Ingerasii mei, Alexia si bebe mic

[ailed]

Buna.
Draga Bianca. Stau in fata calculatorului si nu-mi gasesc cuvinte sa pot exprima durearea prin care trec.Am citit povestea prin care ai trecut si din nefericire ca sa spun asa m-am regasit cu totul in ea. Am simtit aceeasi durere, neputinta, manie pe regulili bisericesti.Dar sa incep cu inceputul.Am aflat ca sunt insarcinata la inceputul lunii iunie.Am avut la inceput sangerari si am urmat un tratament pentru mentinerea si fixarea sarcinii. A treecut totul cu bine pana in luna octombrie cand la o vizita la ecograf( aveam 26 saptamani) doctorul a dat nemultumit din cap si nu stia cum sa-mi spuna ca vede ceva la cap.A puis un diagnostic cu semnul intrebarii:HIDROCEFALIE.Lucrez cu copiii cu handicap mintal de 10 ani.Va dati seama ca cerul parca s-a prabusit peste mine.Am fost trimisa la Cluj la unul din cei mai buni dr si acolo Dumnezeu a fost bun cu noi si ni s-a spus ca copilul e sanatos nu are nimic.Tot atunci am aflat ca o sa am o fetita.Am inceput sa caut nume si pana la urma am ales numele Alexia. Vorbeam cu ea mai toata ziua, ii cantam, ii spuneam mereu ce mult o iubesc ca astept cu nerabdare sa o cunosc, sa ii simt caldura trupusorului, sa o sarut din cap pana in picioare si sa ii dau toata dragostea de care sunt capabila si sa o apar pe cat pot de toate relele. Alexia era un copil vioi.Misca foarte mult. Pe data de 20.01.2009 am fost la ecograf data aproximativa de a naste fiind 5 februarie. Totul era bine si frumos. Dar dupa doua zile ne-am intors la ecograf pentru ca copilul meu nu mai misca. Nici nu vreau sa imi amintesc clipele acelea prin care am fost nevoita sa trec. Am auzit doar "Imi pare rau dar nu gasesc inima copilului. Bataile inimii s-au oprit.Se pare ca fatul a murit." In momentul acela as fi vrut ca inima mea sa se opreasca si ea si sa pot fi alaturi de copilul meu mult dorit si iubit. Am fost internata in aceeasi seara , mi s-a provocat nasterea am nascut normal. Inca nu se stie de ce a murit dar la prima vedere la autopsie a reiesit ca nu avea nici o malformatie externa sau interna ci se pare ca s-ar fi axficsiat cu lichid amniotic.Asteptam analizele finale ale autopsiei. Din pacate nu am avut curajul sa imi vad fetita, sa o iau in brate si acum sunt momente cand ma intreb daca nu am gresit. A fost atat de greu momentul in care m-am intors acasa.Sotul si mama mea au luat din casa tot ceea ce era pregatit pentru marele eveniment. Simt o durere imensa un gol mare in suflet si nu stiu cum sa fac sa fie mai usor.Sotul nu plange nu se descarca si e oarecum nemultumit cand ma vede ca plang si imi spune ca nu mai putem face nimic dar eu as plange tot timpul si ma doare ca poate nu intelege ca durerea de mama e mult mai mare decat cea de tata. Simt cum ma dor bratele de faptul ca nu am stans fetita la piept, ca imi explodeaza inima de atata dragoste pe care am adunat-o ca sa i-o ofer dar nu mai am cui.Fetita mea nu mai este si e un lucru atat de greu de acceptat. Iti multumesc pentru ce ai facut pentru mamele de ingeri si ma rog pentru sufletele tuturor ingerasilor nostrii.

[nicoleta]

Buna, Delia draga!
Imi pare nespus de rau pentru ca si tu ai avut parte de o soarta dura, regret ca in aceasta lume, mame si prunci trebuie sa sufere, ...regret...
Iti multumesc, draga mea, pentru ca ti-ai rapit din timpul liber pentru a ne scrie, dar sper ca acest fenomen te va ajuta. Sper ca ori de cate ori vei patrunde aici, in familia E.M.M.A., sa fi cuprinsa de liniste si siguranta.
Sti...aici, nimeni nu te judeca, ...nimeni nu te condamna, ....aici si daca scri ca exista ochi portocalii, lumea nu se supara pe tine, pentru ca acest forum, este destinat celor cu suflete frumoase si calde, celor rabdatori si buni.
Sa crezi mereu in puterea Cerului, scumpa noastra Delia, iar Bunul Dumnezeu te va ajuta sa visezi si sa iti indeplinesti visele.
Fie ca Sfanta Fecioara sa te aiba mereu in grija Ei, fie ca nici o suparare sa nu iti amareasca sufletul, ci, sa ramana la fel de frumos ca si acum.
Un brat mare de pentru frumosul ce te defineste.
Te pupacesc pupaceste cu pupici pupaciosi, ei vor aseza pe obrajorii tai, oricat de tristi, zambete calde.
Cu mare drag, Nicoleta!

