Forumul EMMA

de **nicoleta** pe 9 Iul 2008, ora 08:07

Buna, drga mea. Sfanta Fecioara sa te ajute sa te bucuri mereu de tot ce e frumos in viata ta. Sufletul tau minunat merita doar frumos si caldura, iar rozul nu va lipsi nicicand din viata ta pentru cat esti de minunata. Zambeste mereu, fi optimista si...soarta va trimite inapoi spre tine tot zambete si curaj, parfum moale in pielea ta de om atat de bun. Iar cerul te va considera o amica si te va preface intr-o stea pe pamant ca sa acoperi cu lumina ta calda tot ce e negru si trist aici. Iti multumesc si tie, ca si celorlalte scumpe doamne de aici, ca ai facut posibil sa te cunosc, sa mai pun in vaza mea cu frumos inca un gram din minunea emanata de tine. Pupici pupaciosi si tie, scumpa mea.

de **rodik** pe 9 Iul 2008, ora 21:57

Draga mea Nicoleta,
iti multumesc pt cuvintele tale care m-au coplesit, m-au incurajat, si ma determina sa fiu mai buna si mai ingaduitoare! Iti multumesc ca esti cu noi toate si am vazut ca ai un mod ffff frumos si deosebit de a incuraja pe fiacare dintre noi. Ai un suflet ff special. Imi pare rau pt prima ta fetita si ma bucur ca scumpa ta domnisoara de 16 ani e pe placul oamenilor si Cred ca si D-zeu e mandru de ea. Felicitari! Iti multumesc inca odata pentru ca te-am cunoscut si sa aveti parte de sanatate si toate cele bune sa fie cu voi. Te >:D<

si multi pupici,

de **nicoleta** pe 10 Iul 2008, ora 08:24

Scumpa mea, esti una dintre aceste mamici dragalase care au stiut sa asterne povesti pline de tristete, dar in acelasi timp, invaluite in speranta. Puterea de a fi o mamica buna, vine de la Dumnezeu, iar pentru asta sa ii multumesti, caci Dansul a reusit sa adune in trupul tau cele mai scanteietoare trasaturi, cele mai duioase vorbe si...un suflet rozosiu. Zambeste spre norii cerului, iar ei se vor preface in calaretul elegant ce te va purta in lumea ingerilor, unde, cine te iubeste, iti va darui alinare si dragoste. Astfel, privirea ta cand va privi pamantul va avea forta de a inmuia otelul, de a absorbi durerea si de a-ti purta pasii spre locuri minunate si oameni veseli. Cu mare drag, nicoleta.

de **rodik** pe 11 Iul 2008, ora 01:21

Iti multumesc Nicoleta pt vb dulci, pt incurajari. Si ce altceva ne ramane decat sa speram in mai bine, sa visam frumos... Citind atatea mesaje triste ma simt oarecum incomod sa vin eu si sa vb despre optimism si fericire... De f multe ori citesc si raman cu gandurile intepenite, amortite. As vrea as stiu ca exista solutii la problemele oamenilor aflati la grea incercare. Unul singur e cel mai de incredere - D-zeu, si noi sa ne unim si sa invingem teama. Va >:D<

si va

.

de **Lucia** pe 11 Iul 2008, ora 18:36

rodik scrie: DA, trebuie sa organizam ceva mai mult decat discutii. Nu as vrea sa ramana doar niste vorbe. Daca stii si ai idee , Lucia, impartaseste-ne !

Chiar ieri Cami a prezentat un anunt umanitar si ma gandeam ca acesta ar putea fi un inceput pentru a incerca sa reducem numarul de ingerasi care pleaca prea repede de langa noi.

Este vorba despre Daria Sirbu, o fetita superba de 11 luni care are nevoie de un transplant de ficat. Sansele de viata sunt foarte mari - 99% - dar singurul impediment sunt banii.

