Forumul EMMA

de **Miha-Lore** pe 10 Oct 2008, ora 13:45

Mă numesc Mihaela, am 26 ani si mi-am făcut curaj să vă povestesc despre îngeraşul nostru:Crista-Maria.Eu cu soţul meu ne cunoaştem de cinci ani, anul trecut pe 20 oct. am făcut nunta....o nuntă ca-n poveşti.După nuntă ne-am dorit foarte mult un copilaş.Am rămas gravidă în decembrie anul trecut,dar am aflat doar în ianuarie.În momentul în care am aflat vestea cea bună nu pot să vă descriu în cuvinte cât de fericiţi am fost. Toată sarcina a decurs normal,cu vizite periodice la doctor, cu analize la zi făcute. Pe la cinci luni a venit şi confirmarea cum ca ar fi fetiţă,tare ne-a mai fost bucuria.Începusem să vorbesc deja cu ea îi spuneam:"Tiţa mea mică scumpă şi dragă".Aveam şi un nume pregătit pentru ea:Crista-Maria, dar mie îmi plăcea să-i spun Tiţă mică(Tiţă de la cuv. Fetiţă).Totul era minunat,eram amândoi în culmea fericirii, până l-a un moment dat când visul pe care noi îl trăiam s-a transformat într-un adevărat coşmar.Coşmarul nostru a început pe vineri 15.august 2008,când n-am mai simţit cum mişcă (aveam 36 de sătămâni) ,la început am crezut că fiind fata mare, este normal să nu mai aibe atâta loc să mişte(nu mă durea nimic, n-am avut nici o scurgere, absolut nimic), dar sâmbătă de dimineaţă deja intrasem în panică şi mi-am sunat doctorul, trimiţându-mă la spital să-mi facă medicul de gardă un control.În timp ce-mi făcea eco am observat că bătăile fetiţei noastre nu se aud, în momentul acela am crezut că ,mor de durere.Doctorul de gardă l-a sunat pe doctorul meu şi mi-a dat vestea că îi pare rău, dar fetiţa mea este moartă.Eu, luni în aceeasi săptămână am fost la control şi totul era normal.M-am dus acasă mi-am luat bagajul şi m-am întors l-a spital pentru internare.Până luni am stat cu fetiţa în mine şi am plâns zi şi noapte, asistentele încercau să mă tot calmeze, dar nu reuşeau.Eram distrusă, zilnic mă duceau la eco şi spuneau că nu văd nimic în neregulă la bebe în afară de bătăile inimii,iar eu mă rugam l-a Dumnezeu să fie doar un coşmar .Luni pe l-a ora 12 a venit d-l doctor la mine şi mi-a introdus jumătate de pastilă , iar jumătate sub limbă pentru a-mi provoca naşterea.Mia spus că mai mul ca sigur nu se va topi pastila şi nu voi intra în travaliu, în ziua respectivă, dar el îmi promitea că în seara respectivă se va întoarce şi voi naşte(doctorul meu venea de acasă pentru că era în concediu).Pe la ora 13:30 m-au apucat durerile şi am intrat în travaliu, l-am sunat pe doctor deoarece l-a spital nu mă băga în seamă nici un doctor şi nici o asistentă . M-am dus l-a asistentă cu telefonul, a vorbit cu ea, după care asistenta a căutat doctoriţa de gardă, a venit m-a consultat şi l-a sunat pe doctor spunându-i că sunt dilatată 8 cm.Pe la ora 14 n-am m-ai putut şi am intrat în sala de naşteri ajutată de asistente.Eram distrusă începusem să împing, doctorul nu apăruse încă, asistenta nu dădea de doctoriţa de gardă, de nici un doctor, în cele din urmă doctorul meu a apărut şi am născut pe Tiţa mea mică şi scumpă şi dragă la ora 15, avea 2,400 g şi era perfect sănătoasă la suprafaţă.Domnul doctor mi-a spus că lichidul meu era verde vâscos şi ar fi trebuit să se vădă la eco, dar din păcate nici el şi nici un alt doctor nu au sesizat acest lucru.Tot el mi-a spus că lichidul se formează doar dacă lucrez într-un mediu toxic, dacă fumez, s-au dacă beau , dar eu nu fumez şi nici nu am fumat vreodată, de lucrat lucrez la birou l-a o firmă de consultanţă ca inginer, iar de băut nu-mi place deloc băutura.În urma necropsiei a ieşit că fetiţa mea era sănătoasă(adică nu avea malformaţii), cu excepţia unei hemoragii pe creier care s-a format,deoarece doctorul a scos fata cu forcepsul pentru ca eu sa nu ma rup,sau sa fie nevoit sa ma taie .Tita mea scumpa si draga a murit din cauza lichidului, dar de ce era lichidul in starea aceea nimeni nu stie,........ si din spusele doctului.............Nu voi afla niciodata.Acum trăiesc un regret foarte mare, acela de vină că nu am avut curajul să mă uit la puiul meu mic, şi nu am avut curajul să o i-au în braţe să-i văd ochişorii, guriţa,năsucul, dar cât am stat în spital i-am promis l-a soţul meu că nu mă voi uita l-a ea (soţul meu era distrus şi credea că mă va pierde şi pe mine) , pentru a reuşi să trec mai uşor peste, dar acum ne lovim amândoi de refuzul egoist al nostru de a nu o ţine în braţe, sau de a nu o privi.
Aşa aş vrea să pot da timpul înapoi şi să pot schimba ceva din cumplitul tragic pe care îl trăim.
Îngeraşul nostru e acolo sus şi sigur ne veghează.
Te pupă mama îngeraş mic, scump şi drag, .................iartă-mă.
Mami si tati Te iubeste, Tita mica..........................

