilor şi Maicii Domnului să-mi încheie basmul vieţii cu... .... şi au trăit fericiţi până la adanci bătrâneţe! Aceste rânduri sunt scrise de Paulina Bolohan, mătuşa lui Alexandru. M-am adresat dumneavoastra, pe acest site în speranţa că disperarea şi durerea noastră au ecou în rândul oamenilor. "Lume este multă, oamenii sunt puţini!!" Vă rugăm să ne ajutaţi, să ne îndrumaţi să facem cunoscute şi altor familii această situaţie, care din păcate nu este unică. Prea puţini sunt cei care au curajul şi tăria de a-şi striga durerea. Unindu-ne forţele poate reuşim să ajutăm şi alte familii să nu ajungă să treacă prin această situaţie, să "trezim" în medici (respect pentru cei care-si fac meseria si respecta juramantul depus) datoria pe care o au, cea de a-si practica profesia cu responsabilitate. Familia nu doreşte procese, despăgubire care nu ne vor încălzi inimile ci trezirea societăţii la realitate. Dorim să se ştie, să facem cunoscute numele medicilor din Botoşani, care i-au bani cu "acte în regulă" prin intermediul cobinetelor individuale şi care ucid cu bună ştiinţă suflete de copii, visele şi pacea familiilor. Familiile care au intâmpinat astfel de situaţii sunt rugate din inimă să ne contacteze. Bolohan Paulina - profesor psihopedagogic Şcoala Specială Botoşani. Specific profesia pe care o am nu pentru a mă "lăuda" ci pentru faptul că lucrez cu copii ce au fost diagnosticaţi cu deficienţe severe, deoarece au avut neşansa de a se naste in Botosani, lasati in voia sortii din pricina incompetenţei personalului medical. Vad zilnic cu inima fărâme disperarea si forta cu care acesti copii si parinti isi traiesc viata adresa de email: tel: 0748808476 Mahu Clement - tatal lui Alexandru tel: 0745324842 Desi stim ca nu vom fi luati in considerare de forurile superioare, Ministerul Sanatatii, Colegiul medicilor, macar sa tragem un semnal de alarma. Va multumesc din suflet pentru atentia acordata si va rugam sa ne dati sfaturi, indrumari. Orice parere este binevenita. Cu stima si respect, Familia

Sunt verisorul unui inger

Sunt verisorul unui inger care a trait 10 zile avea probleme cu inimioara el a murit in 25Octombrie2009.Eu cand am auzit ca a murit am ramas impresionat.El a murit la matusa mea in brate sora mamei mele Claudia.Imi doream sa traiasca 3 luni pentru operatie.Eu las ajuta.Pel il chema Toia Sebastian Alin. Dormi in pace Sebi.

Stiu ca...

Stiu ca nimic din ceea ce as spune nu va poate consola, dar vreau sa stiti totusi ca suntem multi alti oameni care suntem cu sufletul alaturi de voi. :)

Draga Anonymus, de ce ne jignesti?

Draga Anonymus, te invit pe tine sa te ocupi de acei copii sarmani. Sincer, eu m-as ocupa de cei care ii parasesc sau ii obliga sa stea acolo, pe strazi. Asa cum nu poti simti profunzimea lucrurilor, nu poti sa vezi ca marea problema e cauza si mai apoi efectul. And for you, o calda rugaciune pentru ca bunul Dumnezeu sa-ti lumineze mintea, fara sa treci prin drame care sa te marcheze mai rau. Stai putin si gandeste-te... oare cu ce esti mai castigat ca ai ranit si ai jignit? Te simti mai implinit? Mai evoluat? Ce ar fi sa cauti in sufletul tau putin respect, putina intelegere, putina omenie... ca doar oameni suntem, nu? Toti! Si noi, si voi, si copii nevinovati, si parintii copiilor nevinovati. Si inca ceva: Un Parinte de Inger nu si-ar parasi niciodata copilul... atunci, de ce ne jignesti pe noi???

cretin-o

in loc sa te ocupi cu copii de pe strazi in uferinta apinzi lumanari.Idiotii lumii.Cretin-o.Daca i un leu strans aduna copii de pe strada,din toate organizatiile astea nu am vazut niciodta nimic bun.EMMA for you

Voi aprinde o lumanare...

