Mesaje de la dumneavoastră

Buna seara tuturor celoc ce isi impartasesc o frantura din sufletul lor pe acest site!Si eu sunt una dintre nefericitele mamici ce au avut nesansa sa isi piarda puii mult prea devreme...S-a intamplat acum doi ani, cand baietelul meu pe care am asteptat atat de mult sa-l strang la piept , sa-i aud ganguritul, sa-l invat primii pasi a ecis sa nu mai vina pe lume...am pierdut sarcina la cinci luni si jumatate.Atatea iluzii spulberate si doua imi,i sfasiate pe vecie...Unii poate ne condamna, spunand ca suntem tineri si vor veni alti copii,insa durerea din sufletul nostru se face simtita zi e zi.Revine mereu obsedanta intrebare "De ce?"Plang zi de zi dupa copilasul meu, odata cu el a murit si o parte din mine.Mi l-am dorit atat!Mi-e teama acum sa nu patesc la fel cu urmatoarea sarcina, nu-mi pot sterge din suflet trecutul.Sunt cadru didactic si toata ziua sunt inconjurata de copii si asta imi mai alina suferinta, ei sunt copiii mei pana cand Dumnezeu va auzi ruga mea si imi va trimite un ingeras. Chiar si atunci, durerea pierderii unui copil atat de dorit va fi prezenta clipa de clipa si o voi lua cu mine in mormant.Asa ceva nu se vindeca niciodata...Nu mai pot scrie, lacrimile nu-mi mai dau voie.Totusi, mi-am mai linistit putin sufletul ...Ingerasul mamei, nu fi trist acolo sus...mama se gandeste la tine zi si noapte si te iubeste neconditionat chiar daca nu am avut macar sansa de a te tine in brate...

Buna draga mea Bianca..... am citit cazul tau si am ramas socata......imi pare atat de rau ce ti s-a putut intampla....Dumnezeu sa fie cu tine si sa te vegheze tot timpul.....si eu m-am nascut prematur si am avut1,200kg la nastere si am scazut la 900gr dar Dumnezeu a vrut sa traiesc....si uite ca acum am frumoasa varsta de 20 de ani.....sa stii ca sunt alaturi de tine ....iti doresc sa ai parte de tot binele din lume.... TE PUP DULCE....... SIMONA-BUCURESTI

imi poare rau sa sti as dori sa mai ai inca un copil acela ti-a murit???ai sot?ca nu stiu nimic despre tn te rog sa dai raspunsul zi mai repede bianca??????????????

www.svebianca.ro ajutati-ma va rog din suflet

Buna Bianca sunt un vecin de cartier de-al tau,baiatul doamnei de la librarie din Pajura ca sa-ti aduci aminte, Victor ma numesc>Am vrea sa directionam cei 2% din impozitul pe venit catre organizatia EMMA putem?Iti dau adresa de mail si vorbim.O zi buna!

Pe data de 6 mai am aflat ce inseamna Emma,E.M.M.A. si nu in cele din urma, Bianca Brad. Am ramas impresionata in urma povestii intregi...recunosc ca am plans si chiar m-am simtit putin aiurea ca..si eu era sa fiu un ingeras.Cand am intrat pe site si am vazut pozele cu micuta Emma..m-am simtit vinovata intr-un fel ca,m-am nascut la 7 luni(prematur) si nu prea aveam asa mari sanse de viata(m-am nascut la revolutie,din cauza impuscaturilor..din cauza fricii mamei mele...)si nu inteleg de ce eu am avut o sansa si ea nu..stiu ca totul e cu un scop dar uneori nu inteleg! :( Sper sa ii fie bine acolo sus si sa se joace cu ceilalti ingerasi si sa fie mandra de mamica ei :) ca e o femeie de nota 1000, pentru tot ce a reusit sa faca si pentru ca poate sa mearga mai departe! Am stat si m-am gandit dupa ce am auzit melodia fundatiei si printre versuri e un vers prin care spune ca dorul doare,mi-a ramas intiparit in minte.E adevarat,dorul doare tare dar cred ca doare si mai tare atunci cand stii ca ai dat viata cuiva si cand sa fie totul bine,cand sa-l strangi in brate,sa te joci cu el,sa-l vezi cum creste..brusc afli ca au intervenit anumiti "factori" care duc la moartea sa.Nu as putea niciodata sa imi imaginez ceea ce simti voi,ceea ce ai simtit tu Bianca...chiar nu pot si nu as vrea sa mai treaca nimeni prin asa ceva :( nu e omenesc! Nu ii vad rostul...sensul... Am fost sa caut si eu balon pentru ca sa pot sa vin pe 10 Mai sa fiu alaturi de voi..nu am gasit,dar tot am venit! A fost foarte emotionant si dureros in acelasi timp sa vad mamici de ingeri,sa vad balonasele care se duc spre ei,sa vad cum aprindeti lumanari.Chiar daca nu au fost asa multi oameni pe cati ingerasi sunt ma bucur ca macar cei care au fost,au avut curaj sa participe la ziua lor.Sa le scrie un mesaj pe balon si sa le inalte spre cer. Voi sunteti parinti de ingeri,prin voi se trage un "semnal de alarma" pe care multi nu-l inteleg,putini ii dau importanta si restul ramas mai au multe de invatat pana vor intelege despre ce e vorba defapt. Fiti puternici , rugati-va pentru ingerasi vostrii si sa vedem unde o sa ajungem cu totii . Va imbratisez , Vicky. [Imi cer scuze daca am jignit intr-un fel prin acest post sau daca nu m-am exprimat corect!]

