CUM L-AM PIERDUT PE MIHAITA?

[ELENA DANIELA]

Buna ziua,

Va scriu povestea mea care a inceput ca orice poveste, frumos, cu doua liniute pe un test de sarcina, a continuat apoi cu o inimioara ascultata batand la ecograf, cu o burtica vesela ce a inceput sa se rotunjeasca, cu multe bucurii, sperante si vise, dar care s-a incheiat brusc cu un intuneric gros si greu in care incerc in zadar sa gasesc o lumina.Si Doamne, ce mai doare!

Acum o luna si jumatate eram cel mai fericit om de pe pamant.Eram la a doua sarcina si asteptam cu multa bucurie pe Mihaita sa vina pe lume sa-l aducem acasa.Eram bucurosi, si eu si sotul meu, dar parca cel mai bucuros era baietelul nostru Andrei care astepta bebelusul.
Ce s-a intamplat nici astazi nu stiu; nu stie nici sotul meu; nu ni s-a spus nimic la maternitate.

La maternitatea Buzau m-am prezentat in dimineata zilei de 2 iulie, speriata dar si bucuroasa.Nu aveam nici un fel de contractie, dar doctorita Lupu Codrescu care mi-a supravegheat sarcina, asa a considerat ca trebuie: sa vin mai devreme sa-mi faca cezariana. Prima nastere am avut-o tot cu ea, tot prin cezariana, ca asa mi-a indicat atunci. Si nu puteam sa pun sub semnul indoielii cele spuse de doctor. Si de data asta am avut incredere oarba in ea si m-am lasat pe mana ei. Cea mai mare greseala.In timpul sarcinii nu am avut probleme deosebite, ma durea burta ca era grea si nu puteam sa stau mult pe scaun.Eu lucrez la calculator si trebuia sa stau pe scaun ore in sir, de aceea din luna a 5 a am intrat in concediu medical, sa nu fac rau la bebelus.Mergeam in fiecare luna la control, ma controla, imi lua banii cu zambete si seninatate si ma asigura ca totul era bine.Nici eu nu aveam motive sa ma indoiesc ca ar fi altfel, pentru ca ma simteam bine, iar copilul se misca intr-una.

Intrasem in saptamana 38 cand m-a operat. Stiu ca am intrat in camera unde se faceau internarile, apoi la doamna doctor care m-a controlat si a zis ca e bine, apoi m-au dus sa ma pregateasca pentru operatie ; nu mi-au facut nici un fel de analiza, au venit in schimb cu un aparat, au ascultat copilul dupa care a venit o asistenta.N-am stiut ca trebuie sa-i dau bani inainte si am vazut pe propria piele ce greu se poate pune un cateter sau cat de dureroasa poate sa fie introducerea unei sonde urinare.Toti dau vina pe sistem, dar spune-ti si mie, asistentele astea nu pot fi mai umane?Asa ceva nu se cumpara si nici nu se invata.
Mi-am invatat lectia si l-am rugat pe sotul meu sa le dea bani la toate.Noi sa fim sanatosi sa scapam de acolo.Va spun ca am trait un sentiment de neputinta de parca eram intr-un lagar nazist
Apoi a venit o asistenta care m-a dus razand la anestezista intrebandu-ma daca stiu ce am de facut.I-am dat si anestezistei 1500000.De fapt acolo trebuia dat la infirmiera cate 500000 sa te ajute sa fii curata, 500000 la asistente sa-ti faca calmante( scuze cacofonia), pe fiecare tura, bineinteles.

Am intrat in sala de operatie mi-au facut anestezie generala si atunci s-a terminat totul.Sotul, sora si cumnata mea asteptau cu totii afara.M-am trezit intr-un final, fara sa inteleg nimic din jurul meu, am intrebat pe sot de copil si mi-a zis ca-i bine; e la incubator ; fiindca imi facusera cezariana, zicea el.Mi se parea ciudat ca un copil sanatos, mare, de 3.6 kg, fara nici o alta problema de altminteri sa ajunga la terapie intensiva; dar dupa anestezie, eram amortita.

