Luca Andrei 29.11.2011-26.12.2011
Buna tuturor,
Sunt o mamica de inger (Luca-Andrei) plecat dintre noi in a doua zi de Craciun.Ma doare sufletul ca nu am putut face mai mult pentru el si ca oricat am vrut nu am putut sa ii alin suferinta. Puiul meu s-a nascut prematur si dupa ce a mers bine o perioada toate lucrurile au luat o intorsatura nefasta.El a ales sa plece dupa zile in sir de suferinta si de durere. A fost un erou si un exemplu de tarie si de putere desi era atat de mic. De multe ori a fost la un pas de a-si ridica aripioarele si totusi s-a agatat de fiecare firicel pentru a mai ramane cu noi inca o zi.Cu ultimile lui puteri a deschis ochisorii si ne-a privit si oricata durere a suferit el a plecat dintre noi zambind.
Mi-am promis mie ca nu voi plange niciodata in prezenta lui astfel ca nici macar la inmormantare nu am putut plange si ma urasc pentru asta.
M-am rugat Domnului sa nu il ia de langa mine si El nu m-a ascultat.L-am rugat ca macar sa imi dea mie inzecit toate durerile lui pentru ca nu mai suportam sa il vad in starea aceea si El nu a vrut.
Ma doare sufletul sa vad atata nedreptate. Puiul meu pe care l-am dorit din tot sufletul s-a inaltat la ceruri, iar asa numitele "mame" isi parasesc copii in spitale sau si mai rau de atat.... Pe langa toate acestea nici macar sa adopti un copil nu poti din cauza sistemului asta idiot de la noi.
Simt ca incep sa urasc tot ce ma inconjoara si mai ales sa ma urasc pa mine.
Imi lipsesti foarte mult puiul meu botit si sunt sigura ca intr-o zi ne vom reintalni.Pana atunci sa stii ca vei fi mereu in inimile noastre.
Povestea pe forumul E.M.M.A.
Mergi sus