"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
sunt 3 luni de cand am pierdut-o pe Ana. si nu ma pot regasi. mi-e cumplit de dor de ea,de unicul meu copil. ma doare fiecare gand legat de ea,de fetita mea iubita! sunt ravasita
draga mamica , imi pare nespus de rau pentru pierderea ta , te inteleg perfect prin ce treci si toate de aici te intelegem , iti doresc multa liniste sufleteasca , multa putere , alinare si credinta , de acum inainte trebe sa fii puternica pentru scumpa ta ingerasa , ea asa te stie si asa te vrea , numai bine mamica ingerasei Ana . Ingerasa Ana zbor lin printre miile de stele , ai grija de mama ta .
Draga Mamica de ingeras, Imi pare tare rau pentru pirederea ta. Imi pare rau ca ne cunoastem in asemenea imprejurari. Sper din tot sufletul ca aici sa gasesti intelegerea de care ai nevoie. Te primim cu bratele deschise si-ti dorim putere pentru a merge mai departe pe lungul drum al celor care si-au pierdut copiii. Fetita ta va trai mereu prin tine si va veghea asupra ta. Te va ajuta sa inveti sa traiesti cu dorul si cu durerea. Ana si-a gasit drumul spre noi dimensiuni. Nu stim de ce ni se intampla sa ne vedem copiii cum pleaca. Stim doar ca ingerii nostri ne-au ales sa le fim parinti pentru ca au stiut ca vor fi atat de iubiti incat vor fi lasati sa plece cand le va fi venit timpul... Te imbratisez cu drag.
Te imbratisam din tot sufletul si iti suntem alaturi in aceste momente grele Ne pare nespus de rau pentru pierderea micutei Ana ....off inca un ingeras alaturi de ai Nostri in Ceruri.....e trist, e dureros, e cumplit, insa mereu vom fi aici alaturi de tine, sa-ti oferim o mangaiere, o vorba buna si din suflet
Pe site-ul E.M.M.A. sunt cateva articole care cu siguranta te vor ajuta, si vor veni in sprijinul tau, al familiei si al tuturor care iti sunt aproape cu gandul si sufletul.
De cele mai multe ori o astfel de pierdere uneste cuplurile, le face mai puternice...dar sunt si cazuri cand ele, cuplurile, nu rezista, aici vei gasi informatii care sa va ajute pe amandoi - http://www.organizatiaemma.ro/suport/cuplu.
Am lasat la urma articolele pentru cei apropiati. Ei vor intelege cel mai greu suferinta prin care treceti si au nevoie de ajutorul vostru sa va inteleaga. Cei din jur se asteapta ca voi sa va continuati viata ca si cum nimic nu s-a intamplat, se asteapta sa nu mai plangeti. Aceste articole sunt pentru ei - http://www.organizatiaemma.ro/suport/apropiati , le poti trimite pe mail.
Ganduri bune pleaca catre tine acum Si mii de pentru Ana...
"Te iubesc si te voi iubi toata viata, iar daca si dupa moarte oamenii iubesc, atunci te voi iubi pentru totdeauna!" D.Alighieri "Learn from yesterday, live for today, hope for tomorrow." ........my precious child.......
..Inca un ingeras..inca o mamica de ingeras Pe cat de mult mi-as dori sa nu mai existe ingerasi stiu ca acest lucru e imposibil ,Da-mi voie sa te imbratisez,si sa iti spun ca imi pare rau ca te numeri printre noi mamele de ingeri. Dar imi pare bine ca esti alaturi de noi pe acest forum unde ne poti povesti mai multe despre Ana..si poate impreuna vom reusi sa ducem dorul un pic mai usor. Pentru scumpa ta Ana ii trimit mii de sa se joace cu ele si am sa o rog sa aibe grija de tine si sa te ajute sa iti dea ''aceea'' putere de care ai nevoie..
va multumesc tuturor...am mare nevoie de voi. eu nu sunt puternica si nici nu stiu daca voi putea fi candva. Ana a reprezentat esentialul vietii mele. cu ea s-a dus totul. a fost unicul meu copil,pe care din nefericire nu l-am vazut,nu l-am atins,nu l-am magaiat. l-am simtit doar si l-am iubit nespus, timp de 35 se sapt. si-atat. pierzand-o pe Ana,am pierdut...din motive medicale...si posibilitatea de a mai avea copii. ma simt un om pierdut. va multumesc din suflet pt mesajele voastre.
as vrea sa va pot spune povestea mea dar nu mai sunt in stare. am postat-o cu ceva timp in urma in sectiunea 'Mesajele dvs-lasati un mes'. nici macar n-o mai pot reciti fara ca sa nu retraiesc toate acele momente dureroase. mi-e greu...
