mama de ingeras - mariuca

[anca-mihaela]

Ne-am dorit mult un copil pana cand intr-o buna zi bunul Dumnezeu ni l-a daruit dupa multe eforturi si tratamente..eram asa de incantati ca nici nu m-am putut duce la servici de la 2 luni pentru ca mi-era foarte rau..pana la 20 de saptamani totul a fost bine..analizele erau toate bune..ne-am dus la ecografia de morfologie fetala cu asa de mare bucurie in suflet..acolo ni s-a spus ca e posibil ca fetita noastra sa sufere de sindrom down cu toate ca analizele erau bune..am plecat plangand dar nu fara speranta..ni s-a recomandat amniocenteaza si apoi o eventuala intrerupere de sarcina..am refuzat pentru ca era fetita noastra indiferent de cum se nastea..si am asteptat urmatorul ecograf..era asa de de jucausa..ii cantam..ii vorbeam..si ma bucuram de fiecare lovitura..pana cand la 23 de saptamani am inceput sa nu o mai simt foarte bine si au urmat controale..inima ii batea..si am ajuns la 26 de saptamani cand mi s-a spus ca are inima foarte mare si ca e in urma cu 3 saptamani..simteam eu ca ceva nu e in regula..trebuia sa ne intalnim la ecograf la 28 de saptamani cand doctora a vazut deja ca se oprise din evolutie..a fost cea mai dureroasa zi din viata mea..imi facusem atatea planuri si sperante..speram ca imi va zice ca e foarte bine..dar nu a fost asa..a urmat o nastere normala doar ca copilul era mort..si ma invinovatesc ca n-am avut curajul sa o vad..acum mi-e dor de ea..inca mai mangai burtica..totul s-a intamplat pe 8 martie..si ma gandesc ca poate puteam sa fac ceva pentru ea..desi doctorii mi-au zis ca s-a facut tot ce era cu putinta..si totusi cum sa-mi umplu golul din suflet? Acum astept analiza autopsiei. Doar atat mi-a mai ramas credinta si asteptarea.

[feli_mami-de_inger]

Multa putere sa treci prin asta !!Te imbratisez imi pare nespus de rau!

[MIHAELA 76]

[tuchi]

Draga Anca- Mihaela,
Imi pare rau sa ne cunoastem in asemenea imprejurari. Imi pare rau ca micuta ta fetita a trebuit sa plece lasadu-ti bratele goale si pustiu in inima. Noi suntem aici sa incercam sa ne alinam unii pe altii si te primim cu bratele deschise. Sunt atatia "DE CE?" la care nu putem raspunde; ne consolam unii pe altii; ne consolam ca acum copiii nostri sunt intr-o lume mai buna; ne consolam ca erau prea buni si prea frumosi pentru lumea in care traim noi si au fost nevoiti sa se intoarca la Tatal lor.
Aici vei avea intotdeauna intelegere. Vei putea plange, vei putea vorbi de copilul tau fara ca cinva sa te intrerupa si sa-ti spuna " Nu te mai gandi" sau "hai sa vorbim de lucruri mai frumoase" - parca ce ar putea fi mai frumos decat propriii copii, sau terifiantul "esti tanara, lasa ca faci altul".
Suntem alaturi de tine, iti intelegem suferinta si incercam sa te ajutam.
Iti urez puterea si curajul de a merge mai departe.
pentru micuta ta fetita care acum e in alte dimensiuni si totusi alaturi de tine mereu. Ea va trai prin tine.

[marwana]

Of...draga mamica te cu mult drag si iti spun bun venit in familia parintilor de ingeri.
Imi pare atat de rau pentru ca fetita ta a plecat la ingeri...imi pare rau ca a trebuit sa cunosti durerea pierderii fetitei tale Mariuca.

