Larisa - un vis frumos-ingeras duios

[andreaszolomajer]

Primul copilas ,pe Rici,foarte greu l-am purtat in burtica dar am reusit, s-a nascut in urma cu 8 ani pe 1 iunie 2000. Mi-au trebuit 7 ani sa ma hotaresc din nou, ca mai vreau sa trec prin ce am trecut prima data ,cu iminenta de avort, cu Rh-ul negativ ,si toate celelalte probleme pe care le-am avut cu Rici pana a crescut mai mare.
Visul frumos mi s-a implinit- noua sarcina a inceput foarte bine,pot sa spun perfect, nimic nu ma durea, nu aveam iminenta de avort, puteam lucra, totul era ca un vis- nu credeam ca se poate intampla cuiva asa o sarcina usoara.Dar visul s-a spulberat atunci cand am observat ca am prea mult lichid amniotic, fapt pt. care doctorii din Sighet m-au trimis la Cluj unde prima durere mi-a strapuns inima- la ecograf s-a vazut o malformatie la fetita:atrezie duodenala.In fiecare saptamina mi se facea punctie sa scoata din lichid pentru ca Larisa sa aiba timp sa creasca, sa nu se nasca inainte de vreme,pentru ca atita lichid aveam ca au inceput durerile inainte de vreme.Am trecut cu bine de trei punctii dupa care au inceput contractiile de nastere.Alte doua saptamini am rezistat sub tratament si am ajuns la 38 de saptamini ,cand Larisa era pregatita sa se nasca cu cezariana pentru ca avea burtica mai mare decat capul si ar fi fost periculos sa se nasca natural(avea prea mult lichid in burtica pentru ca din cauza atreziei duodenale nu trecea lichidul pe care-l inghitea).Inainte de a naste am vorbit cu Conferentiara de la Neonatologie,pentru operatia care urma sa-i fie facuta Larisei,care de fapt nu era o operatie foarte grea(unii ziceau ca e cea mai usoara malformatie congenitala existenta).Totul era vorbit:se naste ,o vor tine o zi la Neonatologie pt. observatie iar a doua zi o duc la Chirurgie Infantila pt. operatie si dupa cateva ore o aduc inapoi.Zis si facut : in 27 martie 2008 se naste Larisa prin cezariana, e tinuta o zi la Neonatologie iar a doua zi e dusa la operatie, dar doctorul refuza sa o mai aduca inapoi.Imaginati-va disperarea mea: eu tintuita la pat dupa cezariana, iar fetita mea la o alta clinica fara nimeni linga ea, sotul fiind acasa cu Rici care are de umblat la scoala.Zilnic am sunat sa vad ce face fetita dar deabia puteam afla ceva de ea, doctorii de la ginecologia unde am nascut sunau sa vada ce-i cu fetita si tot nu puteu convinge doctorul sa o aduca inapoi,pana in ziua in care mi s-au scos firele si m-au putut transfera la ea.Cand am ajuns acolo, Larisa nu era bine, avea burtica foarte mare, era agitata si plangea mult,facea febra avand antibiotic in tratament.Cand i-am spus medicului mi-a raspuns ca febra nu-i de la operatie, dar nu i-a schimbat antibioticul, n-a facut nimic. Ii faceau clisma, analize si din punctul lor de vedere totul era bine.La cateva zile fetita a facut de mai multe ori stop cardio-respirator, fapt ce l-a facut pe doctorul Ordeanu Calin sa se descotoroseasca de noi: a chemat o ambulanta si ne-a transferat la Neonatologie unde ar fi trebuit din start sa o aduca.Aici i-au schimbat antibioticul,i-au dat tot ce era omeneste posibil sa o salveze.De la antibioticul cel nou i-a cedat febra,deci ar fi fost bun daca i s-ar fi dat din timp.Dar pentru Larisa a fost prea tarziu , din cauza ca au lasat-o sa se anemizeze prea tare i-au scazut prea mult trombocitele (adica factorul de coagulare) si a facut hemoragie digestiva care nu s-a putut controla cu nimic, a facut blocaj renal, coma ireversibila si a murit la 51 de ore de la transferul la neonatologie.Diagnosticul dat la autopsie a fost : PERITONITA VECHE DE O SAPTAMINA- SEPTICEMIE GENERALIZATA-avea meningoencefalita, avea deja puroi pe ficat,pe splina, pe rinichi-un puroi galbui-verzui ce ar pleda spre un PIOCIANIC(inca n-am primit rezultatul microscopic )
Larisa n-a fost o zi acasa deci este foarte limpede ca este infectie intraspitaliceasca , peritonita este o boala pe care un chirurg o poate rezolva dar in cazul nostru n-a vrut sa o faca, in concluzie sunt convinsa ca daca o aduceau inapoi la Neonatologie o puteau salva.
Si stiti ce-i mai dureros in toata povestea asta? Aceea ca eu sunt asistenta medicala , si vedeam ce fac , si priveam neputincioasa, pt ca n-am avut nimic de spus cand am cerut-o inapoi la neonato si refuzau, si nici cand vedeam ca nu-i bun antibioticul dar nu i-l schimba.Daca de mine nu s-au ferit stiind ca stiu ce fac cu fetita mea , atunci cum fac cu un om care nu are habar ce se petrece?Cea mai mare frustrare a mea e ca operatia a reusit, si ca putea in ziua de azi sa traiasca daca n-ar fi fost infectata, daca cineva m-ar fi auzit si pe mine in spitalul acela.

