Ingeras 06.07.2010

 Ingerasul Adrianei

Astazi se implineste o luna de cand mi-am pierdut bebelusul mult-dorit, o luna de durere, de nopti nedormite si de o groaza de intrebari la care nici astazi nu am primit raspuns..Asadar,m-am hotarat sa-mi scriu povestea si poate in felul asta voi reusi sa-mi regasesc linistea..Totul a inceput firesc , cu acele 2 liniute care imi indicau ca sunt insarcinata pentru prima data..nu pot uita bucuria din sufletul meu..al sotului si al intregii familii care asteptau evenimentul..am mers la dr. pt a-mi confirma sarcina dupa care am facut toate analizele ce trebuiau facute .analizele au iesit foarte bune insa am fost putin suspicioasa inca de la inceput deoarece nu aveam simptome de sarcina foarte evidente,nu aveam greturi, ameteli in schimb ma durea mereu burta ca la menstruatie ..Dna doctor mi-a zis ca e normal , ba chiar mi-a zis ca pot merge in concediu la mare, nefiind niciun pericol pentru sarcina cu conditia sa nu sta mult la soare..La 10 saptamani de sarcina am inceput sa sangerez usor si am sunat-o pe doctorita care mi-a zis sa iau duphaston si no-spa si sa ma prezint a doua zi la dansa..a doua zi, am plecat dis de dimineata la cabinetul d-ei din spital.era de negasit..abia la ora unu m-a sunat inapoi sa-mi zica sa ma duc la cabinatul d-ei particular, intrucat fusese intr-o operatie la maternitate..am reusit sa intru la ea abia la ora 3 si dupa multe insistente dearece ma simteam din ce in ce mai rau, incepuse sa ma doara si burta..dupa o ecografie, mi-a dat vestea cumplita:fatul nu s-a dezvoltat normal, la 10 saptamani arata de 4 saptamani, din cauza uterului bicorn..nu intelegeam absolut nimic, nu stiam ce inseamna uter bicorn.mai era o sansa intrucat inima bebelusului batea inca..am fost internata de urgenta, am inceput stat sub perfuzii cu no=spa si gynepral (parca) insa..era prea tarziu..din cauza hemoragiei din ce in ce mai abundente pierdusem sarcina..am fost chiuretata de o asistenta si am plecat acasa cu inima sfasiata de durere..nu ma puteam opri din plans..nu puteam sa vad pe nimeni..imi venea sa urlu la toti cei care imi ziceau ca-s tanara( 32 de ani deja), ca sarcina era prea mica si ca mai bine ca s-a intamplat la 10 saptamani si nu mai tarziu...poate ca asa este dar atunci nimic nu ma putea consola..dupa vreo 3 saptamani am mers la un control de rutina, de data asta la cel mai bun doctor din ju det care , spre marea mea surprindere imi spune ca nu am pierdut sarcina din cauza uterului bicorn si ca sigur a fost vorba de o anomalie cromozomiala...mentionez ca nu a iesit nimic anormal la biopsie..acum nu mai stiu ce sa cred, as vrea sa fie cum mi-a spus doctorul si sa am convingerea ca aceasta anomalie a uterului meu nu va influenta bunul mers al unei sarcini viitoare pe care ne-o dorim cu disperare..
 
Povestea pe forumul E.M.M.A.


sageata Înapoi la "Ingerasii Nostri"

 

sg sus Mergi sus