Acum 5 ani se intampla o minune mult asteptata in viata noastra. Eram insarcinata. Bucuria a durat foarte putin insa deoarece sarcina s-a oprit in evolutie la 9/10 saptamani.
Dupa doi ani de incercari am ramas din nou insarcinata insa si de aceasta data sarcina s-a oprit in evolutie cam la aceleasi saptamani. Dupa alergaturi si zeci de analize am aflat ca am o malformatie de uter si anume uter septat. Nu ne-am dat batuti si am zis ca trebuie sa incercam din nou.
Am ramas din nou insarcinata dar in data de 26.02.2011 la doar 27 saptamani de sarcina s-a nascut Patric Mihai. Avand greutate prea mica la nastere nu a supravietuit decat cateva minute. Am simtit cum tot cerul cade pe noi. Am plans am cerut explicatii dar nu am primit decat raspunsuri evazive si ni s-a imputat faptul ca daca tot stiam de malformatie de ce nu am cerut cerclaj. Ne-am luat inima in dinti si am zis "bun de data asta o sa reusim". Din pacate nici de data asta nu "ne-a iesit".
Pe data de 15.02.2011 Ianis Alexandru s-a grabit sa se nasca la doar 21 saptamani de sarcina (desi am cerut cerclaj am fost dusa cu vorba ca e riscanc si nu mai stiu ce).
A luat cu el si ultima bucatica din sufletul meu. Nu mai am puterea sa o iau de la capat. Sunt seri cand adorm plangand si ma rog cerului sa ma duca la ingerasii mei.