Daca ne unim fortele putem sa ajutam la strangerea acestor bani, chiar daca noi nu ii avem.

de **rodik** pe 11 Iul 2008, ora 23:44

Am citit si eu despre

boala Dariei. Chiar mi-am programat sa merg la inceputul sapt viitoare, cand iau indemn. de crestere si sa ajut. Fetita e superba @};-

! Tre sa ne solidarizam cu totii si sa contribuim cu cat putem fiecare [-o<

. Sunt sigura ca totul va fi bine si vom sarbatori victoria intregii familii <:-p

.

de **nicoleta** pe 31 Aug 2008, ora 08:37

Buna, Elena draga!
Ma bucur din tot sufletul pentru clipele frumoase pe care le traiesti, pentru miracolul care te-a inconjurat.
Sa iti dea Dumnezeu sanatate tie si celor dragi tie, ca sa va bucurati unii de altii, ca sa puteti fi veseli si sa aduceti bucurii celor din jurul vostru.
Fie ca intreg Cerul sa va aiba in grija Sa iar tu, femeie minunata sa gusti mereu din caldul desert: mama.
Te imbratisez cu dragoste si ai toata admiratia mea.
Prinde te rog cele 7 milioane de pupici pupaciosi pe care ti-i trimit, ...dar iute, sa nu fuga.
Pupici dulci trimit si la bebe-ului tau, sa-ti traiasca, sa va inveseliti impreuna .
Sa ai o duminica frumoasa!

de **rodik** pe 1 Sep 2008, ora 22:34

buna, scumpele mele maicutze de ingerasi @};-

as incepe prin a va spune ca sunt alaturi de fiecare dintre voi, cu toate ca prezenta mea nu s-a prea vz pe aici. am fost mult plecata, am avut problemutze cu copilasii

si chiar nu am mai putut scrie, insa cand am putut am citit despre voi si sa-mi iertati lipsa, insa credeti-ma ca tare mi-as mai dori sa fie mai lunga ziua si noaptea ca sa le reusesc pe toate. Nu vreau sa para ca m-as plange , insa am inceput serviciul de 8 ore si acasa sunt full time

. asa ca... o sa incerc sa ma fac prezenta cat de des voi putea. va pup pe toate si tot binele din lume, toata armonia dumnezeiasca sa va insoteasca. Va imbratisez >:D<

, Rodik, mama ingerasului andreas si a fetitelor Evi si Bia (*)

.

de **nicoleta** pe 2 Sep 2008, ora 01:33

Buna, Rodik, draga!
Evi si Bia, merita in fiecare clipa a vietii tale toata grija si atentia ta.
Niciodata nimic pe lume sa nu aiba o prioritate vizavi de zanele tale .
Sper ca vara te-a ajutat sa fi mai vesela, sper ca reusesti sa fi alaturi de fetitele tale atat cat este necesar.
Referitor la faptul ca nu ne-ai scris cat ai fi vrut, stai linistita ca daca cineva ne spune o singura data ceva frumos, pentru noi acel frumos va fi mereu proaspat in suflete.
Te imbratisez cu dragoste si ai mare grija de tine, de zanitele tale si de ceilalti dragi tie.
Acum prinde cele 7 milioane de pupici pupaciosi , ...dar iute, sa nu fuga!!!
Si mai repede , pana nu iti mai trimit vre-o 70 de milioane...de ei.
Glumeam, scumpo, sper ca pupicii mei sa aseze zambete pe obrajorii tai, chiar daca te retin.
Pupici, nico...lietcaia!!!

de **rodik** pe 3 Sep 2008, ora 01:01

multumesc pt incurajari, Nico
da, tot timpul liber este al fetitelor mele, insa acum e o perioada noua pt noi, caci am reinceput serviciul dupa o pauza de aproape 4 ani, timp in care eu si fetitele am fost
24/24 impreuna. asa ca acum e ceva nou pentru noi toti, situatia asta in care 10 ore suntem despartite

de plecarea mea

. si eu chiar imi propun ca nu cumva sa uit sa mai merg la servici :))

. ne obisnuisem atat de mult impreuna tot timpul... <:-p

asta e... cursul vietii. si, Nico, eu nu sunt deloc o persoana trista, chiar bine dispusa, in ciuda momentelor cumplite care mi-au, ne-au fost date sa le traim. am inceput de ceva timp sa redevin, psihic vorbind, persoana optimista, curajoasa, plina de viata, care am fost odata. nu e usor sa schimbi atitudinea, dar cu un efort psihic bine dozat incepi sa descoperi adevaratele valori, ceea ce conteaza mai mult pt tine si pt cei din jurul tau. nu cred ca am sa ajung vre-odata sa-nteleg pe deplin, sa ajung pana in mezul esentei vietii, insa merita efortul de a fi dispus ati deschide mintea si sufletul spre a le descoperi.
va pup pe toate si aveti multa grija de voi.

