Am trecut si eu printr-o experienta asemanatoare. In anul 2006 luna martie am aflat ca sunt insarcinata, dar... tatal nu si-a asumat nici o raspundere, deci... am trecut singura prin toata suferinta. In urma analizelor efectuate am aflat ca am RH-UL negativ, in alte doua saptamani- ca am toxoplasmoza IGG-pozitiv, IGM-negativ. Nu am urmat nici un tratament pentru toxoplasmoza, medicul spunandu-mi ca totul este in regula.
La patru luni de sarcina am aflat la eco ca este baietel, am iesit din cabinet cu lacrimi in ochi, lacrimi de bucurie, imi imaginam viata mea alaturi de baietelul meu,cum il voi tine de manauta, cum...
Sarcina evolua bine, la ecograf totul era in regula, bebe incepuse sa miste, vorbeam de fiecare data cu el. Eram fericita (mama abia astepta clipa sa-si vada nepotul), mergeam la servicu... Analiza de toxoplasmoza o repetam linar (igg-pozitiv, igm –negativ). Toate bune (dupa medic) pana in luna a saptea cand a inceput sa-mi fie foarte rau... plus ca bebe nu mai misca asa de des. Am mers de urgenta la medicul meu si m-a pus la eco, dar... a spus ca bebe este mai puturos... M-am intors acasa bucuroasa si in acelasi timp cu o teama inexplicabila la acel moment.
Starea de rau persista si dupa alte doua zile pe 21.09.2006 mi-am facut iar programare la medic. Am plecat la spital singura... la ecograf am observat cu medicul se schimba la fata, mi-am dat seama ca ceva nu este in regula, dupa care vine si raspunsul... puiul meu avea hidrocefalie si sindrom pluvimalformativ... nu am inteles prea bine...eram deja in stare de soc... plangeam... D-na (daca-i pot spune asa) vine cu un raspuns clar : maine facem intrerupere de sarcina... M-a lasat singura in cabinet si dupa cinci minute vine cu foaia de internare pentru a doua zi si spunandu-mi cu o mare nonsalanta... imi pare rau. Nu stiu cum am ajuns acasa, in acea seara am luat hotararea de a merge a doua zi la Bucuresti.
Dupa lungi telefoane mi-am facut programare la ora 9 -22.09.2006 la Caritas. A fost o noapte de cosmar, am plans... nu am inchis un ochi toata noaptea si nu aveam cui spune prin ce treceam... Ajunsa la Caritas medicul care ma astepta mi-a facut eco... si bebe avea hidrocefali si malformatie la inimioara. De ce? Pentru ca medicul nu mi-a dat nici un fel de tratament (aici medicul mi-a spus ca daca luam tratament bebe era 90% bine). Mi-au provocat nasterea... Cerul plangea cu mine (din dimineata in care am plecat de acasa si pana am nascut a plouat) Am mers in sala de travaliu unde mamicile erau fericite... iar eu plangeam..., dupa 27 de ore de travaliu pe 23.09.2006 am nascut... nu mi-au aratat baiatul... DARIUS ANDREAS.
Luni am cerut externare la cerere... am plecat din spital cu bratele goale... nu am decat certificatul de nastere si de deces... astazi puiul meu ar fi implinit 2 anisori.
Mami nu te-a uitat puiul meu si te iubeste acolo unde esti (el este ingerasul meu pazitor)
Mesajul a fost postat pe site in sectiunea „Mesajele dumneavoastra” in :
25 September, 2008 - 07:00 — Anonim - Cerul plangea odata cu mine!