Buna Bianca, Ma numesc Daniela si locuiesc in strainatate impreuna cu baietelul meu de 9 luni si taticul lui.Chiar daca aici lucrurile sunt un pic diferite fata de Romania in ceea ce priveste sprijinul acordat parintilor care trec prin asemenea drame, suferinta unei mame ramane vesnic in inima ei, asa cum ai spus si tu in emisiunea Monicai, la ProTV International.Nu e nimic mai dureros si mai crunt decat pierderea unui copil...Eu am pierdut o sarcina la doar cateva saptamani si am fost atat de devastata...dupa toate iluziile si visurile mele cu ochii deschisi. Ce m-a ingrozit si mai tare a fost atitudinea celor din jur,oamenii nu pun importanta pe pierderea unei sarcini dar mai ales pe impactul pe care il are asupra unei mame care isi doreste un copil..cuvinte ca...¨lasa, e mai bine asa decat mai tarziu¨ sau ¨viata merge mai departe..¨sau nu te mai gandi ca-ti faci mai mult rau¨,acestea erau lucrurile pe care le-am auzit.La scurt timp am ramas insarcinata cu fiul meu si a trebuit sa ma pun pe picioare si sa ma intaresc pentru el. Acuma e un copil sanatos si fericit si nu exista zi sa nu multumesc celui de sus si sa ma rog sa nu i se intample nimic rau. Draga Bianca, ti-am spus pe scurt povestea mea simpla. In ziua in care am pierdut sarcina am intrat pe pagina ta si am citit povestea ta si a ingerasului tau...am plans si am suferit alaturi de tine.Imi pare sincer rau pentru ce ti s-a intamplat ...dar, mai cred ca lucrurile nu sunt intamplatoare. Esti o femeie si o mama absolut extraordinara si cred sincer ca ai fost aleasa de cel de Sus si de alaiul de ingerasi din gradina Lui sa faci aceasta organizatie pentru a alina suferintele noastre, ale parintilor, chiar daca acest lucru s-a intamplat cu cel mai mare pret pe care l-ai platit chiar tu... Din pacate, inca mai exista multa ignoranta si mai ales lipsa de informatie iar ceea ce faci tu in Romania este nu numai necesar ci extraordinar. Astazi voi aprinde o lumanare pentru copiii plecati prea devreme de langa noi. Iti doresc multa multa sanatate ca sa duci la bun sfarsit toate obiectivele organizatiei.Am o intrebare, scuza-mi indrazneala...nu ai vrea sa mai faci un copil? Sunt absolut sigura ca ai comemora la fel de frumos si de bine in continuare ziua ingerasului tau EMMA , iar baietelul tau ar avea un fratior sau o surioara...:) Mult succes in continuare!Te voi urmari cu interes si de acum inainte! Daniela, Palma de Mallorca

As dori sa va ajut...