[Bianca]

Draga Delia , in mod evident, as fi preferat sa te cunosc intr-un alt context dar ma bucur mult ca te regasesc aici, atat de repede dupa ce ti-am scris....ma bucur pentru ca stiu ca aici vei gasi sprijinul emotional de care ai nevoie......vei simti caldura si compasiunea mamicilor de aici, care au trecut prin aceeasi durere si care te inteleg mai bine decat oricine!
Vreau sa cred ca, venind printre noi, vei prinde mai multa putere, pentru a trece peste incercarea asta atat de cumplita si atat de recenta....
Din mesajul tau reiese atata dragoste pentru micuta ta, Alexia....e atat de dureros... Offf ....cat de mica si de neputincioasa ma simt......poate insa, gandurile mele si compasiunea mea, impreuna cu cele ale tuturor mamicilor de aici, sa te ajunga si sa simti cum te ridica de la pamant..........

Ai multa rabdare si fii blanda cu tine insati.........sa-ti dea Dumnezeu putere, intelepciune si liniste sufleteasca....

Te cu multa compasiune si primeste, te rog, un brat de , pentru ingerasul tau, Alexia....

[ailed]

Va multumesc din suflet ca dati atentie mesajului meu, conteaza foarte mult pentru mine.Cu ajutorul acestui forum stiu ca o sa trec mai usor peste durere si de aceea va multumesc inca o data (si in numele meu dar cred ca pot si in numele tuturor mamelor de ingeri) ca existati.

[dorina_miru]

Draga Delia,sint alaturi de tine in suferinta cumplita prin care treci si imi pare nespus de rau,cuvintele nu pot consola,mai ales acum,si nici explicatii nu sint de dat...Iti doresc multa putere,iar ingerasului tau,odihna vesnica in bratele Tatalui Ceresc...
Si,draga mea,plingi daca simti nevoia,explica-i sotului tau ca nu poti altfel,fa-l sa te inteleaga,durereata nu e mai mare decit a lui,e doar diferita,barbatii se manifesta altfel,sigur si pe el il doare,si el si-a pierdut fetita,doar ca el o simte mai puti fizic decit tine,ca doar tu ai purtat-o in burtica atitea luni...Te imbratisez cu drag,Dorina-Cristina,mama ingerasului Miruna-Andreea

[Liliana]

Delia, ti-am citit mesajul inca din 4 February, 2009 - 10:58, cand l-ai postat pe site in zona „Mesajele dumneavoastra”.
Speram sa ajungi si aici, pe Forum. Ma bucur ca ai reusit sa comunici cu Bianca si ca ea ti-a oferit toate motivele care sa te determine sa intri aici.
Ma bucur pentru ca stiu ca iti va fi mai bine fiind in mijlocul celor care te inteleg si care iti vor fi aproape la bine si la greu, atunci cand vei avea atat de multa nevoie.
Toate mamicile de ingerasi din familia EMMA te vor primi cu inima deschisa si te vor inconjura cu caldura pentru ca ele stiu cel mai bine ce-i in sufletul tau.
Noi am deschis azi o pagina noua in jurnalul nostru de comemorare.
Este pagina dedicata Alexiei, fetita ta draga.
Va fi pagina ei mereu... vesnic... aici http://www.organizatiaemma.ro/node/400
in zona “Ingerasii nostrii” .

Durerea ta este atat de proaspata… stiu… simti ca nu mai vrei nimic si pe nimeni in viata ta. Ai dreptul sa simti asta. Dar incearca sa nu te izolezi. Vino cat de des poti aici, pe Forum, in mijlocul nostru… Noi iti vom fi aproape.