de **cristina_mama_de_inger** pe 10 Oct 2008, ora 17:10

buna mihaela...sunt inca proaspete lacrimile tale imi pare rau sa aflu ca inca un ingeras s-a dus catre eternitate...nu este corect,stim cu totii....dar nu vom afla niciodata de ce ni s-a intamplat....vino aici,acasa...casa de suflete,casa INGERASILOR,vino aici...vorbeste cu noi...descarca-te pt. ca nu este bine singura...Sunt sigura ca fetita ta,Crista-Maria ar fi vrut sa fie cu tine,dar acum ea este acolo Sus,alaturi de toti INGERASII,la Doamne-Doamne si noi nu putem face altceva decat sa speram ca D-zeu ne va ierta pacatele si ca ne va primi in Imparatia Sa.te pup

de **Angela** pe 10 Oct 2008, ora 18:39

Draga Mihaela,
ma bucur ca ai resusit sa asterni aici "povestea" dragei tale Tita! Sunt cu tot sufletul alaturi de tine si imi pare rau ca a trebuit sa treci si tu prin cumplita drama a pierderii celui mai frumos dar de la Dumnezeu!
@};-

pentru printesa ta draga si iubita, o [-o<

la bunul Dumnezeu sa aiba in grija Lui sufletelul ei candid ....iar pentru tine,draga mamicutza de ingerasa.....muuuuuuuuuuuuuuuuuuuulta sanatate si puterea fiecarui pas de a merge mai departe! Sa dea bunul Dumnezeu sa vina si ziua in care sa povestim si de puii nostri vii si sanatosi de aici de pe Pamant....fara insa sa-i putem uita vreodata pe cei care nu sunt doar copilasii nostri....ci sunt si ingerii lui Dumnezeu! O:-)

Te pup si...maine ne vom intalni la intalnirea EMMA si am sa fac ceea ce nu pot face in aceste randuri...am sa te strang in brate incercand sa iau chiar si macar un strop din durerea ta! >:D<

Alaturi de tine, Angela,mami de ingeras jucaus Calin Gabriel (*)