Ce pot să spun mai mult decît , că și fetița mea dragă a trecut zilele trecute printr-o traumă asemănătoare...iar eu nu am știut nimic.Aș fi vrut să fiu alături de ea în acele momente cumplite...eu nu pot să știu cum e pt că am da naștere la 4 copii perfect sănătoși, dar îmi dau seama că , nu prea sunt cuvinte care să poată exprima ceea ce simte mămica care trece prin așa o experiență dureroasă.Din păcate nu-mi pot da seama nici măcar prin ce trece copilul meu drag...pt că ea încearcă să nu-și arate durerea...și din cauza asta nici eu nu prea știu cum să mă comport cînd sunt lîngă ea... și mă doare ...încerc să-mi opresc lacrimile cît de mult , dar nu pot, ...plîng cînd sunt la mine acasă și așa mă răcores cumva , dar mă gîndesc la ea, la fetița mea , care deși are 30 de ani eu tot fetița mea, și micuța mea o numesc ...aș vrea să pot cumva săi iau eu durerea asupra mea dar știu că nu se poate...pe de altă parte cred cu tot sufletul că îngerașul care a fost fetița ei, acolo în ceruri să vegheze asupra fiice mele și să o aline cumva...să-i dea în timp puterea de a suporta piederea asta mai ușor.S în același timp alături de toate mămicile și tăticii de îngeri...și mă rog pt ei , și pt toți îngerașii lor pierduți , dar care fiind alături de TATĂL NOSTRU CERESC știu că au parte de tot ce poate fi mai bun și mai frumos .

Buna Loredana, Ziua mamelor de ingeri se desfasoara in brasov,bucuresti,cluj napoca,bihor-oradea,botosani,craiova, targu-jiu, constanta, petrosani, baia mare timisoara, londra.....te intreseseaza un oras anume???

Scrie aici... crezi ca se poate sa dam o mana de ajutor unor parinti indurerati, care nu-si doresc decat o viata normal pt copilul lor de nici o luna. este un caz cat se poate de real si care sincer m-a afectat si doresc sa cautam o cale impreuna de ai ajuta. POVESTEA LUI SABABEI MARIUS IONUT o puteti gasi atasat mai jos. Buna ziua! La fel ca si ceilalti colegi ai nostri care au trimis acelasi gen de mesaje, nu am putut sa ignor durerea unor parinti disperati. Acum 3 saptamani au adus pe lume un baietel pe care-l cheama Sababei Marius Ionut si care, din nefericire, s-a nascut cu o grava malformatie congenitala numita atrezie de esofag. Acest baietel poate fi salvat daca i se face o operatie intr-o clinica din Germania. Costul acestei interventi este de 20.000 eur ( fara cazare si transport). Situatia materiala a parintilor nu le permite sa suporte aceasta suma si, de aceea, au indraznit sa ne ceara ajutorul. Pentru cei ce doresc sa-l ajute la Marius pot depune bani in unul din conturile: RO12RZBR0000060011584402- pt RON RO60RZBR0000060011584314 - pt EUR. Va multumesc!

