Andrei 10.06.2008

Andrei

Buna. Nici nu stiu cum sa incep. Mi-a trebuit mult timp sa prind curaj si sa incep sa povestesc aici ce tragedie a putut sa mi se intample.Sincera sa fiu nici nu stiu cum sa incep.

Ma numesc Anca, sunt din Cernavoda si, din nefericire, am trecut prin acelasi necaz prin care ai trecut tu. In data de 09.06.2008 am mers la doctor la controlul saptamanal, unde doctorul m-a consultat si mi-a spus ca totul este in regula. Dar mie nu imi miscase copilul cu o zi inainte deloc. In acel moment i-am spus ca mie nu imi miscase, dar dl doctor a spus mergem si la eco. La aproximativ o ora dupa consultatie am ajuns la eco, unde am primit vestea pe care si tu ai primit-o si anume ca baietelul meu numai traieste.

Nu pot descrie in cuvinte ce am simtit si prin ce am trecut in acele clipe. Nu pot efectiv sa mai povestesc cu amanunte ce s-a intamplat. Ccert este ca am fost trimisa la spitalul municipal din Medgidia unde am nascut normal un baietel din pacate mort de 4.200 kg si pe care urma sa il cheme Andrei.

Nu pot sa spun acum decat ca ii multumesc lui Dumnezeu ca mi-a dat un sot atat de bun, care a stat cu mine internat, care a plans cu mine o noapte intreaga, care a stat la nici trei metri distanta si a auzit cum ma vaitam si ma luptam sa aduc pe lume un copil mort si care este alaturi de mine si incearca prin orice mijloace sa ma faca sa uit de ce cumpana am avut parte la 29 ani ,in ziua de 10.06.2008 cand am adus pe lume un prunc frumos si fara nici un pacat pe lumea asta.

Iti inteleg perfect suferinta, Bianca, si stiu cat de greu este sa treci prin asa ceva. Baietelului meu i s-a facut necropsie dupa ce l-am nascut si i s-a pus diagnosticul de defect septal interventricular si interatrial (persistenta canalului atro-ventricular), deci tot o malformatie la inima. Si vreau sa iti mai spun ca tot colectivul de la spitalul Medgidia impreuna cu doamna doctora au dat dovada ca sunt niste oameni super minunati si, in ciuda a ce se crede despre medicii din Romani,a eu am avut parte de o atentie super buna, nu am cuvinte sa le multumesc.

Ar fi foarte multe de spus, dar concluzia este ca sufletul meu este ranit tare mult si nu stiu cand am sa trec peste acesta tragedie. Nu stiu cum sa fac ca, indiferent ce as face, gandul tot la baietelul meu este.

Si sa iti mai spun un lucru : sa ii multumesti lui Dumnezeu ca il ai pe Luca, pentru ca eu nu am nici un copil si mie nu are cine sa imi aline suferinta; cu toate ca si tu ai spus lucrul asta : ca baietelul meu nu va mai fi nici un alt copil pe care o sa il fac, indiferent ca as mai face o mie de copii. Ai mei vor fi toti si pe toti o sa ii iubesc din tot sufletul, dar ... cunosti cel mai bine sentimentul, nu trebuie sa iti mai spun eu.

In final vreau sa iti urez sa iti dea Dumnezeu o fetita sanatoasa si frumoasa, de care sa te bucuri si pe care sa o vezi cum creste sub ochi tai pana la 150 de ani. Si vreau sa iti multumesc ca mi-ai acordat si mie 5 minute din timpul tau liberpentru a citi povestea mea cu final tragic si inspaimantator.Iti multumesc si iti doresc tot binele din lume.

Cu stima si respect,Anca din Cernavoda, mamica ingerasului Andrei

- Ma luptam sa aduc pe lume un copil mort


sageata Înapoi la "Ingerasii Nostri"

 

sg sus Mergi sus