de **nicoleta** pe 10 Oct 2008, ora 19:37

Buna, Mihaela draga!
Imi pare enorm de rau ca si tu ai simtit durerea pierderii unui prunc.
In ceea ce priveste faptul ca nu ai vrut sa o vezi, nu te invinovati, tu nu esti vinovata cu nimic, absolut cu nimic.
Atunci asa ai simtit ca e bine, si poate ca chiar a fost, ...cum ar fi fost mai bine doar Cerul stie, noi nu vom sti, niciodata!
Te imbratisez cu toata caldura sufletului meu si te pupacesc pupaceste cu pupici pupaciosi.
Incearca sa accepti soarta ca iti este scrisa, pentru ca va veni soarele si in viata ta cu siguranta.
Minunea ta de ingerasa este extrem de mandra de tine, pentru ca ai dorit-o si ai asteptat-o, iar acum ti-e dor de ea, insa ea este intr-o lume buna, lipsita de griji si suferinte.
Bucura-te de ce ti-a dat Dumnezeu bun si frumos in viata si spera in implinirea viselor tale crezand cu tarie in puterea Bunului Dumnezeu.
Si, ...vei simti gustul dulce al implinirii dorintelor, vei vedea, ...totul e sa crezi si sa speri.
Pupici, iti doresc o viata cu multe bucurii, sanatate maxima si...oameni veseli in jurul tau.
Pentru mamica din tine, @};-

de **Bianca** pe 11 Oct 2008, ora 22:35

Draga Mihaela >:D<

....imi pare rau ca trebuie sa-ti spun "bun venit" printre noi,mamicile de ingeri :-<

....Imi pare rau ca Tita ta mica, scumpa si draga e acum un ingeras, in loc sa stea cuibarita la sanul tau =((

...Imi pare rau ca traiesti cu regretul ca nu ai privit-o...Dar te rog sa nu te invinovatesti cu nimic si sa te ierti.... Nu ai tinut-o in brate dar ai purtat-o in pantec 8 luni de zile si ai simtit-o...asta nu inseamna ca ar trebui sa-ti fie mai usor dar gandeste-te ca sunt mamici de ingeri care nu au avut parte nici macar de asa ceva... Eu am invatat in timp, ca atunci cand imi este foarte greu, sa ma gandesc la cei carora le este si mai greu decat mine si atunci parca mi se pare un pic mai usoara, crucea ce mi-a fos data sa o duc....

Acum e inca devreme sa gandesti asa...dar totusi iti spun aceste lucruri, in speranta ca vor "lucra" in timp si ca, te vor ajuta....

Toate ne dorim sa dam timpul inapoi......sau sa ne trezim dimineata si sa realizam ca a fost doar un cosmar.... Si totusi timpul este cel mai bun prieten al nostru,pentru ca, vei vedea ca, in timp, cumva, ajungem sa invatam sa traim cu durerea, cu dorul si cu toate sentimentele si gandurile care ne macina, zi de zi....

De cate ori vei simti ca ti-e prea greu...intra aici, unde vei primi cele mai sincere si cele mai calde ganduri, care sper sa iti dea putere pentru a merge mai departe....

Sper ca si tu si sotul tau sa va impacati cu pierderea voastra si, incet,incet sa recapatati speranta....

Crista-Maria va va veghea si, desi departe fiind, o veti simti foarte aproape....
O @};-

pentru ingerasul vostru si o >:D<

imbratisare plina de compasiune pentru voi...
cu drag...

de **HERDEAN LAURA** pe 12 Oct 2008, ora 07:26

Dragă Mihaela,...te-am cunoscut ieri şi m-am regăsit întru totul în fiinţa ta.E încă prea devreme pt. tine,...e amestecul de vină, de regret, de amintire, de dor, de durere, de, speranţă, de ....de....
Dumnezeu să-ţi dea putere să mergi mai departe! Tiţa ta, e lângă tine, te veghează,....să crezi asta cu tărie!
Sunt şi voi fi mereu alături de tine!
te >:D<

şi te

de **Rodica** pe 12 Oct 2008, ora 09:02

Draga mea Mihaela, te imbratisez si iti doresc si tie multa alinare si mangaiere.... sa fii curajoasa si puternica ... pentru ingerasul tau Crista-Maria... care este acum impreuna cu toti ingerii nostri... si de acolo ne trimit toata dragostea si dorul lor...sa stii ca vei ramane mereu mamica ei draga si nu o vei uita nicicand...asa cum a spus si Sorina, ea va ramane intotdeauna primul tau copil...iti trimit o calda >:D<

si multi

pentru Crista-Maria.

de **marialivia1** pe 12 Oct 2008, ora 18:56

Mihaela, draga de tine, durerea ta este inca proaspata dar ...rostita...mai racoreste sufletelul tau, scumpa de tine. Aici, aproape de noi toate si de ingerasii nostri te vei putea elibera un pic de ceea ce te apasa, asa cum fiecare dintre noi am facut, AICI, datorita Biancai ne-am putut cunoaste si comunica tristetea si totodata am putut simti alaturi sufletele celorlalte vibrand langa al meu.
Te sarut si eu si iti doresc sa ai puterea de a te linistit.

