Maria 17.02.2010 -17.02.2010

 Maria

Buna ziua parinti si viitori parinti de copii sanatosi,
Sunt mama unui ingeras... Maria, un suflet nevinovat plecat prea devreme de printre noi. Am un baiat si mi-am dorit un copil apropiat de varsta baiatului. Am ramas insarcinata  in iulie 2009, imi doream enorm o fetita. Am facut analizele din luna a doua de sarcina, au iesit  bune. Am facut "ecografie 2d" la 8 saptamani, la 11 saptamani, "3d" la 18 saptamani, triplu test, "ecog. morfo fetala" la 22 saptamani  de sarcina. Toate au iesit bine. Aveam o fetita mult dorita si asteptata. Medicul meu ginecolog era optimist si sarcina evolua bine. A venit Craciunul, l-am sarbatorit in familie, eu dorindu-mi de la noul an  decat un copil sanatos.
 
15.01.2010 (6 luni si jumatate de sarcina) eco 2d nenecesara, s-a vazut o formatiune de diametru 9cm langa bebe;
20.01.2010 consultatie ginecolog, trimisa urgent la eco 3d;
22.01.2010 eco 3d, diagnostic tumoare congenitala la fat;
26.01.2010 confirmare diagnostic dr. Herghelegiu, Euroclinic - teratoma sacrococcigiana;
28.01.2010 confirmare diagnostic in spitalul Filantropia;
De aici a inceput cosmarul meu. Am vorbit cu alti medici cu multa experienta (dr. Marinescu, dr. Peltecu), in speranta ca au avut astfel de cazuri. Am gasit un caz, care s-a soldat cu decesul bebelusului din cauza diabetului avut de mama.
Recomandari  medicale: 1. avort (recomandare neoficiala); 2. pastrat sarcina cat mai mult si operatie imediat dupa nastere (recomandarea majoritatii ginecologilor).
Am vorbit: 1.chirurg copii de la Gr. Alexandrescu - mi-a zis ca recuperarea este foarte anevoioasa si exista posibilitatea unor operatii repetate, 2. neonantologul de la Giulesti, unde trebuia sa nasc, imi recomandase pe dna dr. Bratu de la spitalul Marie Curie. 3. Dna dr. Bratu a fost singura care mi-a insuflat multa incredere, mi-a zis ca sansele sunt de 100% bine, este o persoana de nota 11 si nu stiu cum sa ii multumesc pentru luminarea de speranta ce mi-a dat-o atunci.
Am citit mult, am aflat ca nu se stie care este cauza afectiunii si ca e 1 caz la 50000 de nasteri, am gasit descrise multe cazuri in Rusia, reusite 90% in cazul: rezectiei coccisului si operatiei la scurt timp dupa nastere. Deasemenea am gasit cazuri descrise in Franta, cu final nefericit: probleme grave de defecatie si de urinare, necesitatea creerii unui nou anus, cu operatii multiple si cazuri de tumoare maligna cu finalitatea - decesul.
Marea majoritate din cunostinte,rude erau pro avort. Eu nu am putut face acest pas.
12.02.2010 eco 3d, tumoare de 16 cm;
17.02.2010  (7 luni si jumatate de sarcina ) am intrat in travaliu, mi s-a facut cezariana la Giulesti.
Am auzit 2 scancete cand au scos-o din burtica, nu am vazut-o. Asistentele au anuntat-o pe dra Bratu despre nasterea comorii mele. Ea avea 3 kg fara tumoare, era dezvoltata bine. La 1 ora de la nastere mi s-a zis ca ea a plecat din lumea noastra... S-au luptat 40 de minute sa o tina in viata, insa tumoarea a avut prea multe vase de singe.
Mai tarziu asistentele de la neonantologie, dragele de ele,  au venit la mine sa imi povesteasca despre ea, cat de frumoasa este si ca i-au dat un nume - Iulia. Am aflat ca tumoarea era foarte mare,  diametru de 20 cm,  si recuperarea ar fi fost foarte grea, cu multe operartii si foarte anevoioasa.
Am un baiat superb, dar sufletul meu este in doliu. Au trecut deja 6 luni de la despartirea de fetita mea, insa suferinta pierderii  nu se stinge. Am pierdut-o pe mama mea intr-un accident de masina la 14 ani, la 19 ani cancerul mi-a luat-o pe bunica mea . Pierderea copilei mele  mi se pare cea mai mare tragedie a vietii mele.
Te rog, Doamne, da-ne intelepciune si putere sa trecem mai usor prin incercarile, pe care le ingadui peste noi!
Zbori, zbori puiul meu, spre lumi mai bune, caci pentru aceasta ai aripioare!.
 
cu stima,
 
Ana Sauer


sageata Înapoi la "Ingerasii Nostri"

 

sg sus Mergi sus