"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Povestea noastra a inceput foarte,foarte frumos...dupa 7 luni de incercari in sfarsit Dumnezeu ne-a trimis minunea mult asteptata.La ecografii totul bine...Fabian ne si zambea,ne facea cu mana....analizele toate bune,fara a scapa vreuna...acasa totul pregatit...patut,haine,pampers,sterilizator de biberoane,dulapior....totul pregatit ...asa cum toata lumea pregateste venirea micutului in lume.Am avut o sarcina usoara...fara pofte,greturi sau ameteli...bebelusul meu era cumintel...La ultimul ecograf doctorita ne-a zis ca bebelusul se va naste de Anul Nou,de Craciun mai sta in burtica...Parca a ghicit....Era 31 decembrie 2011 pe la 9 seara cand mi s-a rupt apa,fara dureri(contractii).Am chemat-o pe mama ne-am pregatit si am sunat la salvare.Ajunsi acolo la controlul pe masa totul bine,insa la ecograf ceva era in neregula.Deoarece era revelionul doctorita mea nu a venit si trebuia sa nasc cu medicul de garda si rezidentele ei.Una din rezidente,cea care facea ecograful mi-a zis ca mai cheama pe cineva ca nu vede bine intrucat aparatul este vechi.A venit un doctor care a inceput el sa se uite si dadea din cap cum ca nuuuuu....vazand ca nimeni nu-mi zice nimic am intrbat daca bebelusul este bine...doctorul mi-a zis ca nu..de cand nu mai simti copilul miscand??????????cum nu-l mai simt????Il simtisem in ziua aceea...si mi-a raspuns rece....copilului nu-i bate inima de 3-4 zile....am innebunit....nu intelegeam ce zice....ii simtIsem miscarile....i-am zis sa faca ceva,sa-l scoata sa-l ajute ca poate isi revine....a tipat la mine dupa ce eu il rugam sa-mi ajute copilul:E MORT FEMEIE!!!!!!!N-o sa pot uita niciodata tipatul doctorului....nici nu puteam sa plang....nu realizam nimik....Le-am zis sa-l cheme pe sotul meu...i-am zis de bebe si a inceput sa planga asa cum nu l-am mai vazut niciodata....era copilul meu Mada...copilul meu...unde este????ce s-a intamplat?????In fine incet-incet mi-am dat seama ca nu mai putem face nimic si ca trebuie scos copilul...Au chemat-o si pe doctorita mea care mi-a mai facut un eco si mi-a explicat ca bebe nu respira...ca nu se mai poate face nimik....Am hotarat sa-mi faca cezariana chiar daca eu alesesem nastere naturala...bebelusul avea 39 de saptamani si 4 kg....ditamai baiatul am fi avut... .M-am trezit intr-un salon cu mama si Bogdan la capul meu care urlau....bebe a fost dus la analiza patologica...am preferat sa nu-l vad pentru ca ma cunosc prea bine si sigur nu as fi rezistat sa-mi vad copilul mort!A durat o luna pana cand analiza de la patologie a venit...din care sa aflam ca copilul nostru era perfect sanatos,nu avea nimik care sa-i fi provocat moartea...nu a suferit...nu era obosit...era normal!!!!!!!Asta ma doare cel mai tare...stiu ca am facut tot posibilul pentru ca copilul meu sa fie bine...n-am ratat nici o analiza,n-am mai muncit de la 6 luni jumate...nu m-am obosit...nu fumez..n-am baut cafea sau cola....am avut grija de alimentatia mea....asa cum orice mama face....iar Dumnezeu....ne-a curmat fericirea...I-am zis doctoritei sa-mi zica care este concluzia...ce s-a intamplat????asa a vrut DUMNEZEU...era un copil special si L-a vrut langa EL.N-a avut zile...Cu toata durerea din suflet si din inima,cu toate lacrimile ce le-am varsat...si oricat de mult mi-am dorit ca Fabian sa fie langa noi m-a bucurat raspunsul de la analiza....stiu ca am facut totul pentru bebe meu si nu a suferit...a plecat in ceruri fara sa-l doara ceva...fara sa fi suferit....mami a vut grija de el!Ma rog in fiecare seara pentru sufletul copilului meu....si ma