MARIA, mamica ingerasului LIVIA NICOLETA

de **Miha-Lore** pe 16 Oct 2008, ora 12:34

Va multumesc pentru ca sunteti alaturi de mine si imi intelegeti durerea.
Va

si va

imbracisez cu drag.
Miha mamica ingerasei Cristei-Maria.

de **nicoleta** pe 16 Oct 2008, ora 13:31

Buna, Miha draga!
Scumpa mea tu chiar nu ai de ce sa ne multumesti, pentru ca cine scrie aici, scrie ca asa simte, ce simte, cand simte, ...toate acestea din suflet.
Pe noi nu ne roaga nimeni sa fim unite, sa ne intelegem durerea, nu?
Asta simtim, suntem toate mame, femei, oameni.
Dar pentru ca tot multumesti, sa sti ca noi suntem alaturi de orice suflet in suferinta, cu mare drag.
Si, ...ne face placere sa alinam durerile cu o vorba buna, o gluma, ...ceva frumos, ...pupici pupaciosi, ...
Te imbratisez si ai mare grija de tine si de cei dragi tie.
Iar cand iti va fi greu, cheama-ne la apel, ..noi vom fi aici, ...si cu siguranta vom striga: prezent.
Sa ai o zi buna, pupici, Nicoleta!
Pentru mamica din tine, @};-

Pentru ingerasa ta , pupici dulci si multa lumina.
Dumnezeu sa te ajute!

de **Daniela Ginju** pe 16 Oct 2008, ora 21:56

Draga Mihaela.
Mi se sfasie inima cand aud ca cel de sus a mai luat un copilas de langa mama lui si lasa in urma atata durere.Nu stiu cu ce pot sa te alin ca sa-ti fie mai usor sa treci peste aceasta durere , important este sa fii puternica sa nu te invinovatesti pentru ceea ce s-a intamplat pentru ca noi mamicile de ingeri iti suntem aproape si incercam sa fim aproape de tine.
Iti ofer un umar pe care poti sa plangi si sa oftezi.
Cu multa dragoste te imbratisez
Daniela G. >:D<

de **nicoleta** pe 17 Oct 2008, ora 08:06

Buna, Mihaela draga!
Scumpa mea, as vrea sa fiu acum langa tine, as vrea sa pot fi langa toate mamicile de ingerasi, sa va pot imbratisa, sa va pot zambi si, sa glumim in jurul unei limonade pentru a iesi putin din starea grea care va apasa sufletele atat de frumoase.
Insa, nu pot datorita distantei si a serviciului, dar, pupicii mei pupaciosi s-au oferit sa vina la tine, ca soli din partea mea si sa iti inveseleasca ziua.
Oricum, sufletul meu este alaturi de tine si inima mea este mereu deschisa pentru off-urile tale.
Te imbratisez cu mare drag si ai mare grija de tine.
O zi buna, Nicoleta!
Pentru sufletul tau atat de frumos, @};-

de **Angela** pe 17 Oct 2008, ora 09:15

Draga Miha,
ma gandesc deseori la tine si imi amintesc cum eram si eu la putin timp dupa ce s-a intamplat...stiu ca timpul trece greu...stiu ca dorinta de a avea un copil este mai vie ca oricand....dar sa stii ca timpul va mai atenua si durerea si mai ales te va apropia de momentul in care vei avea o noua sansa...