Am citit povestea ta...nici nu stiu ce pot sa spun..nu fac decat sa ... Te imbratisez strans,strans.... As vrea sa pot face ceva pentru ati putea lua din durere dar este imposibil..nu pot decat sa fiu alaturi de tine si sa pastrez memoria vie a micutei tale Ana ....
Imi pare atit de rau pentru scumpa ta Ana... Am citit mesajul tau si am retrait acele zile din decembrie 2007 cind am auzit aceleasi cuvinte... inima nu mai bate... eram la 40 de saptamini, si nu credeam ca se mai poate intimpla ceva. Iti inteleg si iti simt durerea, si sint cu tot sufletul alaturi de tine. Stiu cit de mult doare si cit e de greu sa accepti ca toate visurile tale s-au naruit, si nimic nu mai are sens. Iti doresc din toata inima multa putere si sper ca alaturi de noi vei gasi macar un strop de liniste si alinare. Zbor lin printre stele ingeras scump!
Cami, Mama lui Victor, nascut fara viata pe 14 dec 2007, la 40S Mamica fericita a lui Ilann, nascut pe 30 aprilie 2009
eu sunt Liliana-mamica lui Loredana (bunica ingerasilor David si Alexandra)am citit povestea micutei tale ANA aici http://www.organizatiaemma.ro/despre/me ... mment-6256 ,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,,, of cat de tare doare ,cat de mult te inteleg ,daca vrei ,daca poti te-as ruga sa iei legatura cu noi (cu mine ,cu Corina sau Luminita ) iti voi lasa niste nr.tel pe MP,noi sunt un grup de mamici din Brasov care incercam sa ne sustinem ,sa ne intalnim si sa povestim despre ingerasii nostri,peste o saptamana sper sa ne putem vedea la intalnirea de grup care sper eu va avea loc joia viitoare
viewtopic.php?f=6&t=1900 ,,,,,,,,,,,,,,,,,,, te rog sa iti faci curaj si sa vii sa ne cunoastem (stiu ca la inceput iti va fi greu )dar crede-ma ca aceste intalniri iti vor face bine pana atunci poti sa intri aici "in casuta ingerasei tale ANA" sa vb cu ea, despre ea ,noi te intelegem si te ascultam si cunoastem din proprie experienta reactia celor din jur (mai ales ca s-a nascut fara viata -la fel ca David si Alexandra) multi te vor rani fara voie cu vorbele lor,dar numai cine trece prin asa ceva poate intelege durerea unei mame. te tare Liliana -bunica de ingeras David si Alexandra
am fost luna trecuta la acea intalnire a mamicilor de ingeri. am crezut ca nu-mi voi putea spune povestea,dar am facut-o. voi m-ati ajutat. va multumesc. am primit atunci o pernita cu numele fetitei mele,Ana Mirela. asta m-a emotionat puternic. dar plang,plang mereu... uneori,mi se pare revoltator,cinic si dureros in acelasi timp,sa strang la piept acea pernita,cand ar trebui sa strang in brate,trupul cald si drag al fetitei mele...si totusi,in afara unei imagini ecografice neclare cu fetita mea,acea pernita,e singurul lucru pe care-l am,este locul care aduna lacrimile mele,dorurile mele,visele mele cu fetita mea iubita.
Ana regret nespus pierderea fetitei tale Ana Mirela, am venit si eu in casuta sufletului tau sa te cu toata caldura de care este in stare o mamica de inger. Imi pare tare rau ca si tu cunosti aceasta durere mare. Imi imaginez cat iti poate fi de greu, suntem alaturi de tine si vom fi ori de cate ori vei avea nevoie de noi.
Ca o completare la articolele pe care deja ti le-a recomandat Bianca_C as putea sa le adaug si pe cele care te vor ajuta sa gasesesti o modalitate de a pastra vie memoria fetitei tale Ana Mirela http://www.organizatiaemma.ro/node/726 . Asta pentru ca nu ai un locusor fizic in care sa mergi la fetita ta. Nici eu nu am si atunci...am rezervat in camera noastra un locusor special unde pun tot ce cumpar pentru fetita mea...ingerasi, botosei, candele... si tot ce vad atunci cand merg la cumparaturi si simt ca daca ar fi fost langa mine i le-as fi cumparat.