Salut! Ma numesc Sebastian si sunt din Arad. As dori sa va ajut in alinarea suferintelor pierderii acestor fiinte dragi, copii nascuti sau inca nenascuti. Va trimit atasat, in format. pdf, txt si doc, cartea "Matei, vorbeste-mi despre rai", scrisa de Suzanne Ward, o carte pe care eu o consider absolut deosebita. Vreau sa va spun ca am dat aceasta carte sa o citeasca unui coleg si sotiei sale, care si-au pierdut baiatul de 20 si ceva de ani intr-un accident de masina, iar rezultatul m-a incantat de-a dreptul: au devenit mai linistiti, sufera mai putin acum. Eu nu stiu daca aceasta carte e in intregime adevarata sau eu dar inclin foarte tare sa cred, (in conformitate cu convingerile mele si dupa citirea si a altor carti despre spiritualitate), ca totul are un scop pe lumea asta si ca viata si intamplarile se desfasoara precum se povesteste in aceasta carte. In continuare, iata prezentarea pe care i-o face Editura For You: "Matei, vorbeste-mi despre rai" de Suzanne Ward contine mesajul pe care doamna Suzanne Ward le-a primit de la fiul ei, Matei, care a murit de curând si care face o prezentare foarte detaliata a vietii de dupa moarte si a lumii de dincolo. Este cea mai exacta si amanuntita prezentare a acestui subiect atât de controversat – viata de dupa moarte, viata care se dovedeste a nu fi câtusi de putin atât de înspaimântatoare cum ni s-a parut, poate, pâna acum." si un pasaj de la inceputul cartii: "CUVÂNT ÎNAINTE Toţi cei care au trăit experienţa morţii unei persoane foarte importante şi preţioase ştiu că această pierdere pentru totdeauna îi schimbă profund. în această privinţă, durerea noastră este aceeaşi - dar fiecare inimă care suferă cunoaşte şi o poveste de iubire unică. Aceasta este mult mai mult decât povestea mea. Este o poveste despre iubire - personală şi divină - şi, mai mult decât atât, este o dovadă că, atunci când oamenii pe care-i iubim părăsesc această lume, ei trăiesc într-un alt trup, într-un tărâm minunat, de mare diversitate şi unde sunt foarte activi. Religiile noastre susţin că există o „viaţă de după" în „cealaltă lume" care se desfăşoară potrivit cu viaţa pe care o trăim în această lume. Aşa şi este, dar impresiile lor în privinţa acelei lumi sunt greşite, în sensul că ele ajung la concluzia că, o dată ajunşi acolo, nimeni nu vine să ne povestească cum este dincolo. Acest lucru nu este adevărat! Noiputem şti - se cuvine să ştim - despre acel tărâm pe care-1 numim rai şi al cărui nume potrivit este Nirvana, după cum mi-a spus fiul meu, Matei. îi putem vedea pe cei pe care-i iubim în acea lume în care multe aspecte sunt surprinzător de asemănătoare cu viaţa de aici. Dar raiul oferă mult mai multă iubire şi iluminare, frumuseţe şi bunătate şi sănătate în minte trup şi spirit, decât oferă viaţa de pe Pământ. Din aceste dezvăluiri despre viaţa din rai, vom înţelege scopul vieţii noastre de aici şi vom învăţa cum să ne pregătim pentru a merge mai departe. Şi ne putem bucura, ştiind că legăturile de iubire sunt mult mai mult decât amintiri - iar viaţa eternă înseamnă mult mai mult decât imagini neclare." Ramane ca fiecare sa se lamureasca in interiorul sau daca considera incantatoare sau lipsite de sens cele scrise in carte. Cartea e scrisa de o femeie care a trecut chiar ea prin drama pierderii propriului fiu. Cine doreste, poate comanda cartea la Editura For You (nu costa decat 6 lei) iar pentru cei care nu doresc, v-o trimit in attachment, asa cum am mentionat la inceput. Reactiile la citirea cartii vor fi diferite, in principal datorita nivelelor diferite de constiinta ale celor care o citesc, dar parerea mea este ca va ajuta sufleteste foarte multe mame. Aceasta a fost mana de ajutor pe care am dorit sa v-o ofer.

Sufletul meu de mama este alaturi de voi

NU EXISTA BUCURIE MAI MARE DECAT NASTEREA UNUI COPIL,NU EXISTA SUFERINTA MAI MARE DECAT PIERDEREA UNUI COPIL,DIN PACATE TOT MAI MULTI INGERASI URCA LA CER LASAND IN URMA LOR LACRIMI SI SUFLETE FRANTE. AM SI EU UN BAIETEL SANATOS FARA DE CARE NU MI-AS PUTEA IMAGINA VIATA DE ZI CU ZI,INTELEG SUFERINTA MAMELOR DE INGERI SI VREAU SA STITI CA DESI NU AM TRECUT PRIN DUREREA CARE O TRAITI VOI SUFLETUL MEU DE MAMA ESTE ALATURI DE VOI,PLANG SI SUFAR ALATURI DE VOI PT CA DRAGOSTEA SI SUFERINTA UNEI MAME NU ARE LIMITE. Tel.:- 0741 - 754.274

Sunt matusa unui ingeras

Sunt matusa unui ingeras si as dori ca sora mea,mama acestui ingeras Sebastian sa fie si ea mangaiata intr-un fel,prin aceasta organizatie.In cateva cuvinte as dori sa va spun ca Sebi s-a nascut cu o malformatie la inimioara si a trait doar 10 zile,in care noi ne rugam la DUMNEZEU sa faca o minune.Daca era posibil ii dadeam inima mea doar sa fie bine,pe atunci eram si eu insarcinata cu al 3-lea copil in cateva saptamani dar eram alaturi de sora mea si de SEBI.Cred ca as putea scrie o carte prin ce am trecut atunci din 25septembrie2009 cand s-a nascut SEBASTIAN.VA rog sa o contactati si pe sora mea Claudia.Va multunesc.