[andreaszolomajer]

Iti multumesc din suflet draga Codruta pentru cuvintele tale.
Tocmai pentru ca lucrez in acest sistem sunt mai revoltata pentru ca eu si inca multi altii ne luam meseria si juramintul in serios, dar sunt si mai multi care murdaresc ,si calca in picioare o meserie nobila care ar trebui sa salveze vieti nu sa le extermine.De cand ma stiu am incercat sa ajut pe cei aflati in suferinta , nu stiu daca ma credeti daca va spun ca merg la domiciliu si fac perfuzii fara absolut nici o pretentie materiala,sau de injectii sa nici nu mai vorbim, cei care ma cunosc vin pt. ca stiu ca le ajut , si eu trebuie sa trec printr-o experienta din aceasta ingrozitoare.De ce lucrurile rele se intampla oamenilor buni?Am ajuns sa-mi fie rusine ca lucrez in sanatate.Sa nici nu mai vorbesc despre conditiile in care lucram noi intr-un oras mic fata de Cluj unde au mult mai multe posibilitati ca la noi si tot nu lucreaza cum trebuie.De se intampla la noi sa se infecteze intelegeam ca nu avem antibioticele necesare( de ex. Meronem nici in farmaciile din oras nu sunt pe bani , ce sa vorbim in spital-acesta fiind antibioticul compatibil pt. piocianic ,ce i-au dat Larisei la Neonatologie si de la care n-a mai facut febra) dar unde vezi ca este si s-ar fi putut salva daca o transfera la timp , asta se numeste deja rea-vointa.
De aceea am hotarat sa-mi alin putin durerea , si sa incerc sa fac ceva ,sa nu pateasca si altii ca noi.
Imbratisez toate mamele de ingeri.

[andreaszolomajer]

Din pacate sunt de acord cu tine ,dar nu pot sa nu fac nimic, ar insemna ca Larisa a murit degeaba.Nu putem sa ne dam batute toate, undeva trebuie sa se opreasca.

[andreaszolomajer]

Chiar la asta ma gandeam , ca trece timpul, toata lumea se asteapta de la mine sa-mi treaca,"sa trec peste asta" dar nu pot - si numai voi ma intelegeti, numai cine a trecut prin asta intelege cu adevarat ca nu iti trece niciodata.
Acum sunt in acel concediu de 126 de zile- pre si postnatal, si sincer nu-mi mai vine sa ma duc la servici, mi-e scarba cand vad spitalul, cu toate ca acest spital unde lucrez eu nu-i de vina cu nimica.Poate intr-o zi imi va trece. De aceea va multumesc ca existati.
Va imbratisez pe toate.