Daca inca nu ai anuntat prietenii, cunoscutii, apropiatii vostri despre pierderea micutei Ana Mirela iata aici cateva sugestii http://www.organizatiaemma.ro/cum-anunti .
Ma voi ruga la DD si la ingerasi sa iti trimita putere, alinare si liniste sufleteasca. Zbor lin micuta ingerasa, zbor lin Ana Mirela
Alaturi de voi, Nicoleta Nedelea Lazar (Marwana ;-)!), mama micutei Kali si a ingerasei Tasha
ma cuprinde o tristete duioasa dar mi-e atat de drag sa vad ca exista persoane care-i spun fetitei mele pe nume,Ana Mirela. doar eu si voi o facem. in rest,cei din jur,familia,prietenii sunt cu totii retinuti...poate din dorinta de a ma proteja,poate ca nu simt ca trebuie s-o faca,poate ca nu stiu ca trebuie s-o faca,poate toate la un loc...
Ma bucur ca ai fost la intalnirea din Brasov...mama mea nu a fost la aceea intalnire si de aceea nu a stiu... Sper sa va vad pe toate atunci cand vin acasa in aug,sa va imbratisez.. Si legat de faptul ca doar noi ii spunem pe nume lui Ana ,poate ar trebui sa le trimiti cunoscutilor niste emailuri si sa le spui ca nu iti fac rau daca vorbesc despre ea ci contra faptul ca nu o fac te doare. Te imbratisez...
viata mea e goala...viata mea avea sens cu si prin Ana. toate realizarile mele,bucuriile mele,grijile mele,visele si planurile mele,zbuciumul meu de zi cu zi, toate aveau sens,aveau logica si motivatie...pana in acea zi. totul merita. nu si acum. acum totul decurge fad, sec,absent...in jurul meu e un zid de sticla transparent...dincolo de el e viata...viata celorlalti...viata ce-o simt acum straina,departe,neinteleasa mie. uincul lucru ce-l simt viu in mine e durerea sfasietoare....si dorul de fetita mea. o iubesc dureros de mult.
Draga Claudia, imi pare rau, imi pare foarte rau ca fetita ta Ana Mirela a plecat la cer ! Te si ma bucur ca ai gasit puterea de a scrie aici si de a ni te alatura....impreuna invatam sa traim cu aceasta mare durere in suflet. Imi sunt cunoscute toate starile pe care le descrii....toate gandurile tale.....le-am avut si le-am simtit si eu si uneori le mai am si acum. Sunt doar 3 luni de cand ai pierdut-o pe Ana si este normal sa simti asa acum....este foarte recenta pierderea ta. In timp si cu multa rabdare, durerea se transforma. Nu o sa treaca, dar nu o sa mai fie singurul lucru pe care il simti. Nu o sa mai ai mereu lacrimile "in gat", iar durerea nu o sa mai aiba atata putere....o sa te lase sa respiri.....si sa simti si altceva. Ai rabdare si nu uita ca nu esti singura, suntem cu totii alaturi de tine!
Multe pentru Ana Mirela! Zbor lin si lumina vesnica!
multumesc Angela-Ema,multumesc tuturor! nici nu stiu ce simt uneori...revolta...furie...durere...sau toate amestecate. si apasatorul DE CE???mereu... mereu...Timp de 20 ani,am lucrat exclusiv cu copiii,asist med fiind,am fost inconjurata mereu de ei,am trait cu ei,intre ei. I-am iubit tot timpul.Am asteptat mereu clipa cand voi fi mama si voi avea si eu propriul copil. Si ea a venit dar in ce mod dramatic!!! Ma gadesc la toate mamicile pe care le-am intalnit la locul meu de munca,mamici care si-au dorit sau nu copiii,mamici care si-au abandonat sau avortat(ce cuvant oribil) copiii,am intalnit copii nefericiti,copii chinuiti... incerc sa nu judec pe nimeni...si totusi, viata e nedreapta,necinstita. De ce trebuie sa-mi iubesc copilul gandind la trecut si nu avandu-l langa mine,aratandu-i,demonstrandu-i asta? Poate ca gandesc pueril,nu ma judecati,dar m-a infrant durerea.
mi-e dor sa te simt in burtica,puiul meu iubit!... mi-e dor sa fii acolo! de ce-ai plecat,iubirea mea mica si frumoasa? ce-am gresit?! pare ireal totul. de ce?