Sufar si acum..dupa 23 de ani...

Am avut si eu un moment nefericit, dar s-a intamplat cu 23 de ani in urma si am crezut ca atunci cand vor trece ani eu voi uita si voi merge inainte, dar de cate ori imi aduc aminte de baiatul meu imi vine sa plang ,sufar si acuma dupa atata timp. Pe vremea aceea nu se facea cezariana asa usor si baiatul meu de asa ceva ar fi avut nevoie,dar medici au considerat ca este inca un copil care sa ingroase numarul mortalitatii infantile din vremea aceea. Nici nu au vrut sa imi dea certificatul de la medicul legal si nici trupusorul lui mic pentru al putea ingropa crestineste si unde a-si fi putut sa ii aprind si eu o lumanare. Dar bunul dumnezeu a avut mila de mine si mi-a mai daruit inca 2 baieti care acum sunt mari si frumosi, dar totusi gandul la copilasul care l-am pierdut nu imi da liniste si in fiecare an de ziua lui ii impartesc si ii aprind o lumanare. Baietii mei cunosc povestea fratelui lor si stie cat de suparata sunt, dar ei incearca pe cat pot sa imi aline suferinta prin prezenta si vorbele lor bune. Asa ca cu cat ar trece ani acel sufletel care inca nu a apucat sa vada lumina zilei ramane in inimile noastre pentru totdeauna.

Draga noastra Marioara

Draga noatra Marioara imi pare nespus de rau pentru suferinta ta scumpul tau ingeras MARIAN va primi astazi si din Brasov un balonas cu numele lui scris pe el. o calda imbratisare din partea mea Liliana-bunica de ingeras David

Sunt mama ingerasului Marian

Sunt mama unui ingeras care m-a parasit la doar 33 de ore de la nastere din vina celor care trebuia sa mi-l duca langa mine pe aceasta lume. Multumesc organizatiei E.M.M.A. pentru frumoasa initiativa de a ne mangia suferinta pierderii celor dragi si de a ne da o speranta ca ei exista acolo sus in ceruri si poate isi dau seama cit sufera mamicile dupa ei. Imi pare rau ca sunt prea bolnava sa ma pot bucura si consola direct pe stadion alaturi de alte mamici care sunt la fel ca mine. VA ROG, DACA ESTE POSIBIL, SA-L TRECETI IN EVIDENTA ORGANIZATIEI E. Sunt mamica unui ingeras, pe care l-am pierdut de langa mine, din vina celor care m-au asistat la nastere ,la doar 33 de ore. Va rog ,daca este posibil, sa ne inscriti in Organizatia E.M.M.A.,se numeste STAN MARIAN. Va multumesc foarte mult, asa imi alinati foarte mult durerea. Voi fi mereu langa aceasta superba initiativa si de mamicile de ingerasi care, probabil, sunt impreuna cu scumpul mei copilas. Cu mult respect pentru organizatori.Va multumesc.Marioara Stan. 29 mai 2010

Si eu am pierdut un copil

Rog foarte mult sa fie trecut pe tabelul ingerasilor si ingerasul meu pierdut la doar 33 de ore dupa nastere pe data de 26.01.1958.Se numeste Stan Marian.Mi-au alinat durerea cu aceasta initiativa si Dumnezeu sa le binecuvinteze pe mamele de ingerasi.

mama de inger

am 23 de ani.anul trecut pe 17 iulie lam pierdut pe fiul meu robert alexandru.asa vroiam sa il cheme.miam dorit mult acest copil/lam nascut mort si lam luat acasa iam cumparat cele necesare ptr ingroparesi vreau sa spun ca si azi am ramas cu chipul lui in capul meu si era asa frumos si era asa sanatos parea fara nici un fel de malformatie doar ca nu plangea/ce mi-au spus doctorii ca era de gatul lui acel cordon infasurat de gatul lui.iar cu 2 zile in urma am fost la control si mia spus ca este bine,nu am mai inteles nimic doar ca el este acum un inger si ca este acolo sus si ca il iubesc mult

va rog scrieti si pe un balon

va rog scrieti si pe un balon GIUREA RALUCA STEFANIA moarta la virsta de 12 ani in anul 2007 in teava de evacuare a unui strand din Caracal.