A doua zi m-au dus la salon.Nici o asistenta, nici doctorita care m-a operat nimeni n-a venit sa- mi spuna ceva de copil.Era dreptul meu.Eu nu venisem acolo pentru o jertfa; eu venisem sa- mi nasc copilul; iar nimeni nu-mi spunea nimic.In timpul asta ceva ma tragea spre camera unde erau incubatoarele; vroiam sa- mi vad bebelusul.Am vorbit cu o infiermiera mai cu suflet si m-a dus acolo. Nici n-am ajuns bine, nici n-am deschis gura sa o intreb pe doctorita CHIHAIA, neonatologul de la Buzau(.Sa va fereasca D-zeu de ea, ca o stie tot Buzaul; numai intrebati oamenii pe strada si va vor spune multe despre ea.), ca aceasta a inceput a tipe la mine, probabil este ceva ce a invatat la cursurile de psihologie pentru sustinerea lauzelor, vreo noua metoda de terapie de soc, ca de ce nu am adus radiologul. Pentru ce sa aduc radiologul? am intrebat cu puterile unei femei operate de o zi.Copilul e rau.Am simtit ca cerul cade pe mine.
Intr-adevar mi-e nu mi-au spus nimic dar sotului care a fost de a cumparat seringi, tratament si toate cele, care le-a tot intrebat, lui de ce nu i-au spus ca e grav?
L-am sunat pe sot,iar el cu sora mea a plecat la Micro XIV, Spitalul Judetean sa aduca radiologul de acolo.Sunt 15 minute cu masina.Oare De dimineata si pana la ora 11, cand am ajuns eu la bebelus, nu stia nimeni ca e nevoie de radiolog? Sau era sambata si de ce sa trimita papucul de la maternitate sa faca un asemena drum.Intre timp rudele mele sunau de zor prin Bucuresti sa vada unde sa-l duca la Polizu; au sunat si la 112; am aflat mai tarziu ca vroiau sa-l trimeata la Polizu de cand s-a nascut, pentru ca avea probleme respiratorii, dar nu a vrut o doctorita.
Si asa l-au lasat sa moara; mergeam pe holul ala cu camere cu mamici care-si alaptau copiii si nici macar nu puteam sa plang; nu intelegeam ce se intampla si de ce mi se intampla mie?

In camera nu puteam sa stau pentru ca era o mamica care-si alinta copilul si se uita la mine ca la sperietoare.In acele momente m-am rugat; nimeni nu venea la mine sa-mi dea vreo veste.Atunci m-am vazut ca un biet animal disperat ca puiul este dus la taiere. In timp ce ma rugam, deodata s-a facut liniste in mine si am simtit ca o pace.Gata.
Am inteles ca s-a terminat.Au trimis pe cineva la mine sa-mi faca un sedativ, iar apoi s-au prezentat curajoase la mine, rugandu-l pe sot sa ma anunte.
De atunci urasc tot ceea ce inseamna sistem sanitar;Nu contest ca exista si medici adevarati sau asistente adevarate, dar prea multi sunt departe de a fi oameni.Chiar daca ar fi fonduri in spitale, tot ar fura seringile, vata si ce ar mai prinde, tot s-ar rasti la o amarata, tot ar cere bani si tot ar prefera sa doarma noaptea si sa faca injectiile pe la 11 ca nu cumva sa stea pana la 12.

Nici astazi nu stiu ce s-a intamplat cu Mihaita al meu; mi-au spus ca a facut pneumotorax, altceva...
Am vorbit cu o doctorita si am aflat ca asta nu e ca boala, ci e ceva care intervine brusc neasteptat, un fel de accident, care apare in cazul in care se naste prin cezariana provocata; asa cum mi-a facut mie doctorita sa poata pleca in weekend din localitate.Cand a sunat-o sotul sa o anunte ce s-a intamplat si a rugat -o sa vina sa ma externeze, a zis ca nu poate ca e plecata din localitate.Atunci cand lua banii luna de luna cate un milion putea, cand m-a operat a putut sa ia 6 milioane, acum nu putea sa vina sa-mi spuna ce s-a intamplat.Cred ca daca facea asta, nu mai simteam ura asta fata de ea, fiindca vedeam ca-i pasa, ca e OM.
Multi m-au sfatuit sa nu dau spitalul in judecata, pentru ca ei au fisele, cunostintele, documentele de la necropsie se fac la Spitalul Judetean Buzau, care are in subordine si maternitatea.Nu stiu cum e prin alte maternitati, dar la Buzau este un jeg, material si uman.
La terapie intensiva am stat pe un cearceaf patat de sange, nu era al meu, iar pe picioare mi-au pus o patura groasa de lana.Era 2 iulie.Folosea aceeasi plosca la toate pacientele si de spalat ne spala pe toate din acelasi vas.Nu aveau seringi, nu aveau perfuzoare, sonde urinare, vata, leucoplast.
Ma ingrozesc la gandul ca mai trebuie sa treaca si alte femei prin chinurile si durerea mea.Dar cine ne asculta pe noi?
Pe Mihaita nu mi-l poate aduce nimic inapoi.Am fost si l-am vazut atunci .Mi-a dat D-zeu putere sa merg atunci in maternitate sa-l vad.Era asa micut, asa frumos; avea un perisor negru si des; o gropita in barbita si niste degetele micute...Era sufletelul meu.
Acum merg la cimitir si ii pun flori, vorbesc cu el si sper sa-i fie bine acolo unde este.