rog sa ma ierte,sa ne ierte pentru ca nu l-am luat sa-l ingropam...preotul a zis ca putem sa-l punem la marginea cimitirului,la necunoscuti si nu am vrut...copilul meu nu e un necunoscut..si din nou stiu ca n-am fi rezistat sa vedem sicriul...i-am dat de pomana haine si am facut la biserica slujba de pomenire,chiar daca o maicuta mi-a zis ca bebe nu are nevoie de nimic...este langa Dumnezeu..in lumina..intr-o "viata" mai frumoasa.Sper sa fie asa...cu toate astea ma doare...ma doare tare,tare,tare,tare ca nu-i langa mine...as fi vrut sa ma grija de el...sa-l alint...sa-i spun povesti si sa-i cant....dar el a ales sau sa ne paraseasca...si sa fie al nostru din cer.O sa plang toata viata...era primul meu copil....toate colegele mele au copii..pe mine de ce nu ma facut fericita Dumnezeu????Cu ce ma gresit????Am momente cand simt ca nu mai am aer...nu pot respira fara copilul meu...de dorul lui...oare va trece????cum o sa pot trece peste asta????Imi doresc sa raman din nou insarcinata cat mai curand ...o ulterioara sarcina nu ma va putea face sa-l uit pe Fabian dar cu siguranta imi va da putere.Acum incerc cu mare credinta sa accept alegerea pe care Dumnezeu a facut-o ...asta este crucea noasta...prin asta trebuia sa trecem....vom fi oare si noi fericiti???imi va darui si mi-e Dumnezeu un copil???? : Sper si ma rog pentru asta...iar FABIAN..E COPILU MEU DRAG..SUFLETUL MEU SCUMP PE CARE IL IUBESC MULT CHIAR DACA NU E CU MINE...
Ultima oară modificat de madalina hutanu pe 22 Feb 2012, ora 13:51, modificat 1 dată în total.
La cosa importante è non smettere mai di credere che si può sempre ricominciare.Te vom iubi mereu,mereu...Fabian
Nu stiu ce sa iti spun ca sa iti alin suferinta dar sa stii ca ingerasii nostri sunt intr-adevar speciali. Fii sigura ca DD ne va darui un copil insa doar in momentul in care ne vom simti pregatite pentru aceasta. Iti doresc putere si infinita rabdare, credinta si speanta. si multe pentru FABIAN.
Povestea ta e exact povestea mea... Tot intr-o zi de decembrie trebuia sa se nasca Victor al nostru, si la 4 zile inainte de termen am fost la un control pentru ca mi se parea ca nu il mai simt miscind... Dar din pacate era prea tirziu... Acelasi verdict - doar anuntat cu mai multa blindete - acelasi soc, aceeasi durere... Eu am nascut a doua zi pe cale naturala. Nici Victor nu a aut nici o malformatie sau vreo problema de sanatate, insa placenta a "cedat" si el s-a stins incet... Ai dreptate sa te gindesti la parte buna, la faptul ca Fabian nefiind bolnav urmatorul copil are toate sansele sa fie sanatos. Nici noi nu am avut puterea sa ne ocupam de ceremonie atunci, ideea de a-l vedea in sicriu si de a asista la o ceremonie ma inspaiminta atunci enorm...
Tot ce simti acum e absolut normal, ai pierdut o data cu puiul tau toate planurile si visele pe care le aveai... Si golul e imens, si doare... E atit de nedrept, si atit de greu sa vezi ca cei din jurul tau sunt fericiti si tie ti s-a luat acest drept. Am avut exact aceleai trairi... te inteleg atit de bine. Dar sa stii ca D-zeu iti va da putere si durerea de acum se va estompa incet, va deveni mai usor de suportat. N-ai cum sa uiti, dar vei invata sa traiesti cu Fabian in inima ta... Ia fiecare zi asa cum e, cu speranta ca va veni si ziua cind veti fi fericiti din nou...
Eu am ramas insarcinata la 9 luni dupa nastere, si am nascut un baietel sanatos care ne umple acum viata de bucurie... A doua sarcina a fost mai bine supravegheata, mai ales la final, si am nascut cu cezariana la 38 de saptamini.
Te imbratisez cu drag, si lui Fabian zbor lin printre stelute!