ACUM 2 ANI MI-AM PIERDUT FETITA

BUNA SI EU AM TRECUT ACUM 2 ANI PRIN ASA O NENOROCIRE , LA 7 LUNI AM AFLAT CA FETITA MEA SUFEREA DE O BOALA DE INIMA FOARTE GRAVA , SI DUPA MULT TIMP DE STST PRIN SPITALE SI DUPA MULTI BANI DATI LA DOCTORI AM REUSIT IN SFIRSIT SA O OPERAM , DAR LA O LUNA DE ZILE DUPA OPERATIE AM PIERDUTO.DUPA ACEEA AM PLECAT DIN TARA , SI ASA A INCEPUT COSMARUL MEU . TIMP DE UN AN DE ZILE POT SA SPUN CA AM FOST SINGURA ,O SPUN CU TOATA SINCERITATEA CA ATUNCI CIND AM AVUT MAI MARE NEVOIE DE CINEVA AM FOST SINGURA , IMI DOREAM ATIT DE MULT O FETITA SI NU AM PUTUT SA O AM ,ASA DE MULT VREAU SA O VAD , IMI ESTE ATIT DE DOR DE EA .VREAU DOAR SA STITI CA SUNT ALATURI DE TOATE MAMELE CARE AU TRECUT PRIN ASA O DRAMA . VA MULTUMESC CA EXISTATI

DRAGI MAMICI DE INGERASI-

DRAGI MAMICI DE INGERASI- sunt alaturi de voi,imi pare foarte rau pentru ce vi sa intamplat pentru ca si eu sunt mamica a 2 fetite minunate si nu ma pot gandi daca le-as pierde ce s-ar intampla...cred ca cea mai mare durere este aceea de a-ti pierde copilul.

Si eu am fost candva.........

Si eu am fost candva mama de ingeras in 1996 ( aveam 6 luni si ma chiuretat pentru ca se deschise-se colul si asa a considerat medicul ca este bine )si am suferit foarte mult , intr-adevar este groaznic ... dar in 2005 in decembrie cineva m-a ajutat sa fac un pas important si am adoptat un baietel de 3 ani si 8 luni si am fost cei mai fericiti parinti si suntem in continuare , am uitat pur si simplu de cea ce se intamplase cu mult timp in urma . De cand am adoptat baietelul ne-a tot zapacit ca doreste un fratior s-au o surioara si dupa 3 ani s-a intamplat o mare minune am ramas insarcinata dupa 13 ani si cand i-am spus baietelului ma pupat si ma imbratisat si a fost foarte fericit si este in continuare .Dupa 9 luni de emotii in fiecare zi si stat la pat destul de mult , ma ajutat Dumnezeu si am nascut un baietel sanatos si are acum aproape 8 luni si baiatul cel mare super feicit si abia asteapta sa vina de la scoala sa se joace cu el .Daca ati putea sa vedeti ce frumos se joaca si ce rad amandoi ....asa ca pana la urma avem doi baieti reusiti . Baiatul cel mare invata bine si canta la pian , a participat pana acum la mai multe concursuri nationale si unul international unde a si a si castigat mai multe premii . Baiatul cel mare , parca este cu noi de cand sa nascut , de fapt parca sa nascut la noi in casa . Este bine sa ii spui adevarul si sa nu-l minti pentru ca apreciaza mai mult (parerea mea si a sotului ) , el oricum afla si atunci considera ca toata viata a fost mintit . Deci , baiatul cel mare stie si povestim cu el orice . Este bine sa faci bine unui copil , de fapt iti faci tie un bine si bucuriile vin una dupa alta ; a fost cea mai mare realizare in 2006 cand am reusit sa adoptam , de fapt totul sa schimbat in bine . Am scris acest mesaj pentru ca am urmarit la Antena 1 pe Bianca Brad si m-am emotionat foarte tare si am simtit nevoia de a impartasi aceste bucurii .