Pe langa comuniunea de suflete pe care o vei simti in acest Forum noi te invitam si la intalnirile de terapie si consiliere pe care Organizatia EMMA le organizeaza periodic si pe care le anuntam aici din timp. Daca vei fi dori sa participi noi te asteptam cu drag.
Aceste intalniri sunt organizate pentru a veni in intampinarea durerii parintilor de ingeri, pentru a va cunoaste pe voi si povestea ingerasilor vostri, pentru a descarca un pic din greutatea inimii si pentru a va sustine reciproc in cele mai grele momente in care dorul dupa ingerasi va usuca sufletele.
Toti parintii de ingerasi care doresc sa participle la aceste intalniri sunt cu drag asteptati.

In curand, pe 31.05.2009, vom organiza Ziua mamelor de ingeri la care oricine este invitat. (viewtopic.php?f=9&t=300)
Te asteptam si pe tine alaturi de toate mamele si taticii de ingeri, alaturi de parinti, bunici, frati, surori, rude, prieteni…
Daca vrei sa stii cum a fost anul trecut de Ziua mamelor de ingeri priveste aici http://www.organizatiaemma.ro/eveniment ... /9martie08
Acolo, atunci, o vei simti pe Alexia in preajma ta.
Acesta a fost sentimentul celor care au participat anul trecut.

Delia, a fi mama de inger este un destin greu de acceptat… pentru ca este plin de suferinta… Dar stim ca impreuna putem sa facem astfel incat dorul sa fie alinat un pic de sentimentul compasiunii, al caldurii si intelegerii resimtite mai ales din partea celor asemenea tie.

Eu nu sunt mama de inger, dar sunt mama si n-am putut sa trec indiferenta pe langa suferinta voastra. N-am putut sa citesc si sa trec mai departe. Am simtit nevoia sa ma implic, sa fac ceva, orice, pentru a va ajuta intr-un fel, pentru a determina acele schimbari asteptate de toti parintii de ingeri.

Cu drag, Liliana

[hera22]

Draga Delia...incep prin a-ti spune ca imi pare nespus de rau ca trebuie sa treci prin astfel de momente incomparabil de grele si de dureroase si sa stii ca iti sunt alaturi la fel ca toate mamicile de ingeras de aici... ... Sa stii ca datorita acestui forum am reusit sa trec mai departe(oarecum) si sa privesc lucrurile altfel decat o faceam cand s-a intamplat ca Bogdan sa plece la ingerasi. Sper din suflet sa ti se intample si tie la fel si sa gasesti noi forte pentru a merge inainte. Am descoperit ca noi oamenii suntem mai puternici decat ne dam noi seama.
Te cu drag,iar ingerasului tau ii daruiesc multe si rugacuni ca Doamne Doamne sa aiba grija de sufletelul lui curat.

[cristina neamtu]

Draga Delia! Atat de mult ma regasesc in povestea ta.Nici nu stiu ce sa iti spun,pt ca si la mine totul e foarte recent.incerc sa-mi revin,dar parca durerea mai mult se adanceste.stiu exact ce simti,draga mea.in dupa-amiaza zilei de 31.01.2009,la fel ca si tine m-am prezentat la medic fiindca nu mai simteam miscarile bebelusei .ultima oara am simtit-o cu o seara in urma inainte de culcare.asa de mult ma bucuram ca o simt,era mai agitata decat de obicei,mai tarziu am aflat ca de fapt ea suferea. in ziua aceea cand vedeam ca nu da niciun semn,parca simteam ca ceva e in neregula.doctorii care erau de garda m-au pus la eco,se uitau unii la altii si nu stiau cum sa-mi zica.am auzit doar un IMI PARE RAU si atunci am inteles totul.bebelusa mea s-a stins la 29 de saptamani.credeam ca totul e un vis urat,nu vroiam sa accept asa ceva,eram in stare de soc.am ramas internata inca din acea zi.doctora mea a inceput sa-mi provoace nasterea a doua zi de dim,dar corpul meu reactiona f greu.abia pe 3.02.2009 am nascut dupa 2 zile de chin.poate as fi suportat inmiit acele dureri fizice daca aveam o motivatie daca stiam ca Daria mea traieste...marele meu regret este ca nu au vrut sa mi-o arate,vroiau sa ma protejeze.imi doream enorm sa o tin in brate,sa o sarut,sa-mi iau ramas bun de la ea.ca si la tine nu am aflat cauza opririi in evolutie.din ce mi-a zis doctora ,fizic nu prezenta nicio malformatie.acum asteptam rezultatele necropsiei.sper sa aflu ceva de acolo,ca incertitudinea asta ma innebuneste.eu inca nu am prins curaj sa intru in camera ei si sa-i strang lucrusoarele.l-am rugat pe sotul meu sa o faca,mie mi-e tare greu.
Ma rog la Dumnezeu sa ne dea multa putere sa trecem si peste aceste tragedii din vietile noastre.Stiu ca va fi greu,acceptarea e cea mai grea,gandul ca ingerasii nostrii nu mai sunt e cel mai greu de suportat.nu stiu daca vom afla vreodata raspunsurile la toate aceste intrebari care ne vin in minte,insa credinta in Dumnezeu e tot ce ne-a mai ramas.recunosc ca L-am judecat,L-am urat ca mi-a luat ingerasul.era singurul vinovat pe care il gaseam in acel moment.apoi mi-am dat seama ca tot Lui ii ceream putere pt a rezista acestei cumplite dureri sufletesti si am mers la biserica.preotul mi-a spus ca toate vin de la Dumnezeu,iar El niciodata nu ne da mai mult decat putem duce.atunci in mintea mea au revenit din nou o serie de intrebari,dar toate fara raspuns si nu cred ca le voi afla vreodata raspunsul...te imbratisez draga mea !