Buna Bianca,numele meu este Ramona am 33 de ani si un baiat de 9 ani.Imi pare nespus de rau pentru suferinta prin care ai trecut si treci.Te admir pentru tot ceea ce faci si ma rog la Dumnezeu sa te tina sanatoasa sa poti continua ce ai inceput.Voi scrie si eu povestioara mea poate asa imi voi alina putin durerea.De cand eram mica visam sa am 4 copii.Din pacate ele,visele,nu se indeplinesc intotdeauna ba mai rau iti pun si viata in pericol.Aveam 22 de ani cand mi-am facut testul in baie si am aflat ca sunt insarcinata.Era 6 dimineata.Nu pot sa descriu in cuvinte bucuria care imi umplea sufletul.Din pacate la aproape 2 luni am pierdut-o printr-un avort spontan.L-am vazut era intr-un saculet roz in degrade,i-am vazut si ochisorii cat varful de la ac.Am plans,am urlat dar mi-am revenit cat de cat repede pentru ca,dupa 2 luni am ramas din nou insarcinata cu baietelul meu Alin care acum are 9 ani jumate este sanatos si frumos.La 5 luni dupa nastere m-am decis sa mai fac un copil...doar vroiam 4.Dar...dupa 4 ani de tratamente si incercari zadarnice a venit prima sarcina extrauterina.Nu intru in amanunte nu pot sa descriu durerea, decat ca vreau sa-i mai multumesc inca o data Bunului Dumnezeu ca sunt in viata pentru ca am fost la 15 min de moarte.Am stat un an linistita dupa care am inceput sa ma gandesc din nou la o noua sarcina.A venit repede dar la fel de repede s-a dus...si tot asa pana la a 7 a sarcina care a fost tot extrauterina.De doi ani sunt disperata,suparata,alba-n cap si ma gandesc intr-una DE CE EU???DE CE MIE??? Si sunt foarte mahnita pe acele bestii de animale(nu le pot numi mame) care-si arunca copiii pe unde apuca.Asadar am ramas cu Alin,cel mai mare Dar de la Dumnezeu,cu doua sarcini extrauterine si cu sase sarcini pierdute.Incerc in fiecare zi sa nu ma mai gandesc, incerc sa-mi revin dar nu pot.Si cu toate astea nu ma dau batuta si ma gandesc serios sa incerc macar o data FIV.Si cred ca doar acest gand ma mai alina uneori si doar acest gand ma tine sa nu innebunesc.Eu doresc ca toate femeile din lume care vor sa devina mamici sa aibe parte de copilasii lor,sa se bucure de ei,sa-i iubeasca si sa le ofere tot ceea ce-si doresc. Mamicilor de ingerasi LUPTATI!!!! SPERATI!!! RUGATI-VA!!! Mi-ar placea sa ajut cumva EMMA dar din pacate mai putin financiar.Daca-ti sunt de folos nu ezita sa ma contactezi. DUMNEZEU SA NE OCROTEASCA SI SA NE FEREASCA DE RELE!!! AMIN

buna bianca ma numesc dana sunt din bistrita jud bistrita nasaud am citit toate povstile mamelor de ingeri vreau sa iti spun ca si eu am trecut prin asa o durere in anul 2007 22 iunie dar nu pot sa uit si sa imi scot durerea din suflet am avut un baietel si sarcina a fost in 27 sapt iar mie medici nu au vrut nici macar sa mil arate dar sa l ingrop nici vorba eu mai tot timpul ma gandesc la el plang pentru ca nu pot sal aud nici pomenit la biserica cateodata ma apuca asa un dor de el nu stiu ce sa mai fac sa pot macar plange mult sa plang prea mult nu pot ca am un baietel de 8 anisori si ma vede si se supara vreau sa le spun mamelor de ingeri sa fie puternice dumnezeu sai odihneasca pe copii nostri