Sunt o mama de inger

Buna, In decembrie am trecut prin acelasi cosmar ca si voi, adica am pierdut o sarcina. Sarcina a fost oprita din evolutie la 9 saptamani. Nici eu nu pot uita acele clipe de groaza. Era 16 decembrie 2009, eram programata pentru ecografie, am asteptat cu nerabdare, si eu si sotul, sa mergem sa ne vedem bebele nostru drag si sa-i auzim inimioara batand. Insa din nefericire la ecograf ni s-a spus ca bebele nostru drag s-a oprit din evolutie la 9 saptamani, eu eram insarcinata in 12 saptamani si pe toata perioada de sarcina am avut simptomele de sarcina, nimic nu prevestea ceva rau. Nu ne-a venit sa credem cand medicul ne-a dat aceasta cumplita veste. Au urmat momente cumplite, iar acum am ramas cu o durere in suflet si un dor imens care, cred eu, doare cel mai tare. Inchei aici povestea mea si sunt alaturi de toate mamele de ingeri.

Curaj Andreea

Ne vom ruga la bunul Dumnezeu ca bebelusul ce il porti in pantece sa fie sanatos, sa nu fie afectat de virusul pe care l ai contactat si sa nu cunosti si tu tristetea de a fi mama de inger. Nu sunt in masura sa ti dau sfaturi dar incerc as ma pun in locul tau si sincer as face analiza amiocentezei s as astepta rezultatul, as sti care sunt riscurile si apoi as lua o decizie.

sarcina cu risc

Buna ziua dragi doamne, Ma numesc Andreea Gheorghe, sunt din Bucuresti si pentru prima oara in viata sunt insarcinata. Acum am aproape 14 saptamani; la inceput am avut ceva probleme cu sarcina, din cauza placentei care se forma destul de jos. Am trecut cu bine,numai ca acum o saptamana am aflat ca am in organism virusul rubeolic. Acesta afecteaza fatul in proportie de100%, nascandu-se cu malformatii. Am fost la mai multi medici, am repetat analizele, toti imi spun ca virusul e contactat recent, nu se stie de cand; eu nu am nici un simptom, nici o eruptie, nimic. Sunt disperata, majoritatea imi recomanda intreruperea de sarcina, imi spun ca e decizia mea. De parca e usor sa renunti la propriul copil, un copil dorit, care a venit ca o binecuvantare. Cum sa renunt, dupa ce i-am vazut manutele, piciorusele ( va fi fetita)...acum ma legdeultima speranta, amniocenteza. Se pare ca e singura metoda prin care se poate afla daca copilul este sau nu infectat. Simt ca traiesc un cosmar, nu stiu incotro s-o iau. Imi dau seama ca numai Dumnezeu poate face o minune si ma rog Lui sa aiba grija de sufletelul pe care il port in pantece. Voi mamelor de ingeri stiti ce inseamna sa-ti pierzi copilul, sunt convinsa ca stiti ce lupta se da in mine! Nu am crezut ca pot trece prin asa ceva, mi-e frica, nu stiu ce sanse sunt...amniocenteza pentru virusul rubeolic nu se face oriunde. Se poate preleva lichid amniotic la noi in tara, dar se trimite in Germania pentru prelucrare, noi neavand laborator, substante pentru asa ceva. Am gasit o clinica...acum nu ramane decat sa astept sa fac 16 saptamani ( nu sepoate mai devreme ), sa sper si sa ma rog ca Dumnezeu poate face o minune! Va multumesc pentru rabdarea de a citi aceste randuri.Stiu ca ma intelegeti, voi ati trecut prin astfel de incercari..eu atat timp cat stiu ca mai am o sansa sa-mi tin fetita in brate voi face orice sa fie bine, chiar daca medicii spun ca sansele sunt mici! Doamne ajuta

si eu sunt alaturi de tine

eu cred in puterile lui dumnezeu ca o sa te faci bine sunt sigura de acest lucru.mai sunt si oameni buni pe lumea asta de aceea o sa te ajut si eu putin din cat imi permit dar sper ca o sa fi ajutat de cat mai multe persoane cu suflet mare .te sarut

 

sg sus Mergi sus