de **nicoleta** pe 4 Sep 2008, ora 07:48

Buna, dragele mele!
Elena, ai mare dreptate.
Dumnezeu ne incearca de multe ori.
Uneori doare enorm pana cand trecem peste aceste incercari, la care raspunsuri nu avem.
Dar, Cerul nu vrea sa avem noi-pamantenii, raspunsuri la toate intrebarile pe care ni le punem.
Daca am avea raspunsuri la orice, nu ar mai exista mister, nu ar mai exista miracole.
Mie cand mi-a murit primul copil, o fetita superba, nu intelegeam de ce trebuie sa trec prin asa o trauma. Mi se parea ca este nedrept, datorita faptului ca si eu si sotul, iubeam copilasii enorm de mult.
Dar, ...ne-a incercat Dumnezeu, iar noi am crezut in continuare in El, ne-am rugat la El si...acum avem o minune de fetita.
Va imbratisez cu drag si ...pupici pupaciosi!!1
O zi buna tuturor.

de **crisstynna** pe 4 Sep 2008, ora 11:01

Azi sunt foarte fericita.....am hotarat ca dragostea mea de mama e mult prea mare....si daca la inceput spuneam ca vreau sa raman din nou insarcinata abia la primavara..prin martie -aprilie...azi am hotarat ca din ianuarie vom incerca din nou....Ne-a dat unda verde din decembrie...si am zis ca voi lasa anul acesta urat sa se termine si vom pasi in noul an cu dreptul si sper eu cu un test cu 2 liniute...

....Simteam ca ma sufoc,ca nu-mi gaseam locul,ca nu mai am pentru ce trai....Si asa pana in ianuarie mi se pare enorm de mult...dar luna septembrie o consider deja trecuta,mai avem octombrie,in noiembrie merg sa-mi fac toate analizele,luna decembrie va trece repede ca sunt sarbatorile,si sa vina o data momentul mult asteptat....Simt ca incep sa traiesc din nou,sa ma agat de o noua speranta....Doamne ajuta-ne pe toate sa ni se implineasca cel mai mare vis....ca toate traim cu durerea asta in suflet,si doar acest moment ne va umple golul ramas....Va pup pe toate si am vrut sa va impartasesc bucuria mea..... >:D<

de **nicoleta** pe 4 Sep 2008, ora 12:14

Buna, draga Criss!
Ma bucur enorm pentru tine.
Lasa ca noi, familia E.M.M.A. vom fi mereu aici si te vom ajuta sa treci urgent peste lunile acestea.
Cu noi, va fi ca si cand ...maine va fi 1 ianuarie :))

Iti doresc sanatate maxima, ai mare grija de tine.
Fi vesela si asculta de medici, roaga-te, scumpo, cu tarie, si..vei vedea cat de aproape este Dumnezeu de un om asa frumos ca tine.
Fie ca Sfanta Fecioara sa te aiba in grija Ei, Doamne ajuta!!!
Imi place ca speri si visezi, imi place ca esti optimista, asa sa ramai mereu!
Pupici, Nicoleta.
Sa ai o zi buna!!!!
@};-

de **rodik** pe 7 Sep 2008, ora 23:03

buna, draga Crisstina,
ma bucura enorm sa te vad din ce in ce mai optimista si increzatoate. e ff importanta aceasta stare de bine si de multumire cu tine insati pt viitorul bebe. cel mai important e sa ai incredere in D-zeu si tot Universul care trebuie sa fie in favoarea voastra. si asa va fi!nu poate fi altfel decat bine.
apropos de ce vb Nicoleta. cand am aflat ca Andreas murise, m-am simtit ca si credinciosii din VT care de multe ori trebuiau sa-i aduca ca jerfta lui D-zeu, ca sa-si demonstreze loialitatea si devotamentul, chiar pe primul nascut de parte masculina. chiar daca sufeream ca o nebuna si ma intrebam de mii de ori DE CE?, stiam ca trebuie sa incerc sa iau tragedia noastra si altfel. stiu ca e usor sa vb, insa nu e altceva de facut decat sa ne impacam cu soarta si cu D-zeu si sa continuam ce am inceput. Va doresc multa sanatate, rabdare si incredere in bine!! cu toata dragostea, Rodica, mama ingerasului Andreas si a fetitelor Evi si Bia.