[nicoleta]

Buna, Delia draga!
Sa ai un sfarsit de saptamana minunat, scumpa mea!
Un brat mare de vin spre tine pe serenada viselor, si vor sa te ajute sa speri mereu in frumos si bine.
Ia asculta putin!..Ce auzi?...Cerul iti sopteste ca toate stelele te indragesc pentru tot frumosul care te defineste, ...si te vor ocroti mereu cu lumina si magnetismul lor.
Te imbratisez si ai grija de tine.
Pentru Alexia, rugaciuni si multa lumina, sperand ca in joaca ei printre astre, sa ajunga si langa Ana mea, iar impreuna sa pluteasca pe norisori pufosi.
Te pupacesc pupaceste cu pupici pupaciosi.
Numai bine, Dumnezeu sa te ajute, Delia draga!
Cu mare drag, Nicoleta!

[Cami_Vic]

Draga Delia,

Am citit "povestea" ta si a Alexiei, si imi pare nespus de rau ca a trebuit sa ni te alaturi noua... Pierderea ta este atit de recenta... stiu ca acum lacrimile curg intr-una si durerea e mult prea mare ca sa poti sa te gindesti la altceva si sa fii puternica asa cum isi doresc cei dragi. Sint convinsa ca ei iti vor binele, insa trebuie sa inteleaga ca e nevoie de timp, si de multa intelegere din partea lor...

Noi iti sintem alaturi, intelegem din pacate atit de bine prin ce treci acum...
As vrea insa sa iti dau o farima de speranta, spunindu-ti ca vei reusi cu timpul sa depasesti aceasta lovitura, ca vei reusi sa accepti ce s-a intimplat si sa iti reconstruiesti viata ... pastrind-o pe fetita ta in suflet si in amintire pentru totdeauna... pentru ca un lucru e sigur, n-avem cum sa ii uitam...

Te imbratisez cu drag,

[Marinela]

Draga Delia,
O poezie, sa te aline. Primeste-o cu sufletul deschis, asa cum ti-am trimis-o eu. As vrea sa te mangaie, nu sa iti faca rau. Sa vezi ca si altii simt ca tine, dar o spun mai frumos decat noi.
http://reteaualiterara.ning.com/profile ... Post:32777

Te imbratisez, Marinela

[Miha-Lore]

Draga Delia,
Sincer imi pare rau si inteleg prin ce treci,
Legat de sotul tau sa nu crezi ca nu percepe durerea asa cum o percepi tu, dar el nu se manifesta deoarece se gandeste ca plangand te face pe tine sa te simti mai rau si ii este frica sa nu te piarda si pe tine. Asa a fost si cu sotul meu, pana mi-am facut curajul si i-am spus ca as prefera mai mult sa vb. cu mine, sa planga cu mine atunci cand plang si eu ,si ma ascultat. Adevarat este ca un ajutorul mare l-am avut si din partea unui psiholog la care am mers amandoi.L-a inceput mi-a fost foarte greu pt. ca si el nu vroia sa vina cu mine la psiholog, dar acum pot sa-ti spun ca suntem foarte deschisi unul cu altul si comunicam altfel. Si la noi durerea este mare, dar am invatat sa ne hranim din ea.
Comunicati intre voi, pt. ca sa nu va raciti relatia.
Imi pare rau ca suferiti si stiu cat de greu trec zilele pt. tine,parca totul s-a oprit in loc si nu mai trece.
O mare pt. tine si
Miha, mama ingerasei Crista Maria.

