Ingerasul Alinei

 Ingerasul Alinei

Din pacate mi s-a intamplat si mie..........imi doresc din suflet sa nu se mai intample nimanui......sa nu mai fie nici o femeie din lume nevoita sa treaca prin asemenea pierdere............

Ne doream foarte mult al doilea copilas. Am un baietel de 2 ani si am ramas insarcinata. Eram asa de fericiti, Vlad punea mana pe burtica mea si spunea "mami bebe butica". Parca simteam in suflet ca ceva nu e bine cu bebe . Nu am apucat sa spun multor persoane ce sunt gravida ci ca am pierdut sarcina. Bebe avea 6 saptamani.

La sase saptamani de sarcina ingerasul meu s-a ridicat la ceruri si eu nu am putut face nimic ca sa il ajut...........a fost un suflet mic pe care l-am iubit si o sa il iubesc toata viata mea........... o sa il iubim toti........si fratiorul lui , Vlad de doi anisori, si tati si bica...........
Eu vorbeam cu el si bebe plecase deja..........de doua zile.............. . A ramas un gol in sufletul meu acum. si eu sunt medic si medical vorbind a fost un embrion care nu s-a dezvoltat si se mai intampla si asta e , se chiureteaza uterul si gata! Dar ca femeie viata mea nu va mai fi niciodata la fel. Pentru mine o sarcina pierduta inseamna un ingeras ridicat la ceruri. Ce daca avea doar 6 saptamani? Era o inimioara ce batea in mine si care acum nu mai e. Faptul ca mai am inca un copilas sanatos nu compenseaza durerea si nici nu poate umple golul ramas.
Au trecut trei saptamani............chiar daca voi mai avea 100 de copilasi tot nu o sa il pot uita pe cel care a plecat in ceruri inainte ca eu sa il pot strange in brate discutam cu prietena mea mihaele si cu alte prietene care au trecut prin asta si le intelegeam durerea fara sa ma gandesc ca si eu voi trece prin asa ceva............. nu credeam sa doara asa de tare..........
Nu pot sa imi explic ce s-a intamplat si nu pot sa nu ma invinovatesc pe mine pentru tot desi medicul din mine imi spune ca nu aveam ce sa fac ............. imi pare tare rau de acest suflet............................. nu pot sa trec peste asta si nu pot sa uit, nu pot sa cred ca in februarie nu voi mai avea un bebe.............. nu doresc nimanui sa treaca prin asa ceva............
As fi fericita sa stiu ca eu am fost ultima care a pierdut o sarcina si ca de acum totul va merge bine pentru toate femeile...... acel sufletel, acea inimioara pe care eu am auzit-o batand acum este in ceruri chiar daca a fost micuta............si o sa o iubim mereu si eu si tati si vladut................. mi-as dori sa am putere sa accept golul din sufletul meu......... fizic sunt bine dar psihic nu stiu cand si daca se vor inchide aceste rani........ ma ajuta mult baietelul si sotul meu..............

Multumesc E.M.M.A. pentru ca existi
Alina Cristian - Sibiu

Povestea pe forumul E.M.M.A.


sageata Înapoi la "Ingerasii Nostri"

 

sg sus Mergi sus