[aditza_tl]

Draga mea,am citit povestea ta si sunt socata.Inca un copil a plecat de langa parintii lui,prea devreme din vina si neprofesionalismului celor in halate albe.Am retrait cumva povestea mea,in cuvintele tale.Imi pare nespus de rau,Dumnezeu sa-i aline somnul micutei Larisa,tie sa-ti dea putere sa poti duce durerea asta cumplita.pe fiica mea o cheama tot Larisa,dar are aproape16ani si mai am un pui mic,Cristian de 1an si7luni,care maine va trece printr-o operatie.Sper ca totul sa fie bine.sunt alaturi de tine cu sufletul si te imbratisez cu mare drag.
Adriana

[andreaszolomajer]

Si ieri am fost, si am scris pe pagina despre o noua sarcina, si pe mine ma deranjeaza niste intrebari,dar oricum e inca prea devreme de vorbit despre astea.
Oricum am noutate - am primit rezultatul de la autopsie ,si pe cel microscopic - saracuta de Larisa avea deja si endocardita ( infectie la inima),si necroze in tesutul cerebral, si in plamini, peste tot.
Ideea este ca am adunat toate documentele si impreuna cu o plingere , am trimis-o in scrisoare recomandata la procuratura din Cluj.
Nu prea imi pot explica ce mi se petrece, dar ma simt mult mai bine,ca si cum asta ar fi asteptat Larisa de la mine,si de aici incolo ce o vrea bunul Dumnezeu.
Cam astea ar fi .O sa va tin la curent cu lucrurile mai departe.

[Angela]

Trist...Andreea....foarte trist. Asa cum bine spunea si Codruta sa stii ca numai cei care trec prin asa ceva pot intelege ce simti cu adevarat. Eu mi-am pierdut baietelul in 11 ianuarie anul acesta tot dintr-o culpa medicala...Si doare! Atat de tare doare sa stii ca ai fost aproape, foarte aproape de a fi bine...si doar nepasarea unui "medic"...unui"om"...a putut sa schimbe atat de dramatic vietile noastre.
Eu cand ma gandesc ca decizia unui astfel de....nu gasesc cuvinte sa-i spun....om?! a schimbat decisiv atatea vieti...a mea, a sotului meu, a parintilor nostrii...Doamne, nu pot sa cred! E inadmisibil! Sa mearga sa vanda pantofi, macar daca pun tocul invers nu e chiar asa o tragedie! Si partea cea mai trista este ca NU platesc pentru greselile lor!
Te admir pentru faptul ca iti aduni dovezile si incerci sa faci in asa fel ca cei vinovati sa raspunda! Bravo! Eu n-am mai avut putere sa lupt! Stiu c asta nu mi-ar fi adus puiul inapoi,dar trebuia sa o fac...sincer, n-am mai putut, mi-era teama de energia pe care o voi consuma degeaba si de dezamagirea pe care as fi trait-o. Ce sa mai spun, cand medicul cu care am nascut a recunoscut ca a gresit si ca este vinovat de ceea ce s-a intamplat cu copilasul meu...si ce sa mai spun cand acest "medic" ne era si prieten...ce sa mai spun?
Sa-ti dea Dumnezeu putere si sa te bucuri de baietelul tau, sa-l coplesesti cu dragoste in fiecare clipa! Iar ingerasa ta...se joaca cu ingerii!
Imbratisari de la Angela, mamica unui ingeras jucaus...Calin Gabriel...

[MIHAELA 76]

Andreea eşti foarte puternică, faptul că lupţi pentru a scoate adevărul la suprafaţă arată că ai un caracter puternic şi frumos. Şi de la mine se aşteaptă să fiu cea dinainte şi cu greu au înţeles că nu se poate, că niciodată nu vom mai fi aceleaşi.
Eu îţi doresc să îţi atingi scopul propus şi să ai multă sănătate şi putere să lupţi mai departe.
Nu ştiu dacă te-au ajutat cu ceva cuvintele mele dar să ştii că sunt scrise din suflet. Te îmbrăţişez şi te sărut cu mult drag.
Mihaela, mămica ÎNGERAŞULUI ANDREI.

[ritamaya]

Draga Andrea,
Am mai inceput o data sa+ti scriu, dar am realizat ca nu-mi gaseesc cuvintele. Cred ca mi s-a intamplat pentru prima data. Mi se pare ca sunt atatea asemanari intre noi! Si eu sunt asistenta medicala, si eu am avut fetita, si eu sunt din Maramures. Ma gandeam atunci sa-ti propun sa ne intalnim. Ne despart cativa kilometri. Si realizez acum ca ne va fi usor sa ne intalnim. Cand vrei tu!
Iti admir curajul si hotararea de a trage pe cineva la raspundere pentru ceea ce s-a intamplat cu micuta ta Larisa. Imi pare rau ca ai suferit atat de mult si stiu ce inseamna sa-ti tii in brate copilul bolnav. Si Maya mea a fost bolnavioara. Grav. Nu doresc nimanui sa ajunga sa treaca prin ce am trecut noi. Iti doresc multa putere si sanatate. Sper sa ne vedem curand!
Rita - mami de inger Maya