[ailed]

Multumesc Marinela pt poezie.
Multumesc celor care mi-au scris .Inseamna mult pt mine.Va pe toate mamele de si va trimit un mare buchet de

[nicoleta]

Buna, Delia draga!
Scumpa mea, priveste in jurul tau cu atentie, vei observa cu siguranta ca viata este mai frumoasa decat credeai. Vei gasi frumos si bine, daca vei dori acest lucru, pentru ca Dumnezeu este Bun si iti daruieste si bucurii. Sa ai parte de multa primavara in viata ta, scumpo, sa ai parte de oameni buni si veseli, de liniste si dragoste.
Te imbratisez si iti daruiesc un brat imens de .
Pentru Alexia rugaciuni si multa lumina.
Te pupacesc pupaceste cu pupici pupaciosi.
Numai bine, ai mare grija de sufletul tau.
Cu mare drag, Nicoleta!

[ailed]

Buna dragele mele.
E tot mai grea de suportat durerea. Se apropie 8 Martie si chiar daca iubita mea ar fi fost foarte mica as fi simtit ca prin surasul ei mi-ar fi transmis la multi ani sau un te iubesc mami dar chiar atunci eu ar trebui sa o pomenesc ca se implinesc 6 saptamani de cand a murit.Te iubesc iubita mami si mi-e un dor nebun de tine.
Va urez un sincer LA MULTI ANI tuturor mamelor de ingerasi din cer sau ingerasi de pe pamant.Va trimit un brat de si multe rugaciuni pt toti .
Te iubesc ingerasul meu Alexia.

[ailed]

Astazi se implinesc doua luni de cand te-am nascut ingerasul meu drag. Au trecut doua luni pline de foarte mult dor, de multa durere, de multe lacrimi.Sunt convinsa ca Dumnezeu te-a luat de langa mine pentru ca, a crezut ca te-as fi sufocat cu atata dragoste si iubire pe care am adunat-o in cele 9 luni.
Te iubesc Alexia.

[simona bas]

DRAGA MEA MARE DURERE...!!!!SI FIUL MEU ESTE INGERAS...TARE AS VREA SA NE INTALNIM IN PARC SI SA JUCAM CU BEBELASII SI SA NU FIE INGERASI..DAR DUMNEZEU ASA A VRUT..!
NOI PE PAMANT SI EI IN CERURI..DUMNEZEU A VRUT SA II CRUTE DE VIATA ASTA GREA DE AICI..!SI FIUL MEU LA NASTERE MI-A SPUS CA A FOST HIDROCEFALEE..SI CA E MAI BINE CA A MURIT..OAMENI CARE NU SUNT OAMENII!
ITI DORIM SA AI PUTERE SI SA MERGEM INAINTE..TE SARUT DIN SUFLET!!!!!!!!!

[nicoleta]

Buna, Delia draga!
Azi am avut probleme foarte mari cu netul si ori de cate ori faceam clic pe trimite dupa ce terminam de scris mesajul pentru tine, imi disparea netul.
Sper ca acum sa ajunga la tine, incerc.
Te imbratisez si sunt sigura ca luna, in splendoarea ei are si zambete de la Alexia pentru tine, mamica ei iubitoare.
Zambeste si tu spre ingerasul tau, vei simti cu siguranta cat este de linistita sa stie ca esti bine, sa vada un suras pe cel mai dulce chip: mama.
Te pupacescpupaceste cu pupici pupaciosi.
Milioane de pentru inima ta calda de mama.
Cu mare drag, Nicoleta.
Ti-am fost azi aproape cu sufletul, am trimis ganduri bune spre tine si Alexiei i-am inchinat rugaciuni si multa lumina.
Numai bine, Dumnezeu sa te ocroteasca, scumpa mea.

[nicoleta]

Victorie!!!
Am reusit sa iti trimit azi mesajul, offff....nu stiu ce a fost cu netul, cum faceam clic pe trimite cum disparea netul complet.
Te imbratisez cu mare drag si cred ca luna te iubeste tare tare de m-a ajutat sa iti trimit cateva cuvinte din suflet.
O noapte linistita, Nicoleta!