Am vazut mesajul tau,dar nu scriu aici ca sa iti reamintesc durerea,ci ca sa te incurajez.Tragediile prin care ai trecut nu se pot exprima prin cuvinte,ma refer la pierderea fiintelor dragi,dar nu uita ca D-zeu e cu tine si nu te va lasa de izbelişte."Nicidecum n-am sa te las,cu niciun chip nu te voi parasi""Epistola lui Pavel catre Evrei capitolul 13:versetul 5b. Este speranta in Hristos care te va ridica sa poti sa inaintezi. "Psalmii 73:23 Însă eu sunt totdeauna cu Tine, Tu m-ai apucat de mâna dreaptă; Psalmii 73:24 mă vei călăuzi cu sfatul Tău, apoi mă vei primi în slavă. Psalmii 73:25 Pe cine altul am eu în cer afară de Tine? Şi pe pământ nu-mi găsesc plăcerea în nimeni decât în Tine. Psalmii 73:26 Carnea şi inima pot să mi se prăpădească: fiindcă Dumnezeu va fi pururea stânca inimii mele şi partea mea de moştenire. Psalmii 73:27 Căci iată că cei ce se depărtează de Tine, pier; Tu nimiceşti pe toţi cei ce-Ţi sunt necredincioşi. Psalmii 73:28 Cât pentru mine, fericirea mea este să mă apropii de Dumnezeu: pe Domnul Dumnezeu Îl fac locul meu de adăpost, ca să povestesc toate lucrările Tale. As vrea sa te rog,daca nu ti-e prea greu sa-mi dai adresa ta de email ca sa comunicam,insa pana atunci,fii tare ,imbarbateaza-ti inima si nu-ti pierde nadejdea,pentru ca asa cum se spune TOTUL VA FI BINE!:) TE SALUT RESPECTUOS, CARMEN-CLAUDIA

Buna Bianca! Acum 1 an am postat aici povestea tragica a fetitei mele care a murit la 3 zile de la nastere.In ianuarie 2009 , pe 12, mi-a murit si mama, brusc; dimineatza am ras am vb si seara nu mai era( nu era bolnava , a facut infarct).M-am trezit la 27 de ani fara mama ,fara tata( a murit cand aveam 6 ani), fara copil, fara nimeni pe lume, numai cu sotul meu care a fost alaturi de mine, insa nu mai reusesc sa-mi revin deloc dupa toate socurile astea intr-un singur an. Am inceput sa ma cert si cu sotul meu, nu-mi mai gasesc un rost pe lumea asta ; am incercat sa ma ascund in munca , a mers pentru 1 luna , insa acum inainte de Paste ma simt foarte singura, ma simt neinteleasa , ma simt a nimanui , nu stiu ce sa mai fac.Plang tot timpul lucru care il deranjeaza pe sotul meu, imi doresc un copil si ma tot chinui cu tratamente insa nu am mai ramas insarcinata. Si acum sunt inchisa in biroul meu si plang , ca sa nu mai plang acasa. Nu stiu daca ma intelege cineva, insa doar aici ma pot descarca si vorbi cu cineva.Ce ma fac? Unde sa ma duc ? ce sa fac? Nu mai stiu, nu-mi mai gasesc un tel pentru care sa lupt.Daca pot ajuta cu ceva Organizatia EMMA te rog sa-mi spui , ai adresa mea de mail, eu lucrez in asigurari. Multumesc ca ai facut acest site ca e sinmgurul loc unde pot scrie si ma pot descarca.

Plang. Citesc de cateva ore site-ul si...plang.Am 26 de ani, cariera peste cariera, nu am fost niciodata insarcinata si nu stiu ce inseamna sa creasca in tine o viata.Am invatat despre asta si inca bine in facultatea de medicina pe care am urmat-o, dar nicio carte nu iti da adevrata dimensiune a uneiastfel de tragedii.Nu stiu ce m-a facut sa intru pe site ce stiu este ca visez cu ochii deschisi la momentul in care voi avea un gandacel in burtica, stiu deja ce ii voi canta, ce povesti ii voi citi, cum il voi anunta pe tati, ce hainute o sa imbrace si...zambetul, chiar si zambetul cred ca il stiu.Acestea sunt motivele pentru care lacrimile imi curg siroaie de cand v-am descoperit.Nu stiu ce sa spun spre consolare, dar stiu ca oricare dintre mamicile de ingeri ma poate cauta la orice ora sa imi vorbeasca.Chiar daca nu voi avea multe de spus inapoi, voi avea rabdarea si am disponibilitatea de a asculta.Aveti grija de voi, mamici frumoase si triste!

Buna ziua, Am o prietena buna care zilele acestea a pierdut sarcina la 14 saptamani. As vrea sa-i cumpar vreo carte care s-o consoleze, sa-i dea putere. Ma puteti ajuta, sugerandu-mi niste titluri. Va multumesc foarte mult. Cu stima, Gabor K.