Marius-Andrei 19.07.2009- 06.09.2009
Daca era bine ...
Sunt Adina, am avut o sarcina normala timp de 8 luni si o saptamana cand m-au pornit durerile, am mers la spital, era duminica, moasa m-a consultat si mi-a zis ca sunt dilatata 2 cm si azi o sa nasc l-a sunat pe medic, a zis ca e ok, sotul meu a mers dupa bagaj, pe mine m-au dus in sala de nastere, a venit medicul si a vrut sa imi opresca durerile dar nu a putut atunci mi-a dat o injectie care sa declanseze nasterea, am nascut la 18 si 9 minute. Totul a decurs normal, copilul a plans, era bine, asa zicea pediatra care a asistat la nastere, specificand ca si " inima este bine". Luni cand a venit neonatologul m-a chemat acolo unde erau bebeleasi si mi-a zis ca a auzit ceva neregula la inima dar nu stie sigur ce e dar sa nu ma sperii ca poate fi un simplu suflu sistolic doar atat , imi era frica dar nu stiam ce sa zic ce sa fac, a zis ca ne trimite la Oradea sa vada sigur ce are copilul dar mai sigur miercuri, eu atunci am zis ca nu e ceva grav daca nu se grabesc sa il duca. A venit miercuri a zis ca poate pleca tatal cu el ca doar merg il consulta si vin inapoi. Au plecat cu o asistenta de acolo dupa vreo ora jumate de ora vine medicul neonatolog si imi zice: „Doamna, luati loc.” Atunci am stiut ca ceva nu este bine, a luat o foaie si a inceput sa explice ce are copilul avea transpozitie de vase mari (adica arterele ce duceau sangele de la inma la plamani erau crescute invers) si ne-a zis ca trebuie intervenit de urgenta si ca pe tatal cu copilul il trimit la Cluj si ca pe mine ma externeaza si pot pleca si eu.
Sunt Adina, am avut o sarcina normala timp de 8 luni si o saptamana cand m-au pornit durerile, am mers la spital, era duminica, moasa m-a consultat si mi-a zis ca sunt dilatata 2 cm si azi o sa nasc l-a sunat pe medic, a zis ca e ok, sotul meu a mers dupa bagaj, pe mine m-au dus in sala de nastere, a venit medicul si a vrut sa imi opresca durerile dar nu a putut atunci mi-a dat o injectie care sa declanseze nasterea, am nascut la 18 si 9 minute. Totul a decurs normal, copilul a plans, era bine, asa zicea pediatra care a asistat la nastere, specificand ca si " inima este bine". Luni cand a venit neonatologul m-a chemat acolo unde erau bebeleasi si mi-a zis ca a auzit ceva neregula la inima dar nu stie sigur ce e dar sa nu ma sperii ca poate fi un simplu suflu sistolic doar atat , imi era frica dar nu stiam ce sa zic ce sa fac, a zis ca ne trimite la Oradea sa vada sigur ce are copilul dar mai sigur miercuri, eu atunci am zis ca nu e ceva grav daca nu se grabesc sa il duca. A venit miercuri a zis ca poate pleca tatal cu el ca doar merg il consulta si vin inapoi. Au plecat cu o asistenta de acolo dupa vreo ora jumate de ora vine medicul neonatolog si imi zice: „Doamna, luati loc.” Atunci am stiut ca ceva nu este bine, a luat o foaie si a inceput sa explice ce are copilul avea transpozitie de vase mari (adica arterele ce duceau sangele de la inma la plamani erau crescute invers) si ne-a zis ca trebuie intervenit de urgenta si ca pe tatal cu copilul il trimit la Cluj si ca pe mine ma externeaza si pot pleca si eu.
Am crezut ca imi cade tot cerul pe mine, imi venea sa dau cu capul de pereti, am mers acasa am facut o baie, am facut bagaje si am plecat la Cluj cu masina proprie. Seara am ajuns acolo m-au internat si pe mine, apoi dimineata au plecat cu copilul la institutul de inimi ca sa constate diagnosticul, si asa era , medicul de acolo a zis ca nu il poate opera pentru ca e prea mic, cum s-a nascut mai repede, avea 2.3 kg si nu il opereaza pana la 3 kg .De asteptat nu puteam astepta asa ca medicul din orasul meu a zis ca daca avem posibilitatea sa mergem in Budapesta, dar acolo costa foarte mult, ne-am interesat, au zis ca daca punem in cont 22.500E ne primesc acolo, am incercat sa facem rost de bani si am plecat, am ajuns acolo. Vinerea ne-au zis ca daca intarziam inca o zi era prea tarziu pentru el. Miercurea au facut operatia mare pe cord deschis totul a decurs normal, dupa cateva zile el nu avea tensiunea cum trebuia, era prea mica, au zis ca il trezesc ca sa poata avea tensiunea mai mare atunci isi va reveni mai repede. da intradevar Da, intradevar, cand s-a trezit a avut tensiunea mai buna dar el nu mai putea respira singur... tot cu oxigen si cu aparate, o zi era bine una nu tot asa timp de 32 de zile de dupa operatie intr-o duminica dimineata o doctorita ne spune ca copilului nostru ii este foarte rau. Tot am stat asteptam ora 1 sa ne lase in vizita la el. Am asteptat ne-au lasat inauntru la ora 4.... cand ne-au spus ca copilul nostru nu va mai rezista pana dimineata. Atunci imi venea sa mor de durere... Tot am stat ii scadea pulsul foarte repede de la 130-80-60 si tot asa imi venea nu stiu ce sa fac muream de durere. Timp de doua ore tot incercau sa il resusciteze si nimic. Gata, nici aparatele nu l-au mai tinut. La ora 6 ne-au spus sa mergem sa ne luam ramas bun de la el ca nu mai rezista. Atunci am crezut ca tot cerul cade pe mine, nu mai suportam durerea, am mai stat cu el chiar in ultimele momente nu ne-au lasat.
A plecat la ceruri, Dumnezeu mi l-a dat duminica si mi l-a luat tot duminica a trait 7 sapt si 70 minute ...este ceva cumplit de atunci in sufletul meu este durere si chin, a plecat ceva cu el din mine nu mai pot sa fiu cum am fost.
Dumnezeu sa ne dea putere la toate mamele de ingerasi. Ma iertati ca am scris asa mult dar asta e povestea mea va pup si va multumesc ca ma ascultati.
Povestea poate fi citita pe forumul E.M.M.A.
Mergi sus