[andreaszolomajer]

Azi a fost o zi trista.
Au trecut 6 saptamani de la inmormantare. Am fost la mormant sa luam coroanele uscate, ce le-ai primit cadou de la cei dragi, de la cei care te-au iubit fara sa te cunoasca, draga mami -Larisa. Fratiorul tau Rici nici nu te-a vazut in viata , ti-a auzit doar vocea cand plangeai de durere.Doar mami si tati te-au vazut, si tati doar pentru 5 minute.Ingeras drag si cuminte, ca o papusa de portelan,cu bujori in obrajori ai fost in sicriasul acela ca o barcuta, rosie in obrajori dar rece ca portelanul.
Sufletul mi se sfisie de durere , mormantul tau mic , o sa ti-l transforme mama intr-o gradinuta de flori plina , unde sa te joci cu ingerasii.
A zis Rici ca abia asteapta ziua cea din urma cand toata lumea va invia, sa te poata vedea , sa poata sa se joace cu tine, a zis ca tu esti cea mai frumoasa fetita din lume, si acum cel mai frumos ingeras care ne vegheaza.Acum Rici numai pentru tine canta la pian, pentru ca stie ca-l auzi si bati din palme.
Ne e tare dor de tine, si in jocul tau frumos cu ingerasii, sa nu ne uiti niciodata si sa ne astepti cand vom veni.

[aditza_tl]

Draga mea,Larisa este cu ingerii in gradina raiului,este mandra de mama ei care lupta pentru ea.
Sa-ti dea Dumnezeu sanatate si putere sa poti duce la bun sfarsit ce ti-ai propus.

Te saruta cu drag Adriana

[amelia_pitik]

offf andreea...e greu..dar dupa cum vezi Dzeu ne da putere sa trecem incet incet...Stii ce cred k Raisa si Larisa se joaca impreuna acolo sus la Doamne Doamne!!1

[andreaszolomajer]

Azi e ziua de nastere al lui fratiorului tau Rici, azi e ziua tuturor copilasilor din lume si azi ar fi fost ziua botezului tau. Am vrut sa sarbatorim impreuna.
Am avut noroc cu parintele care umbla prin spitale ,vazand ca esti bolnavioara te-a botezat.
As fi preferat sa nu fi bolnava, si sa poti sarbatori azi cu noi.
Te iubim mult Larisa si ne e tare dor de tine.

[aditza_tl]

Offff.....Andrea,ar fii trebuit sa fie cea mai fericita zii din viata ta.....dar este umbrita de multa tristete.....ce pot sa-ti mai spun.....sa-ti traiasca baietelul sa te bucuri de el,sa fie sanatos si bucuros toata viata,iar tie sa-ti dea dumnezeu multa putere si sanatate.
Larisa este alaturi de voi mereu si foarte mandra de mamica ei.
Te imbratisez cu mult drag.Adriana

[andreaszolomajer]

Am primit confirmare ca s-a primit plicul cu plangerea la procuratura la Cluj. Asa m-am bucurat ca si cum as fi castigat ceva la loterie, nu stiu ce-i sentimentul asta , stiu doar ca ma simt mult mai eliberata de ganduri si mare parte din durere s-a stins- ca si cum Larisa ar fi multumita de pasul pe care l-am facut , ca si cum si-ar face probleme pentru alti copilasi sa nu pateasca ca si ea.
Oricum ar fi ii simtim prezenta, e cu noi , imparte cu noi si bune si rele. Ieri a fost cu noi cand am impartit tort , din greseala cand am pus in farfurii am pus o felie in plus, care a stat acolo mult timp pana am realizat .Cand ne-am jucat toti , si Larisa s-a vrut juca cu noi si fara sa o atinga nimeni se misca masinuta cu telecomanda de vreo 4 ori.
Toti trei am vazut , ca de vedeam numai eu credeam ca am innebunit.