Cami, Mama lui Victor, nascut fara viata pe 14 dec 2007, la 40S Mamica fericita a lui Ilann, nascut pe 30 aprilie 2009
MULTUMESC DIN SUFLET PENTRU VORBELE FRUMOASE!DOAMNE CAT DE TARE MA DOARE...DOAMNE CAT DE GREU ESTE...SI CAT AS VREA SA POT SCHIMBA ASTA...NU O MAI POT FACE,IAR FABIAN NU SE MAI POATE INTORACE...NU STIU CE SA ZIC..PEDEAPSA ASTA E PREA MARE....PREA PREA MARE... SPER CA BEBELE URMATOR SA VINA IN VIITORUL APROPIAT SI TOTUL SA FIE BINE...DAOR ASTA MI-AR ALINA PUTIN DUREREA...
La cosa importante è non smettere mai di credere che si può sempre ricominciare.Te vom iubi mereu,mereu...Fabian
Draga mea Madalina, mamica indurerata......off cat de rau imi pare ca un alt ingeras a urcat la cer!
Nu stiu ce sa-ti spun ca sa-ti mai alin un pic din suferinta, doar sa stii ca noi toate mamicile de ingeri suntem langa tine si ne rugam pentru tine si pentru ingerasul tau, Fabian ( ce nume frumos!) Asi vrea sa stii ca ceea ce ti s-a intamplat tie, ceea ce ni s-a intamplat tuturor, nu este o pedeapsa, este dovada lui Dumnezeu ca tu si Bogdan sunteti puternici. De aceea Fabian va ales sa-i fiti parinti, pentru ca el a avut de indeplinit o misiune aici pe Pamant, toti avem de indeplinit o misiune. Incet, incet vei intelege ca Fabian v-a parasit doar fizic. Spiritul lui, sufletelul lui pur este si va fi mereu alaturi de voi, de parintii lui iubitori. Ai incredere in Dumnezeu si in ingerasul tau ca atunci cand va fi momentul un fratior isi va face cuibusor in burtica ta, pentru ca Dumnezeu stie cata iubire aveti de daruit. Fabian stie cat de mult il iubiti!
Putere si curaj iti doresc, mamico draga!
Fabian, sa ai zbor lin si lumina vesnica! Ii multumim mamei tale ca ne-a facut cunostinta cu tine! Fii mandru de mamica ta,care in durerea ei a tinut sa te faca cunoscut si noua! Pentru ca a avut dreptate cand a spus ca nu esti un necunoscut! Tu esti ibitul ei, primul ei copil, esti INGERUL ei!
lumi, mamica ingerasului ROMINA IOANA , a baietelului RICCARDO ANDREI si a micutei RENATA
Madalina, ne numim " mame de ingeri"... tare frumos suna, dar doare tare! Imi pare nespus de rau ca a trebuit sa treci si tu prin chinul asta! Nu stiu ce planuri are Dumnezeu pt noi,sau pt ei,ingerasii nostrii, dar ma rog sa ne ajute sa suferim mai putin! caci daca nu am suferii pt ei,e ca si cum nu i-am pretui. Alinarea mea este ca Bunul Dumnezeu, mi-o va darui inapoi pe micuta mea,ca atunci cand voi ramane insarcinata din nou,va fi tot ea, ca si cum a trebuit sa mai astept un pic pana o voi avea din nou !!! Iti doresc sa-ti gasesti si tu o alinare,orice gand care te-ar ajuta sa suporti mai usor durerea, si Dumnezeu sa te faca fericita curand, si sa vorbim despre ghiduseniile copilasilor nostrii dragi!
AM DOAR 24 DE ANI....N-AM CREZUT CA MI SE POATE INTAMPLA SI MIE ASA O NENOROCIRE...AUZISEM LA O COLEGA DE SERVICI DESPRE 2 SARCINI OPRITE IN EVOLUTIE LA 38 SI 28 CRED DE SAPTAMANI DAR NICIODATA CA POT TRECE PRIN ASTA.CITEAM MAI DEVREME DESPRE RUGACIUNILE PENTRU INGERASII NOSTRI SI DESPRE BOTEZ...MIE PREOTUL MI-A ZIS CA NU-L POT BOTEZA,INSA SAMBATA AM FOST LA BISERICA SI AM FACUT POMENIRE PT EL....UN POMELNIC DOAR CU NUMELE LUI....OFFFFF CE DURERE CAND SE FACEA VESNICA POMENIRE SI CAND PREOTUL A CITIT NUMELE LUI...DE CE EL???PUTEA SA FIE LANGA MINE SI SA-I CANT EU....
