"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Nici nu stiu cum sa incep...cu durerea care imi macina sufletul, cu neputinta mea, cu disperarea, cu ce??? Nimic oricum nu ma ajuta....Pe 19 august am devenit mama de inger,,,Cum sa pot merge mai departe cand "sufletelul meu" era ratiunea mea de a trai? Pentru ce sa merg mai departe? Povestea noastra incepe cam asa.....Am iubit un "el" mai mult decat m-am iubit pe mine,,,,Am incercat sa fac tot ce ne sta in putinta sa ne fie bine,,,,Si am crezut ca nimic nu este mai frumos pe lume decat ca rodul dragostei sa fie un copil.....un sufletel....timpul se impotrivea si cu fiecare luna care trecea si eu nu ramaneam insarcinata era o palma data de destin,,,,, Dupa luni de chin s-a produs minunea.....am ramas insarcinata....si din prima clipa am stiut ca este fetita desi paradoxal toata viata ma visasem mama de baiat.... Pt mine a fost cea mai frumoasa zi din viata mea.....simteam ca explodez de atata fericire,,,, "El" tatal fetitei a decis sa ne paraseasca pt o alta femeie.,...am suferit si nu am inteles ce fel de om poti fi sa iti parasesti sotia insarcinata....dar am sperat ca macar fata sa nu si-o paraseasca,,,dar nu a fost asa...nu i-a pasat nici o clipa de fetita...
Cu cat era el mai indiferent cu atat mai mult o iubeam si mi-o doream eu,,,,am incetat sa imi mai pese de el si am inceput sa traiesc doar pt fetita mea....pe care imi doream sa o cheme Ines (care inseamna puritate) Christiana....
Vorbeam cu ea, o alintam, ii spuneam cat de mult o iubesc, ii promiteam ca nimeni si nimic nu o sa ii faca rau....dar corpul meu m-a tradat....la 24 de saptamani fara nici un motiv (efort fizic stres mai mult decat inainte) mi s-a rupt apa...si de seara pana dimineata nu mai aveam lichid deloc....cu toate acestea fata mea s-a luptat sa traiasca,,,,inimioara ei mica inca batea.....
M-am rugat de medici sa imi salveze fata, dar toti au zis ca nu are sanse sa supravietuiasca si chiar daca traieste va fi un copil condamnat, cu handicap care mai mult s-ar chinui....Cum pot eu sa explic si sa fiu si inteleasa ca mi-o doream si asa,,,ca indiferent ce ar fi avut as fi iubit-o si era a mea??? NImeni nu ma intelege, dar acum oricum este prea tarziu....ea este sus in cer de unde are ea acum grija de mine asa cum eu nu am putut sa am grija de ea....
Am nascut-o normal intr-un pat.....nu pot sa trec peste sensatia care mi-a ramas vie in momentul in care i-a iesit capusorul, umerii, corpul,,,,si ea a ramas lipita de mine,,,,era calda,,,,apoi am auzit asistenta care ii dadea palme sa respire,,,,,
Ma simt vinovata ca nu am avut taria sa o vad....am fost doar usurata ca macar nu se mai chinuie.,..s=a chinuit sa traiasca 36 de ore fara lichid.....gandul ca s-a chinuit mult, mult de tot si eu nu am putut face nimic pt ea ma tortureaza...
Personalului medical din spitalul Judetean Constanta nu am ce sa le reprosez....au avut grija de mine si de fata asa cum si cat au putut....dar nu inteleg de ce Dzeu a vrut inca un inger nevinovat acolo langa el....
Toata viata mea era programata si planificata in functie de fata mea....O si vedeam dormind langa mine in pat, gangurind, strigand mama.....si acum cum sa pot sa merg mai departe, sa nu ma doara, sa nu imi vina sa urlu de durere cand nimic din tot ce trebuia sa fie nu mai este?
Cum sa fac sa ma impac cu ideea? Nici nu stiu ce vreau....as vrea fetita mea inapoi,,,,dar asta stiu ca nu se mai poate....e gresit ca nu mai vreau nimic? nu imi doresc nici macar sa mai respir....
Daca este cineva din constanta care a trecut prin asa ceva....desi nu doresc nimanui o astfel de experienta....sau cineva care ma poate ajuta cu ceva...un sfat, nu stiu cu ce...va rog sa ma contactati...
Imi cer scuze daca nu am fost cursiva, logica in gandurile expuse....si va multumesc ca sunteti alaturi de mine.... Nu prea stiu sa navighez pe chat, forum dar pt orice ajutor va multumesc...