[amelia_pitik]

offf....larisa a fst langa voi..a sarbatorit ziua fratiorului ei...eu sincer nici cuv nu mai am..imi vine doar sa plang incontinuu

[andreaszolomajer]

Mi-e tare dor de tine, pui mic ,vad pe strada copilasi cu care ai fi de-o varsta si am impresia ca esti tu, in fiecare copilas te vad pe tine, si imi vine sa ma duc si sa iau in brate toti copiii din lume.
Am trecut intr-o zi pe langa niste copilasi la care strigau parintii si fratiorul tau m-a strans de mana si mi-a zis "ce parinti rai, de ce striga asa la copilasii lor?"
In alta zi am trecut pe langa niste copilasi murdari , care se jucau in balta si nimeni nu avea grija lor, si la Rici tare i-a fost mila de ei .
Si tu care puteai avea o familie fericita nu ai avut sansa de a sta cu noi pentru ca ti l-a luat acel doctor care ar fi trebuit sa te vindece si in loc te-a lasat sa te duci la ingerasi.
Azi Rici are serbare la scoala , termina clasa a-1-a si trebuia sa mergem toti impreuna cu tine , ingerasul mamei.
Te iubim mult, si nu te vom uita niciodata.

[andreaszolomajer]

Azi se implinesc 2 luni de cand te-ai dus la ingerasi,draga mamii Larisa , si poate acolo dintre norisori in asa fel faci incat mama sa primeasca semne de la tine.
Azi pe cat am fost de suparata ca asa trece vremea de cand te-ai dus,pe atat de tare mi s-a luminat ziua cand m-au sunat in sfarsit de la procuratura din Cluj sa ma anunte ca s-a deschis ancheta. Prima data ancheta medicala apoi celelalte. M-au sunat sa-mi spuna ca de obicei ancheta medicala tine cel putin 6 luni ,si daca trecem de asta urmeaza procesul adevarat.
Asta am simtit ca vrei sa faca mama pentru tine, si asta am facut, si de nu rezolvam nimic , macar sa faca o dezinfectie cum scrie la carte si sa nu mai moara si alti copilasi ,si atunci zic ca am rezolvat ceva .
Azi a avut Rici , concertul de sfirsit de an ,la pian, concert la care ar fi trebuit sa fi cu noi, atat de mult si-a dorit Rici sa-ti cante si tu sa bati din palme cand ai fi crescut putin mai mare, dar acum il asculti doar dintre nori.
Iti simt prezenta peste tot, in tot si in toate ce ni se intampla.Tu totdeauna vei fi cu noi , in gandurile noastre si in faptele noastre-te iubim mult ingeras drag.

[Bianca]

Draga Andrea ....iarta-ma ca nu ti-am scris pana acum dar vreau sa stii si tu, ca toate celelalte, ca am fost si sunt mereu cu gandul si cu sufletul, alaturi de fiecare mamica de inger....A trecut mult prea putin timp, de cand ai pierdut-o pe Larisa, ca sa te poti bucura de aniversari cu sufletul impacat....De fapt cred ca, din pacate nici o sarbatoare nu va mai trece de acum incolo, fara ca inima sa nu-ti lacrimeze la gandul ca si Larisa ar fi trebuit sa fie cu voi.....aici pe pamant...dar ea ESTE cu voi si vei simti asta de multe ori...vor fi tot felul de semne prin care isi va face simtita prezenta....asa cum a fost cu felia de tort sau cu masinuta....Si telefonul de la procuratura nu l-ai primit intamplator pe data de 9...vei vedea ca se vor mai intampla si alte lucruri speciale in zilele de 9!....Si eu cred ca Larisa vrea ca tu sa faci ceva penru a impiedica si alte drame...De aceea e un inger!...E un inger care, prin tine, ajuta alti parinti si alti copilasi....Ceea ce nu mai poti face aici pe pamant pentru fetita ta, o poti face pentru acei copii necajiti care nu au avut norocul sa se nasca intr-o familie frumoasa ca a voastra....Si este minunat ca faci asta! Nu numai ca ii vei ajuta pe altii dar te vei ajuta si pe tine insati...Sa nu te sperii daca va fi greu, sa nu deznadajduiesti...Larisa te va ajuta....Asa cum simt eu ca Emma mea ma ajuta.... Si sa-ti traiasca Rici, sa fie sanatos si sa aiba noroc in viata.... Ai grija de sufletelul tau... Te imbratisez cu drag, Bianca