La cosa importante è non smettere mai di credere che si può sempre ricominciare.Te vom iubi mereu,mereu...Fabian
pentru Fabian pentru tine mamica de ingeras. Imi pare nespus de rau.E un adevarat soc sa stii ca ai copilul perfect sanatos si totusi sa-l pierzi, cum a fost si cazul nostru. Ma doare....ma doare mult. Cu siguranta ca Dumnezeu iti va mai darui un bebe sanatos la fel ca Fabian, atunci cind va veni momentul potrivit . Si cum momentul potrivit este hotarit de Dumnezeu, nu avem decit sa asteptam...asteptarea e grea, foarte grea...dar sa nu ne pierdem speranta si credinta. Oricum nu putem grabi lucrurile cind stim ca tot ceea ce ne da Dumnezeu nu este intimplator. Viata isi urmeaza cursul ei firesc si nu ne putem impotrivi in nici un fel. Dumnezeu sa-ti ajute sa traiesti din nou aceleasi sentimente frumoase de mamica si sa le poti impaca cu durerea pricinuita de pierderea lui Fabian.
Raghda, zimbetul inocentei, gingasia unei flori, puritatea unui inger Raghda traieste in inima noastra.Te iubim ingeras mic.
Nici eu nu am crezut ca as putea patii asa ceva,mai ales ca mai am un baietel perfect sanatos,care s-a nascut la termen,a avut la nastere 4kg 150 gr si a primit nota maxima. De aceea,nu mi-am facut nici un fel de griji,ba dimpotriva,vazand ca vecinele mele nici analizele nu si le fac,si au cate 3 copii,nici nu m-am mai dus la medic decat de vreo 2 ori si atunci cand am simtit ca ceva nu e bine. A fost un soc! Dar tu,care ai ajuns la termen si fiind primul copil, trebuie sa fii psihic distrusa... Eu nu am fost la biserica pana acum,dar Duminica sper sa ajung si preotul care imi este duhovnic sa citeasca si pt micuta mea o rugaciune. Sper sa-mi dea si mie putere sa-i pot auzi numele... Nu stiam ca i se poate face un pomelnic daca nu a fost botezata. Multumesc ca ai adus vorba si de asta, ca poate multe dintre noi nu stim... si fie ca lacrimile noastre sa fie spre fericire!
de Boboteaza cand preotul a venit acasa l-am intrebat ce putem face pt bebelush...el nici nu sa nascut ca sa-l putem boteza....nu traia....si mi-a zis initial ca o rugaciune...cand am fost sa-mi faca molifta de 40 de zile l-am intrebat din nou si mi-a zis sa fac un pomelnic doar cu numele lui si sa-i purtam slujbe de pomenire....tot el mi-a zis ca nu-l putem ingropa in cimitirul normal(il puneam langa tatal meu care a murit acum 11 ani)...a zis ca nu se poate....si cand i-am zis ca noi nu am avut curajul sa-l vedem macar daramite sa-l si ingropam parca m-a judecat....de ce sa ma judece????ce stie el prin ce am trecut eu????
La cosa importante è non smettere mai di credere che si può sempre ricominciare.Te vom iubi mereu,mereu...Fabian
Da-mi voie sa-ti ofer si eu o calda si sincera! Am citit povestea ingerasului Fabian si imi pare tare rau ca esti si tu mamica de ingeras. Durerea e mare, fara margini, mai ales cand stii pana in ultima clipa ca bebe e sanatos si il astepti cu atata dragoste. Sunt alaturi de tine si iti cunosc durerea, dar trebuie sa fim tari, sa nu ne dam batute. Ingerasul tau e bine, nimeni nu trebuie sa te judece pentru nimic, tu nu trebuie sa pleci urechea la vorbele altora. Ai facut tot ce e omeneste posibil pentru bebele tau dar Dumnezeu a ales ca Fabian sa stea alaturi de el. Fabian va fi alaturi de voi, voi il veti purta mereu in sufletele voastre, doar asa putem noi parintii de ingeri sa fim alaturi de copiii nostri, purtandu-i in sufletul nostru!
cu durere in suflet iti sunt alaturi si...iti impartasesc durerea......imi pare nespus de rau ca a trebuit sa treci prin aceasta drama....dar noi suntem aici sa te facem sa treci ma usor.....sa invatam impreuna cum sa treaca mai usor...cum sa incercam sa invatam ca asa a trebuit sa fie, sa nu ne mai intrebam "de ce eu???de ce tocmai mie?????cu ce am gresit????" nu vom afla poate niciodata raspunsurile.....