Pierderea suferita este atat de recenta si imi imaginez ca iti este foarte greu, inca ai multe intrebari fara raspuns...simti ca aceasta durere nu va mai trece dar iti spun ca alaturi de noi iti va fi mai usor...vom invata impreuna cum sa traim cu aceasta durere.

Pe site-ul E.M.M.A. sunt cateva articole care te vor ajuta, vin in sprijinul tau, al familiei si a celor apropiati tie.
Pentru tine draga mamica - http://www.organizatiaemma.ro/suport/mame
Pentru partenerul tau de viata, si el sufera si de cele mai multe ori nu va arata asta pentru ca incearca sa te protejeze - http://www.organizatiaemma.ro/suport/tati
Pentru parintii vostri, ei sufera dublu, in primul rand pentru ca vad durerea din inima voastra si nu stiu cum sa va fie alaturi si apoi si ei si-au pierdut nepotica, pe Mariuca - http://www.organizatiaemma.ro/node/526 .
De cele mai multe ori o astfel de pierdere uneste cuplurile, le face mai puternice...dar sunt si cazuri cand ele, cuplurile, nu rezista, aici vei gasi informatii care sa va ajute pe amandoi - http://www.organizatiaemma.ro/suport/cuplu.

Am lasat la urma articolele pentru cei apropiati. Ei vor intelege cel mai greu suferinta prin care treceti si au nevoie de ajutorul vostru sa va inteleaga. Cei din jur se asteapta ca voi sa va continuati viata ca si cum nimic nu s-a intamplat, se asteapta sa nu mai plangeti. Aceste articole sunt pentru ei - http://www.organizatiaemma.ro/suport/apropiati , le poti trimite pe mail.

Si pentru ca Mariuca este ingeras si nu are inca un loc al ei, aici gasesti cateva sugestii care sa te ajute sa ii pastrezi vie memoria http://www.organizatiaemma.ro/node/726 .

Sunt cu sufletul alaturi de tine.
Zbor lin micuta ingerasa, zbor lin Mariuca

[ametzita]

offf... draga mea ...
imi pare nespus de rau ca a trebuit sa ni te alaturi noua...nici nu-mi gasesc cuvintele...8 martie...o zi incantatoare, fericita pentru orice femeie/ mama din romania...a devenit pentru tine o zi extrem de trista...este ingrozitor....atat de multi ingerasi...oare nu-s suficient de multi???mai e nevoie???
imi apre rau...te imbratisez....iarta-ma...dar tristetea imi ia orice putere sa mai scriu ceva....dar sunt aici oricand ai nevoie de alinare....

[anca-mihaela]

va multumesc din suflet pentru cuvintele frumoase pe care mi le-ati spus..stiu ca si voi ati trecut prin asta si n-a fost usor..simt nevoia sa plang cateodata din tot sufletul si plang..plang..ma invinovatesc cateodata..imi pun multe intrebari..si imi face bine bine sa vorbesc cu voi..imi pare bine ca v-am cunoscut in ciuda circumstantelor..sunt sigura ca acolo sus ingerasii se roaga pentru noi..doar asta e gandul care imi alina suferinta..inca o data va multumesc mult pentru sprijinul vostru..

[marii25]

Anca! Imi pare foarte rau!
Dumnezeu sa te intareasca...sa iti dea credinta si speranta! Sunt sigura ca ta se roaga pentru tine si te iubeste nespus de mult!
Multe pentru

[madalina hutanu]

Draga mamica,

imi pare nespus de rau pentru pierderea micutei tale... este greu...durerea este imensa...uneori simti ca nu o mai poti duce...ca te vei inneca in lacrimi..insa credinta in Dumnezeu te va face mai puternica...ingerasii nostri se joaca printre stele...stiu sigur asta pt. ca eu cred ca totul in lume e cu rost,iar daca noua ni s-a intamplat o asemenea nenorocire vom fi rasplatite.Intr-o alta "poveste" am citit ca in cer erau copilasii nostri cu lumanari in mana,lumanari ce ardeau ft frumos..doar lumanarea unui ingerash se stingea mereu...ceilalti l-au intrbat de ce este trist si se stinge lumanarea...el a raspuuns ca mama lui este trista si plange si de aceea el nu poate sa se joace....zambeste si priveste cerul...acolo e copilul tau care te iubeste si nu vrea sa te vada plangand...

