calda, pentru mamici si..tatici
!V-am promis ca va voi povesti despre Conferinta organizata de Fundatia MISS din SUA, la care am participat de curand, asa ca iata:
A fost o experienta absolut coplesitoare, datorita incarcaturii emotionale uriase, creata de prezenta a catorva sute de persoane, venite pentru a cauta ajutor si/sau pentru a invata cum sa ajute, parintii care sufera in urma pierderii unui copil! Am auzit cateva povesti absolut cutremuratoare, care m-au facut, pentru un moment sa gandesc ca eu duc o Cruce mult mai usoara si sa fiu recunoscatoare pentru asta (ceea ce, ma face sa spun acum ca acel moment a reprezentat inca un pas spre vindecare!)
Chiar vreau sa va impartasesc cateva dintre povestile astea...poate va va ajuta si pe voi....:
A fost acolo un tata, a carei sotie, a angajat niste ucigasi sa-i omoare pe el si pe baietelul lor de 4 ani...tatal a scapat dar baietelul a fost dus in desert si impuscat in ceafa!!!!!!!; a fost un tata care, din neatentie si-a uitat in masina, fetita in varsta de o luna, care a murit din cauza caldurii, el chinuindu-se de atunci, sa supravietuiasca gandului ca si-a omorat, chiar si din imprudenta
, propriul copil ; a fost o mama care ne-a vorbit despre drama ei absolut cutremuratoare: i-au murit...tineti-va bine...8 copii (din noua)! Primul nascut fara viata, ceilalti fie de moarte subita, anevrism, pneumonie, accident de masina, 11 septembrie...Pe ultimul, l-a ingropat anul trecut....mama respectiva supravietuind doua tipuri de cancer si fiind acum pe cale sa orbeasca...Nu-i asa ca am dreptate cand spun ca am o Cruce mai usoara ?!?.....Nu are rost sa va mai spun cat am plans zilele alea...a fost tare greu dar...tare bine...inca o dovada a faptului ca plansul si vorbitul, ajuta si chiar vindeca.....
Timp de 4 zile, de la 9 dimineata, pana la 9 seara (cu o pauza de pranz) am participat la mai multe seminarii, care se desfasurau concomitent, in 4 sali diferite! Imi pare rau ca eram nevoita sa aleg intre seminarii...dar am reusit totusi sa aflu multe lucruri noi, care ma vor ajuta la organizare, astfel incat si EMMA sa ajunga, la fel de mare si de puternica, cum a ajuns si MISS
. E adevarat ca MISS exista de 12 ani si s-a format deja o mica armata de voluntari, care ajuta la desfasurarea activitatii fundatiei, dar e dovada vie ca SE POATE! Desi Joanne Cacciatore, fondatoarea MISS, este micuta de statura, are o energie debordanda cu care sper sa ma...molipseasca si pe mine
! Le sunt recunoscatoare: ei si fetitei ei, Cheyenne, pentru ceea ce m-au ajutat sa devin...si sper sa deveniti si voi, dragele mele mamici si dragii mei tatici, de ingeri
..................Daca vrei sa va faceti o idee despre programul pe care l-am avut, intrati pe:
http://www.missfoundation.org/conference/agenda2008.php
De asemenea, daca vreti sa vedeti poze facute pe parcursul celor 4 zile, intrati pe:
http://www.missfoundation.org/gallery/ (printre ele sunt cateva fotografii personale pe care i le-am trimis lui Joanne, dar pentru ca le-a afisat pe situl oficial, trebuie sa va spun ca au fost facute facute la Sedona/ Cathedral Rock si la Grand Canyon, unde am ajuns in penultima zi, cu 15 minute inainte de apusul soarelui.Fiind o ocazie unica, am facut un (mare) efort, am mai mobilizat inca trei mamici si am condus 5 ore "in forta", pentru a prinde Grand Canyon, pe lumina! A fost extrem de obositor, dar a meritat cu prisosinta !!! )
Au participat parinti de ingeri (da, da...erau si tatici pe acolo
!!!) dar si psihologi, ginecologi, neonatologi, terapeuti, asistente medicale, moase si persoane dornice sa invete cum sa ajute parintii de ingeri! Erau veniti de prin toate colturile Americii, din Mexic, Noua Zeelanda, din Australia, din Franta, din Olanda si din...Romania
Se minunau de prezenta mea acolo, de parca venisem de pe luna ...defapt cam asa , ma si simteam din cauza diferentei mari de fus orar ....Urmeaza sa primesc un film extrem de emotionant facut despre o mamica de inger, urmarita in toate etapele, de cand fetita ei s-a nascut fara viata:...cum a primit vestea, cum a ingrijit asistenta fetita- de parca era un bebelus care dormea, cum si-a luat mama 'la revedere' de la fetita ei, cum a fost asistata mama respectiva de un psiholog, in toate aceste momente...intamplate acum ...20 de ani! Voi arata acest film cadrelor noastre medicale si preotilor, pentru a intelege mai bine durerea acestor mame si nevoile acestora de compasiune; creearea unui ritual de despartire; consilierea psihologica....
Si mai urmeaza sa primesc inca un filmulet impresionant, facut de o mamica de inger, din Noua Zeelanda, care afland ca bebelusul ,suferind de anencefalie, va muri la scurt timp dupa nastere,a hotarat sa ii faca cea mai frumoasa mica viata posibila, desi nu stia cat va trai!!!! Desi nu era niciun risc pentru ea sa nasca natural, a facut cezariana, de teama ca baietelul ei sa nu moara in timpul travaliului si sa nu apuce sa-l tina viu, in brate; a chemat familia si prietenii (au venit vreo 40 de persoane), i-a luat amprentele de la manute si picioruse, i-a facut baita, a facut un tort, i-au cantat "Happy Birthday", i-a pus muzica, i-a cantat, i-a facut foarte multe poze....baietelul murind in bratele tatalui sau, la 5 ore dupa ce s-a nascut...A avut probabil cea mai scurta dar si cea mai frumoasa viata posibila!!!!!! O poveste de dragoste, incredibila.....
Am sa ma opresc momentan aici...este deja 3 noaptea si mi se inchid ochii de somn..dar voi mai reveni
! Daca aveti intrebari sau vreti sa va povestesc ceva anume despre conferinta, scrieti-mi, va rog, aici si va voi raspunde cat de curand posibil
!Va imbratisez cu drag! Paaaaaaaaaaaa!



!
pentru Vic si o mangaiere pe burtica