Sper ca fetita mea, sufletelul meu drag, dragostea mea sa fie bine acolo in Cer printre ingerasi si ca m-a iertat pt tot ce nu am putut sa fac pt ea....O sa ramai mereu in inima, sufletul, viata mea draga mea Ines Christiana
Draga me , lasa-ma sa te si sa-ti spun ca imi pare rau ca esti mamica de ingeras, imi pare rau ca si tu cunosti aceasta mare durere, acest mare dor... Nu ai pentru ce sa te scuzi, sau sa-ti reprosezi ceva....este normal, sa simti ca nu mai vrei..ca nu vrei sa mergi mai departe...
Dar trebuie...fetita ta vrea asta....vrea o mamica puternica, curajoasa...
Stii, se spune ca inca dinnainte de a se naste, copii isi alg singuri mama...., iar ea te-a ales pe tine, te-a ales pe tine, pentru ca desi stia ca nu va sta mult alaturi de tine stia ca te va face fericita...cele 24 saptamani....te-a facut fericita..si stia ca vei invata cum sa treci peste durere, stia ca incet incet te vei obisnui cu durerea si dorul din suflet..
Suntem aici, o familie ..o mare familie, gata oricand pregatita cu o si un gand bun pentru tine.
Te si eu cu sincera prietenie si iti spun inca odata acel sincer:" imi pare rau "
Pentru Ines Christiana , un covor de
Corina - mamica ingerasului IUSTIN si a comorii vietii mele- Bogdan
multumesc mult ca esti langa mine...nu am apucat sa citesc....am ochii plini de lacrimi la fel ca si sufletul...nu stiu de ce nu imi apare numele ingerasei mele in datele ingerasilor si nu stiu pe cine si cum sa contactez
Draga Laura imi pare rau pentru pierderea ta. Primeste de la mine o sincera si crede-ma ca aici vei gasi alinare si intelegere. Ines Christiana va fi intotdeauan cu tine, vei vedea ca o sa inveti s-o simti.
va multumesc mult pt suport ....conteaza si ajuta ca nu-s singura,,,virtual cel putin va am langa mine....imi pare extrem de rau ca asa ne-am cunoscut,,,
inca o data va multumesc ca aveti puterea de a merge mai departe si de a oferi sprijin
Asa este draga mea, aici nimeni nu este singur...., virtual ne , ne imbarbatam...ne dam curaj si ne transmitem putere... Acestea sunt doar o parte din multele avantaje ale acestui forum....
Vei vedea, ca incet, incet, cu pasi timizi si cu ajutor, vei reusi sa te obisnuiesti cu plecarea micutei tale..
pentru tine, iar pentru mica ta printesa
Corina - mamica ingerasului IUSTIN si a comorii vietii mele- Bogdan
Laura da-mi voie sa te imbratisez si sa-ti spun ca imi pare rau ca traiesti cu aceasta durere......Ingerasa ta e cu tine, vei simti asta...... Trebuie sa fii puternica, va fi greu dar sunt sigura ca ingerasa ta te va ajuta sa mergi mai departe.....in curand se fac 4 luni de cand Vladut al meu e ingeras si din experienta iti spun ca e greu, inca plang in fiecare zi .......dar incerc sa merg inainte, asa cum pot.....
Ines Christiana, ingerasa scumpa......vegheaz-o pe mami ......odihna vesnica, printesa mica!
Daca ai nevoie de cineva care sa te asculte......sunt aici.....de fapt toata familia E.M.M.A este aici.....cu ajutorul ei vei invata sa traiesti cu aceasta durere......
Nu te-am tinut in brate , dar te simtim Nu ne-ai vorbit dar te auzim Nu te-am cunoscut dar TE IUBIM!