te cu drag,

MARIUCA MULTE , , VESNICA SI

[anca-mihaela]

Foarte frumoasa povestioara spusa de tine Madalina. Asa o sa incep sa gandesc de acum..trebuie sa ma uit la cer si sa zambesc si nu sa plang..ma gandeam..noi, mamele de ingeri sunt foarte norocoase..avem copii in cer si sunt ingeri deja..si poate bunul Dumnezeu se indura de noi si ne da copii si pe pamant..va multumesc mult pentru tot..vorbind cu voi imi alin suferinta..si sper sa va pot ajuta si eu la randul meu.. Acum ma rog ca Mariuca mea sa-l roage pe Dumnezeu sa-mi dea multi copii sanatosi..si cat mai repede..si voua va doresc la fel..

[Kami]

Anca.
Ti-am citit povestea de ieri dar am avut o zi foarte proasta si nu am scris nimic.
La un moment dat , in gindul nostru, toate ne invinovatim de ceva. Dar, crede-ma, nu facem decit sa ne impovaram cu un sentiment inutil pentru ca, dupa cum bine ai vazut, sintem neputiinciosi in fata destinului. Cu siguranta, Dumnezeu nu ia nimic fara sa nea ceva in schimb. E foarte usor pentru EL sa dea si sa ia ceva, dar foarte greu pentru noi sa pretuim intotdeauna ceea ce avem, involuntar ce-i drept, dar uneori uitam sa multumim pentru TOT ce avem. Si eu m-am simtit vinovata, la un moment dat. M-am simtit vinovata pentru ca am iubit-o atit de mult pe Raghda, atit de mult incit am pus pe primul plan, in viata mea, iubirea pentru ea si am uitat ca intai trebuie sa-l iubesc pe Dumnezeu si pe urma pe cea care era viata si ratiunea mea de a trai, Raghda. Poate e dur ce spun...dar asta e realitatea.
Este foarte adevarat ce a spus Madalina...cind plingem ingerasii nostri nu pot fi fericiti, sint tristi pentru ca noi suferim. Sa-i lasam sa se bucure de zimbetul nostru.
Mariuca ta
E atit de devreme! Dar, cu ajutorul lui Dumnezeu vei reusi, asa cum toate reusim.
Multa putere iti doresc.

[corina_odolean]

Draga mamica, te si eu cu drag si-ti spun ca imi pare sincer rau pentru durerea ta, pentru toate cele prin care ai fost nevoita sa treci.

Este greu, dar nu esti singura...ne ai pe noi aici, mereu pregatite cu un sfat, cu o vorba buna cu o ( virtuala ce-i drept ) atunci cand ai cea mai mare nevoie..

Si eu privesc , ii vorbesc ingerasului meu si ma gandesc ca el este acolo langa mine, ma vegheaza si nu ma lasa singura o clipa...Asa si Mariuca ta draga...te priveste de dupa un norisor pufos, iar atunci cand simti ca este mai greu iti mangaie obrajii..

Te draga mea, si ma ca in curand DD si Mariuca sa-ti asculte ruga si sa-ti trimita un pui mic si frumos, caruia sa-i povestesti despre surioara lui mai mare...