de **monica_b** pe 28 Oct 2008, ora 14:19

Dragele mele,

Va multumesc din nou, din tot sufletul meu ca existati.
Citind cele scrise de voi aici pe forum, incep sa prind din nou aripi si sa cred ca fericirea exista. Ca este posibil sa traiesti si dupa pierderea unui ingeras si ca Doamne Doamne e bun cu noi si ne da puterea sa dam nastere altor ingerasi care sa ne umple vietile.
DEsi de cateva zile plang intr-una, desi au trecut numai 2 luni de la pierderea ingerasului meu si curajul de a mai face un copil nu prea mai exista, acum incep sa imi regasesc puterea si speranta ca data viitoare va fi totul bine.
La fel ca si la rodik, problemele mele sunt cu coagularea sangelui (parca si la cami_vic). Andrei al meu s-a nascut la 37 de saptamani iar pe biopsia facuta placentei scrie "infarctul fetei placentei". Dragul de el a suferit mult in burtika la mine si toate organele i-au fost distruse. PLacenta a fost necrozata si cu depuneri de calciu (sper sa nu gresesc, nu am biopsia langa mine) acestea fiind datorate unei infectii, datorate la randul ei proastei coagulari a sangelui.
POate ma puteti ajuta si pe mine, sa ma indrumati spre un/niste doctori pentru analize in acest sens. Nu stiu de unde si cu ce sa incep. Vreau sa imi refac toate analizele, vreau sa stiu unde este problema pentru ca VREAU un copil si nu mai vreau ca tragedia sa se repete.

Va multumesc anticipat si va transmit multi pupici optimisti la toate.

Monica, mamica de ingeras Andrei

de **Cami_Vic** pe 28 Oct 2008, ora 14:43

Draga Monica,

Pentru probleme de coagulare sint o multime de analize... cele pe care le-am facut eu le gasesti aici (in a doua parte) :
http://www.organizatiaemma.ro/node/143

Sa stii ca e posibil ca aceste analize sa nu dea nici un rezultat, asa a fost in cazul meu.
Cu toate acestea, la sarcina urmatoare mi s-a prescris aspirina in doze f mici (aspegic 100mg) care are rolul de a fluidifica singele pt ca placenta sa se formeze mai bine.
In orice caz, orice medicament trebuie luat DOAR LA RECOMANDAREA MEDICULUI.

Noi avem acum 12 saptamini, deci inca mai e "cale lunga". Dar sint optimista, vreau sa cred ca istoria nu se repeta, si ca avem si noi dreptul la fericire. Nu trebuie sa uitam ca majoritatea sarcinilor au un final fericit, ca noi am avut ghinionul sa ne numaram printre exceptii... si nu trebuie sa ne pierdem increderea.

Deci curaj!Acorda-ti timpul de care ai nevoie, ai grija de sanatatea ta, cauta un medic bun, care sa iti inspire incredere (aici nu te pot ajuta personal, dar este o rubrica aici pe forum cu medici de valoare).
Fa analize cit mai complete... si sa nu fii dezamagita daca nu gasesti nimic, nici o explicatie... Dimpotriva, macar vei fi mai linistita si vei indrazni sa te gindesti la o noua sarcina.
Si sa ne tii la curent!

In legatura cu poza puiului tau, sa stii ca daca o trimiti Luciei pe mail ea poate sa o puna pe site la rubrica ingerasii nostri (daca nu a facut-o deja), asa cum a facut pentru Vic.

Te imbratisez cu drag,
si ai grija de tine!

de **Bianca** pe 28 Oct 2008, ora 15:19

Draga Monica >:D<

, l-ai pierdut de mult prea curand pe Andrei, pentru a gasi curajul de a incerca sa ramai din nou insarcinata dar este minunat daca spui ca incepi sa-ti regasesti speranta! Vor mai fi multe zile, in care vei plange, uneori mai mult, alteori mai putin...sa nu te sperie acest lucru...Este normal sa fie asa, in prima perioada, in primul an...Sper din tot sufletul sa depasesti cu bine prima parte a drumului atat de sinuos, pe care pasim noi toate, mamele de ingeri si sa iti dea Dumnezeu parte de un bebelus sanatos si frumos, care sa umple golul lasat de plecarea lu Andrei....

Acorda-ti timp...incearca sa nu faci o obsesie din dorinta de a avea un copil..... nu e usor dar e important ca dorinta sa nu se transforme intr-o disperare care sa iti faca si mai mult rau...