DRAGA LAURA ACUM ITI CITII SI EU TRISTA POVESTE .......SI VIN CO CALDA SI SINCERA .....SI-UN SINCER ''IMI PARE RAU'' PT PIERDEREA FRUMOASEI TELE INES~CRISTIANA. ......... SINCER NU MI-AS FI DORIT SA-TI SPUN BINE-AI VENIT IN FAMILIA EMMA IN ACESTE CIRCUMSTANTE, DAR CUM NU NOI ALEGEM, CI D-ZEU......SA STII CA AICI ORICIND, LA ORICE ORA ESTE CINEVA CARE SA TE ASCULTE SI SA TE KIAR SI NUMAI VIRTUAL.....SI SA-TI ASCULTE DUREREA, OFUL, FARA SA FI JUDECATA, SAU SA AUZI EXPRESII CUM AR FI : ''NU MAI PLINGE, SAU LASA CA ESTI TINARA, SI FACI ALTUL, SAU , LAS-O BN CA NU AI VAZUT-O''', ....ETC.., EXPRESII CARE-TI PRODUC MULT MAI MULTA DURERE DECIT SIMTII TU DEJA.......ASA CEVA NU VEI AUZII AICI, SI POTI ORICIND SA-I SCRII MICUTEI TELE ORICE SIMTI, AICI VEI FI ASCULATA, INCURAJATA, AJUTATA, SI SUSTINUTA , CEEA CE ESTE FF IMPORTANT...... SI EU SUNT O MAMICA A DOI INGERASI [ ANDREI, SI-UN BEBE MIK NECUNOSCUT }....DAR AICI AM INVATAT SA MERG INAINTE, SA ACCEPT PIERDEREA LOR, INTR-UN FEL SAU ALTUL, AICI AM INVATAT SA INVAT SA TRAIESC CU DUREA, CU DORUL, SI SA VB, SA POVESTESC DESPRE EI, CA SI CUM LE-AS VORBI LOR, INGERASILOR MEI........NICI NU STII CIT DE MULT BN FACE ASTA...ESTE UN REAL SUPORT PSIHOLOGIC PT SUFLET....EU ASTA AM SIMTIT, SI SIMT.... ITI DORESC MULTA SANATATE LAURA, PACE, PUTERE SI LINISTE SUFLETEASCA......CU TIMPUL TOATE VOR VENI, CREDE-MA....CA ASA ESTE, DAR LA TN ESTE INCA MMULT PREA DEVREME, DUREREA ESTE MULT PREA PROSPATA......AI NEVOIE DE TIMP, DA-TI TIMP, PT CCEPTARE, PT ACOMODARE, DURERE, PT DOR, PT TOT.....AI NEVOIE DE TIMP....SI INCA CEVA, TIMPUL NU STERGE, ASA CUM SE SPUNE, TIMPUL DOAR CICATRIZEAZA......IN TIMP TOTUL SE ASTERNE ALTFEL, DAR NU VEI UITA NICIODATA.........IARTA-MA DACA M-AM INTINS PREA MULT.....TE CU DRAG SI-TI DORESC MULTA SANATATE SI TE DRAGUTA MEA PROSPATA MAMICA DE INGERASA INES~CRISTIANA MICUTA PRINTESA A CERULUI SA-TI FIE SOMNICUL LINISTIT LI LUMINA VESNICA SI DE-ACOLO DIN LUMEA VESNICIEI SA-I DAI MAMICUTEI TELE PUTERE SI LINISTE SUFLETEASCA, SA-=TI FACI SIMTITA PREZENTA IN VIATA EI....SA-I STERGI LACRIMILE SI SA-I ALINI DUREREA SI DORUL IN VISELE EI CIND TE VEI DUCE LA EA IN VIZITA........ PT TN INES~CRISTIANA VESNICA MULTE COLORATE SI-UN CARUSEL CU COLORATI SI PARFUMATI....ZBOR LIN PUISOR
'''''''Corina , mama ingerasului ANDREI NANU , a unui pui fff mik nenascut , si-a unei minunate fetite aici pe pamint, ANDREA MARIA '''''''
va multumesc mult mamici de ingerasi....ma doare sa vad cat de multe suntem....simt cum cu fiecare clipa care trece ma scufund si mai mult si ma mistuie dorul de fetita mea...nu stiu cu ce sa imi umplu timpul, mintea....oricum indiferent ce fac nu ma aduce in lumea reala si traiesc rugandu=ma mereu sa fie doar un vis urat din care sa ma trezesc cat mai curand
Draga mea , imi pare foarte rau ca ai trait asa ceva, ca ai devenit mamica de ingeras....stiu ca este recent si este extrem de greu, dar cu timpul durerea o sa fie mai usor de suportat.Ma bucur ca ai apelat la noi( EMMA), aici vei fi inteleasa si vei gasi mereu o vorba buna .
Si eu sunt din Constanta, am nascut tot la spitalul judetean , am nascut cu doctorul Pastila si am fost multumita de felul cum s-au purtat cu mine.Te cu drag.
Am vrut sa vii in lumea mea , sa te iubesc cum numai eu stiam s-o fac Erai prea bun si Dumnezeu mi-a zis sa tac, si mi te-a luat...
Buna dimineata , draga mea ! Sa stii ca sunt alaturi de tine, durerea e mare, pierderea e recenta.....cu timpul vei invata sa traiesti cu aceasta durere, cu timpul vei invata sa traiesti cu prezenta spirituala a micutei ingerase Ines......sunt sigura ca ea te va ajuta si te va indruma......
