Buna,
povestea mea e la fel de trista si dureroasa la fel ca si celelalte....inceput foarte frumos, cand am aflat ca sunt insarcinata nu eram prea bucuroasa pt ca nu eram casatorita si nu stiam ce o sa se intample, dar am avut si am langa mine persoana potrivita si am hotarat sa mergem mai departe si sa ne asumam responsibilitatea de parinti.Am facut ecografe la fiecare luna dar nimeni nu a vazut ce a vazut o alta doctora la 6 luni ale sarcinii...Mi-a dat cumplita veste ca, copilul meu e malformat (nu i s-a inchis burtica in jurul buricului si toate intestinele (mate) i s-au dezvoltat in lichidul amniotic) medicii au numit-o (gastrolaparoschizi) nu stiu daca e corect ce am scris dar asa se pronunta.De atunci a inceput cosmarul meu.......doctorii i-au adt sanse de 1% sa traiasca,dar cu speranta in dumnezeu am mers mai departe si am dus la capat sarcina. Am nacut la tremen prin cezariana, a fost totul bine,copilul a supravietuit si a suportat si operatia sa ii bage intestinele in burtica.
Totul a fost perfect pana intr-o zi cand starea copilului s-a inrautatit si...a..rezultat....decesul... Totul s-a prabusit in jurul meu, a fost cumplit
Povestea pe forumul E.M.M.A.