Este bine ca vrei sa faci toate analizele posibile si sper sa gasesti indrumarile cele mai bune, care sa te ajute sa-ti implinesti visul....

Citeste mesajul lui Cami, de mai sus, apoi intra si pe http://www.organizatiaemma.ro/node/80 si contacteaz-o pe Dr. Cotarcea pentru detalii.

Si eu am o problema de coagulare....am pierdut o sarcina inainte de a-l avea pe Luca si inca una inainte de a o "avea" pe Emma mea..... :-<

.........Ca sa duc sarcinile pana la capat, a trebuit sa fac injectii cu Clexane, zilnic !

Sfatul meu este, pe langa toate celelalte teste si analize pe careo sa le faci, sa mergi si la Fundeni, la dr. Uscatescu, si sa o rogi sa-ti faca analiza pentru Factorul Leyden. Este singurul loc, in care se face acest tip de analiza de sange. Poate ca nu ai problema asta dar macar sa stii ca ai verificat si acest aspect!

Intra, te rog, si pe http://www.organizatiaemma.ro/node/56, unde vei gasi un articol care te va ajuta, sper, sa intelegi ca toate sentimentele contradictorii pe care le ai acum, sunt normale... Pe langa analize si teste medicale, eu cred ca linistea sufleteasca joaca un rol foarte important in pregatirea pentru o noua sarcina...

Iti tin pumnii sa fie totul bine si iti doresc sa iti vindeci frumos nu doar trupul ci si sufletul!
>:D<

, cu drag..

de **monica_b** pe 29 Oct 2008, ora 14:56

Va multumesc mult pentru raspunsurile voastre. Saptamana aceasta chiar o sa ajung la FUndeni sa fac analize pt un profil de coagulare (la indicatia doctorei mele) la Dna Dr Vasilica (cumnata mea a lucrat cu cele doua dne doctor Uscatescu si Vasilica iar analizele se fac in acelasi laborator de catre dna Dr Uscatescu) deci banuiesc ca am nimerit bine.
Cat despre o noua sarcina, sigur nu o sa-mi fac un scop din asta pentru ca riscul de a cadea in extrema este mare. O sa iau totul pas cu pas si o sa las totul in voia sortii. Intai imi voi face toate analizele necesare pentru a vedea unde este problema.
La mine aceasta sarcina a fost prima, nu am mai ramas si nu am pierdut nici o sarcina inainte. Insa, la operatia de apendicita si la cea de polipi am facut heoragie si am fost si atunci la un pas de moarte ceea ce indica destul de clar o problema. Si i-am spus asta doctorului dar... :-<

Va multumesc inca o data pentru sfaturi.

de **rodik** pe 4 Noi 2008, ora 11:27

BUNA, DRAGELE MELE MAMICUTZE DE INGERASI. DESI NU AM CLIPE NICI SA MAI RESPIR NU AM PUTUT SA MAI AMAN LIPSA MEA AICI PRINTRE VOI. SIMT SA VA INCURAJEZ, SPUNANDU-VA CA E BINE SA VA ADUNATI PUTERILE SI ASTA NU O GASITI DECAT IN VOI SI DUMNEZEU. E GREA DUREREA DAR EL STIE CA PUTEM SA ACCEPTAM, SA TRECEM SI SA TRAIM CU SI PENTRU CEI VII, CU SI IN MEMORIA FRUMOASA A CELOR PIERDUTI. DA, DUPA CUM SPUNEA SI BIANCA, NU E CONSTRUCTIV SA SE FACA O OBSESIE PT A RAMANEA DIN NOU INSARCINATA. SA LASAM LUCRURILE CARE NU DEPIND DE NOI, OAMENII, IN GRIJA CELOR CARE POT REZOLVA. AM INVATAT CA EU NU-MI POT CONTROLA VIATA. M-AM LASAT CU TOTUL IN VOIA LUI DUMNEZEU. BINE, NU LENEVESC SI... LUPT POATE MAI MULT PENTRU TOATE DAR... MI-E GREU SA DEFINESC STAREA DE ACUM. E DIFERIT DE INAINTE DAR E OK. VA PUP CU MARE DRAG SI ASTEPT SA AUD DE LA CAT MAI MULTE MAMICI CATE UN FINAL FERICIT. @};-