AMALIA, mama ingerasei SOFIA IOANA....plecata mult prea devreme .... ...Ma prefac puternica, ma imbarbatez cand mi-e greu si ma fac ca ma tin singura in brate, si-mi sterg lacrimile sa redevin puternica....
Draga mea, lasa-ma sa te si sa-ti spun ca-mi pare sincer rau pentru pierderea ta..
este greu, este greu sa stii ca ai avut un copilas sanatos, iar cu toate acestea el nu este langa tine...
Stii ce ma ajuta pe mine : gandu ca meu a fost atat de frumos si de deosebit ca DD l-a luat inaopi la El...si ma gandesc ca el acolo este inconjurat de lumina , de de frumoase si colorate si ca el mereu vegheaza asupra noastra. cat despre judecat: nimeni nu are dreptul sa judece..ai facut asa cum a-ti simtit...fiecare simte si isi manifesta durerea in modul lui..
ma sa-ti gasesti linistea, iar Fabian sa-ti aline dorul din suflet.
O mare pentru tine, iar pentru tau iubit o mare si frumoasa
Corina - mamica ingerasului IUSTIN si a comorii vietii mele- Bogdan
Draga Madalina, te imbratisez si iti spun cu tristete in suflet bun venit in familia parintilor de ingeri, din partea intregii echipe E.M.M.A.! Imi pare rau ca baietelul tau Fabian a plecat la cer ......imi pare nespus de rau! Ma bucur insa ca ti-ai facut curaj sa ne scrii despre Ingerasul tau si ca ai venit aici, intre noi, unde vei gasi intelegere si sper ca si putina alinare. Te intrebi "oare va trece????cum o sa pot trece peste asta????".......offff, nu va trece, dar vei invata cum sa traiesti cu durerea in suflet si in timp se va mai atenua. Inca este foarte recenta pierderea voastra ! Nu stiu daca ai citit sau nu articolele postate pe site-ul E.M.M.A.. Daca nu ai facut acest lucru inca, iti sugerez sa citesti pentru inceput cateva articole pe care le consider utile: - http://www.organizatiaemma.ro/suport/mame te va ajuta sa gasesti putere; - sotului tau ii poti arata articolele de aici http://www.organizatiaemma.ro/suport/tati pentru ca si el sufera, si pe el il doare chiar daca incearca sa para puternic; - pentru parintii vostri, pt ca si a bunicilor este durerea http://www.organizatiaemma.ro/node/526 - apropiatilor tai, familiei, colegilor de serviciu le poti trimite un mail cu acest link http://www.organizatiaemma.ro/suport/apropiati, pentru ca de aici sa invete cum sa respecte durerea prin care treceti si cum sa nu va raneasca.
Multa putere in continuare, mamica iubitoare si nu uita ca de acum inainte nu o sa mai fii singura. Aici este un loc special, in care putem sa vorbim cu sau despre ingerasii nostri fara sa fim judecati.
Mii de pentru Fabian! Zbor lin, Ingeras, zbor lin si lumina vesnica!
scumpa mamica...te imbratisez strans si plang pt ingerasul tau si pt durerea ta....nu stiu altceva ce sa fac,ce sa zic....imi pare rau ca a trebuit sa devii mamica de ingeras....
Madalina ! Inca un ingeras . Tot la termen . Imi pare atat de rau ca nu ai gasit macar intelege la preotul la care te-ai dus, de caderele medicale nu mai zic nimic. As vrea totusi sa ajunga informatia asta la cat mai multe mamici, copii nenascuti pot fi inmormantati. Mariuca mea....are locusorul ei ...si toti copilasi ar trebui sa aiba...noi ii iubim chiar daca nu sunt langa noi....Sper sa nu te superi pe mine dar preotul a gresit...as vrea sa stiu daca e deacord cu incinerarea.... "preotul a zis ca putem sa-l punem la marginea cimitirului,la necunoscuti si nu am vrut" cum a putut sa zica asa ceva???? Prefera sa incinereze copii decat sa-i inmormanteze???? Plang alaturi de tine, dupa 7 luni, parca s-a intamplat ieri! Imi pare sincer rau daca te-am suparat iarta-ma!!!...Fabian copilul vostru din cer va fi vesnic alaturi de voi, si-a facut loc in inima vostra.