[anca-mihaela]

Va multumesc mult pentru spijinul acordat..am inceput sa ma consolez cu gandul ca nu o voi vedea nicodata dar ca este bine acolo langa Dumnezeu si langa Maica Domnului..imi este dor de ea..mai ales acum cand vad carucioarele si copiii afara in parc..si imi spun "uite mami asa ar fi trebuit sa fim si noi" dar n-a fost asa..de cand am intrat pe acest forum am inceput sa inteleg ca suntem asa de multe femei care trecem prin necazuri ca astea..si totusi viata trebuie sa mearga mai departe..un exemplu sunteti voi care ati putut sa treceti peste acest necaz..si sa aveti alti copii..asa sper si eu..sa-mi dea si mie Dumnezeu alti copilasi sanatosi..va imbratisez si inca o data va multumesc pentru toate sfaturile si gandurile voastre bune..sper sa va ajut si eu la fel de mult ca voi..

[georgeta74]

Draga Anca imi pare rau pentru pierderea ta.
Da, suntem mult prea multe din nefericire.

Pentru Mariuca ta
Zbor lin ingeras.

[Angela-Ema]

Te , Anca si imi pare rau ca fetita ta Mariuca a plecat la Dumnezeu.....imi pare nespus de rau! .
Durerea este mare, dar nu esti singura. Mariuca ta este mereu langa tine, te iubeste si te ocroteste de acolo de sus, iar noi iti vom fi alaturi de cate ori vei avea nevoie.
Te , mamica draga si ma rog la DD sa iti dea putere si alinare.
Mii de colorate pentru Mariuca ta!

Zbor lin, Ingerasa mica, zbor lin!

[anca-mihaela]

Astazi ma simt foarte trista..mi-e dor tare de ea..de burtica mea..mi-e dor sa-i pun cantecele si sa vorbim amandoua..simt ca lipseste o parte din mine..si trec asa de greu zilele..mai am o groaza de zile pana cand o sa primesc rezultatul autopsiei..si totusi nu mai am rabdare..ma gandesc ca poate as fi putut sa fac ceva pentru ea..desi doctorii mi-au zis ca s-a facut tot ce s-a putut..am purtat-o in burtica aproape 7 luni..mi-e greu tare..azi este si o sarbatoare mare..Bunavestire..ma gandesc ca ingerasul meu este acolo cu Maica Domnului si ma pazeste..stiu ca si voi ati trecut prin aceleasi sentimente si stari si ca imi intelegeti durerea de aceea intru si vorbesc cu voi..macar asa virtual..
zbor lin pentru toti ingerasii nostrii

[MiRo]

cu siguranta Mariuca te vegheaza de sus ...suntem alaturi de tine si ori de cate ori simti nevoia sa-i vorbesti ingerasei tale sau sa ne vorbesti despre Mariuca nu ezita, toate am trecut prin aceasta durere din pacate , mii de si zbor lin micutei tale

[ametzita]

este o mare minune ca ii avem acolo sus pe ingerasii nostri, desi i-am fi dorit mai degraba aici langa noi.....imi e dor si mie de burtica mea...de tot ce au insemnat acele 7 luni......mi-e dor...si as da orice sa le mai retraiesc.......sa dau timpul inapoi....sa nu mai repet greselile....
te pup draga anca...priveste spre soare si zambeste-i...mariuca este acolo, pe o raza....

[anca-mihaela]

Va scriu ca sa-mi alin durerea..ma simt asa de trista cateodata..si vinovata..cand ma imbrac mai frumos..mai elegant..imediat ma gandesc la ea, la fetita mea, ca este in spital moarta, ca ii face necropsia..ma simt vinovata ca eu imi traiesc viata in continuare..apropo de necropsie..la voi cat a durat? pentru ca mie mi s-a spus ca in 45 de zile este gata..mi se pare o vesnicie..si stau cu inima si cu gandul numai acolo..ce o fi avut? chiar sa fi fost malformatie la inima? imi pun tot felul de intrebari..voi la cat timp ati ramas insarcinate dupa prima sarcina pierduta?(cele care aveti copii dupa)mie mi s-a spus ca la 6 luni-1 an..si mi se pare o vesnicie..ma gandeam ca 6 luni sunt suficiente pentru ca a fost nastere normala..va multumesc inca o data ca sunteti alaturi de mine..