Ingeras
Acum opt luni eram tare bucuroasa. Aflasem in sfarsit ca sunt insarcinata. Sotul meu nu prea isi dorea copiii desi eu tot asteptam sa isi doreasca si el.
Pur si simplu, am stiut ca sunt insarcinata. Am facut testele si asa era. Eram bucuroasa. Incepusem sa mananc sanatos pentru puiul meu. Ma gandeam tot timpul la el. Uneori vorbeam cu el. De fapt, vorbeam cu burtica.
Au urmat apoi testele din primul semestru. Am aflat ca am hepatita C. Nu stiam cat de grav e. Am aflat apoi ca sunt 50% sanse sa se transmita infectia la fat.
A urmat cea mai grea decizie din viata mea. Il vazusem deja la ecograf dar a trebuit sa renunt la el. A trebuit sa fac avort. Nu puteam sa il condamn cu buna stiinta la o viata de chin.
Experienta avortului a fost umilitoare.
A urmat apoi punctia hepatica. Am aflat ca infectia e mult mai veche si mult mai serioasa decat stiam cand am luat decizia. N-am nici un dubiu ca a fost decizia corecta, dar mi-e tare door de el.
Zilele astea ar fi trebuit sa se nasca. Imi este asa de dor de el.
Povestea pe forumul E.M.M.A.
Mergi sus