Sper sa ne mai auzim...sa dai un semn ori de cate ori simti ca te pot ajuta....chiar si numai a asculta cred ca inseamna mult.
Te >:D<

cu mult drag Angela, mami de ingeras jucaus Calin Gabriel (*)

de **HERDEAN LAURA** pe 17 Oct 2008, ora 20:50

Draga mea Mihaela,
a mai trecut o săptămână de dor , de amintire, de regret, de amintiri,...e devreme încă, prea devreme.Tiţa ta, fetiţa ta scumpă , te veghează şi nu vreau să te mai învinovăţeşti pentru nimic din ceea ce a adus tristeţea în inima ta.Ea va mijloci la bunul Dumnezeu şi vei avea a doua şansă; aşadar, nu-ţi pierde încrederea! e greu, ştiu....., te înţeleg,....dar timpul va mai lua din intensitatea trăirilor tale actuale.
Să ai grijă de tine!
te >:D<

şi te

de **andreaszolomajer** pe 19 Oct 2008, ora 15:04

Draga Mihaela,
abia acum am apucat sa-ti citesc intamplarea si imi pare foarte rau pentru Tita voastra, Crista Maria.
Aici vei gasi un loc unde toata lume iti intelege suferinta si durerea, nimeni nu-ti va spune sa nu plangi sau sa o uiti, aici este locul unde sufletele noastre pline de suferinta primesc putina alinare si putin curaj de a merge mai departe.
Crista Maria este un ingeras printre ingerasii nostrii, care zburda intre norisori.
Aici ne vei avea alaturi totdeauna.
Te imbratisez cu mult drag, Andrea >:D<

de **nicoleta** pe 28 Oct 2008, ora 08:33

Buna, Miha draga!
Sper ca incalzirea vremii sa aduca multa caldura si in sufletul tau, si sa iti mai aduca si liniste si multe multe bucurii.
Sper ca esti bine si sper ca vizitele tale in familia E.M.M.A. sa iti ofere puterea necesara pentru a trai frumos si demn, cu greutatile si bucuriile care ne impletesc viata.
Sper ca partea bucuriilor sa fie mai mare, inaceasta impletitura, sper ca visele tale sa se implineasca mai repede decat te-ai astepta.
Te imbratisez cu drag si ai mare grija de tine.
Pupici pupaciosi, Nicoleta

de **nicoleta** pe 8 Noi 2008, ora 05:24

Buna, Mihaela draga!
Te asteapta in prag, azi, in asa Sfanta zi, pupicii mei pupaciosi ca sa te imbratiseze in locul meu, si...sa aduca zambete pe obrajorii tai.
Azi, acum, Cerul iti zambeste si ingerasii danseaza pe cea mai dulce melodie, in cinstea ta, a mamicii din tine.
Acum, ingerasa ta e in mijlocul celorlalti ingerasi care o pupacesc urandu-i sa-i traiasca mama atat de iubitoare.
Iar tu, suflet frumos, fa bine si zambeste spre astre, ca ingerasa ta sa te stie bine si sa zburde linistita in viata fara de durere.
Sa ai o zi frumoasa alaturi de cei dragi tie, cu multe bucurii si liniste in suflet.
Primeste de la Crista-Maria, @};-

Si de la mine, @};-

Pupici, numai bine.
Dumnezeu sa te ajute.
Paaa, ...tot eu.

de **Miha-Lore** pe 10 Noi 2008, ora 00:06

Nicoleta iti multumesc frumos pentru urarile pe care mi le-ai facut, mi-au mai ridicat moralul si am gasit in cuvintele tale multa fericire.
Te

dulce, si Dumnezeu sa aibe grija de toate mamicile de ingeras.
Pt. mamica din tine multi @};-

si o

cu mult drag.

de **nicoleta** pe 19 Noi 2008, ora 09:17

Buna, miha draga!
Scumpa mea primeste pupici veseli de la tita ta, Crista-Maria, care a trimis prin pupicii mei mesageri, un norisor cald plin cu pupici vseli pentru mamica ei atat de iubitoare.
Si...sa-i zambesti, mamica draga, ...sa-i zambesti pentru ca ea sa inteleaga ca nu am pastrat eu acesti pupici minunati :))

Zambeste spre astrele care ii lumineaza zburdalnicia printre nori, iar ea va fi linistita vazand ca tu esti bine.
Te imbratisez cu mare drag si ai grija de tine.
Sper din suflet ca fiecare steluta de nea sa aduca un strop de bucurie in viata ta, sper ca aceasta iarna care deja bate la ferestre sa te invaluie in voalul sperantei si a viselor.
Si sperand, visand la frumos, binele nu te va ocoli niciodata, draga mea.
Sa fi optimista mereu si sa fi convinsa ca meriti o viata buna cu frumos si cald.
Pupici pupaciosi alaturi de @};-