Stiu ca e greu, tuturor mamicilor de ingerasi ne este greu......dar TREBUIE sa invatam sa mergem mai departe.......
Ingerasa Ines.......zbor lin si sa o veghezi pe mamica.
Nu te-am tinut in brate , dar te simtim Nu ne-ai vorbit dar te auzim Nu te-am cunoscut dar TE IUBIM!
Te imbartisez cu drag... Nu depunem armele asa usor .Totul este provocare. Toate s-au intimplat cu un scop anume. Nimic nu este intimplator .Ingerasii ne vegheaza de acolo de SUS .asa cum sunt ei mai mari sau mai mici .Aici suntem noi ,cele puternice si neintelese de ceilalti din jur. Oricind, cineva iti va trimite un gind bun...
.... nici eu nu stiu cum sa incep sa-ti scriu…..si nici cum sa continui. Pot sa spun doar ca imi pare rau ca fetita ta a plecat la cer…..si ca ma doare durerea ta. Este foarte recenta pierderea ta si durerea acum este imensa, dar vreau sa stii ca nu esti singura. Vreau sa stii ca ai in tine puterea de a merge mai departe, ca ai aici o « familie » care te intelege si ca noi toti suntem langa tine. Vei invata, incet-incet, sa traiesti cu aceasta durere. Vreau sa mai stii ca fetita ta Ines Christiana este si va fi mereu alaturi de tine, doar ca….altfel. Ingerasa ta simte cat de mult o iubesti, te iubeste si ea si te ocroteste de acolo de sus. Te strans, Laura, iar fetitei tale din cer ii trimit mii de si ! Zbor lin, Ines Christiana, zbor lin!
va cu drag si sincer imi sunteti un real suport....nici nu stiu ce sa zic...cu atat mai putin sa fac....stau si plang si simt ca ma topesc pe picioare de dorul ingrasei mele....ma rog la Dzeu sa aibe grija de ea si de toti ingersii ....asa cum nu a putut sa o faca aici pe pamant....as vrea tare mult macar in vis sa imi apara,...ma lupt cu lactatia care apare de fiecare data cand ma gandesc sau vorbesc de iubita mea....ma lupt cu oamenii care nu inteleg si folosesc fraze de genul "asa a fost sa fie" sau "lasa ca faci altul".....am inceput sa detest oamenii de genul asta,,,,simt ca ma inraiesc cu cei din jur,,,,si eu nu eram asa....simt ca imi doresc sa ajung cat mai repede langa fetita mea si sa am grija de ea acolo....daca aici nu am fost in stare.... nu stiu ce sa fac in tot timpul pe care il am liber....voi cum v-ati petrecut timpul...ce ati facut ca sa va mai ia gandul de la pierderea suferita si durerea surda si constanta din suflet?
va imbratisez cu drag pe toate si pt toti ingerasii nostrii nori pufosi si zbor lin...mamele voastre va iubesc mult de tot ingerasi scumpi!!!!!
Laurita iti scriu si eu un sincer Bun venit in familia parintilor de ingerasi ... regret ca esti si tu mamica de ingeras ... Ma bucur insa ca ai venit aici ... unde suferinta iti este inteleasa.
Stiu cat doare "Lasa ca faci altul ... " ma deranja atat de mult incat in sufletul meu a murit sentimentul matern si sper sa il recapat cat de curand. Incearca in primul rand sa ii ignori pe cei care iti spun astfel de lucruri pentru a nu ajunge in situatia in care sa simti din tot sufletul, ca si mine, ca nu iti mai doresti un copil, ca urasti ideea de a avea ... regret ca am ajuns sa fiu asa ... insa de fiecare data aveam senzatia ca lumea are impresia ca am pierdut o jucarie si o pot inlocui ... ma mai deranjeaza si acum ... nu fac un alt copil pentru a o inlocui ... sau a ma vindeca
Cat despre ce am facut??? am stat in fata calculatorului ... f mult, pe net, pe EMMA, vorbind cu alte mamici, cautand explicatii si informatii medicale ... etc ... am facut bine sau nu nu stiu ... pe de o parte bine, pe de alta ... trebuia sa imbin netul cu alte activitati recreative, plimbat, fotografiat, pictat sau orice altceva imi aduce place ... Ce sa faci tu??? Sa iti asculti sufletul ... sa faci ce el te indruma ...
Multa putere si suntem alaturi de tine.
Zbor lin Ines Christiana
Paula mamica GABRIELEI fetita cerului 27.04-09.05.2010 Te vom iubi mereu, esti primul nostru puiut http://ingerasulgabriela.blogspot.com/ NATALIA 30.03.2012 LAURA 27.09.2014