Mama mereu o sa-l iubeasca pe pokemonul ei.Asa il alintam cand dadea din picioruse : Picaciu.

Dumnezeu sa-i odihneasca pe copilasii nostri plecati prea devreme.
Poate incepem sa facem ceva, noi societatea civila, sa declaram copiii ca prioritate nationala si sa-i cream toate sansele sa traiasca.Avem dreptul la viata, la sanatate si la educatie.

De ce nu ne asculta nimeni?

[ingerasulGabriela]

Elena am citit povestea ta ... povestea voastra si m-am intristat, pt ca e o poveste trista ca toate povestile ingerasilor din cer. Iti doresc multa putere si ingerasul tau sa iti fie mereu alaturi si el este cu tine, in sufletul tau si gandul tau. ma intristez sa vad ca medicii si asistentele sunt din ce in ce mai putin oameni, ma intristez sa vad inca o mama de ingeras, ma intristez sa stiu ca acum copii nostri ar trebui sa aiba deja o luna si sa ii tinem in brate si sa ii alintam ... ma intristeaza ca suntem altfel de parinti ... iti doresc putere pt a accepta ceea ce s-a intampat si sa fi linistita ca puiului tau ii e bine in cer. Copilasii nostri trebuiau sa vina pe lume cam in aceeasi data, dar au plecat atat de repede incat nici sa ne bucuram putin de ei nu am avut ocazia.
Pt Picaciu al tau mii de si un zbor lin printre miile de

[nicoleta]

Buna, mamica scumpa de ingeras Mihaita!
Te imbratisez cu caldura si regret ca trebuie sa ne cunoastem prin intermediul unor povesti atat de triste.
Atat de mult imi doresc sa vina o zi in care sa observ ca pruncii si parintii lor sunt ocrotiti si se bucura impreuna de viata.
E greu, ...stiu, mamica iubitoare, ......stiu cat de tare te frige dorul dupa bebe, stiu ca l-ai strange la piept, i-ai cumpara jucarii si i-ai citi povesti. Insa acum toate acestea i se ofera intr-o lume buna, in Cerul pur in care Sfintii si ingerasii sunt amicii lui Mihaita...
Tu sa ai mare grija de tine, pentru ca baietelul tau te vede si te aude si sa vada ca esti bine, sa poata zburda linistit printre stelute..
Totul a depins de soarta, draga mea, .......asa ne-a fost sortit, iar noi putem doar sa fim buni si sa ne rugam, atat mai putem face pentru copilasii nostrii deveniti ingerasi...
Te pupacesc pupaceste cu pupici pupaciosi, sperand ca ei vor aseza zambete pe chipul tau dulce de mamica iubitoare..,
, milioane de si multa sanatate, iti trimit prin vantul fin de vara. Ingerasului tau, rugaciuni si lumina, .......multa lumina...........
Cu mare drag, Nicoleta!

[Iza]

Scumpa mamica de ingeras,
Te imbratisez cu drag si ma plec in fata suferintei tale. Din nefericire, in fiecare zi, o noua mama de inger isi face aparitia. Dar...ai deschis usa care trebuie, usa familiei noastre, o usa fermecata care face minuni cu sufletele greu incercate. Si... cand dorul te va coplesi, aceasta usa va deschide calea spre Ingerul tau, care de acum este Ingerul tau pazitor. Te va ocroti cu devotament si iti va trimite toata dragostea care incape in Univers.
Pentru curajoasa mamica din tine, un cos de parfumate. Pentru Mihaita,
, si un curcubeu de

[aditza_tl]

DRAGA MEA,IMI PARE NESPUS DE RAU CA TRECI PRIN ACEST COSMAR,MA DOARE NEPUTIINTA SI INDIFERENTA CU CARE SUNT TRATATI COPILASII NOSTRII IN MATERNITATI,MA REVOLTA NEPASARE CELOR CARE TREBIUE SA SALVEZE VIETI.........

PRIMESTE DE LA MINE O CALDA, MULTA PUTERE SI ALINARE SUFLETEASCA........

PT MICULTUL TAU ,UN BUCHET MARE DE SI MULTE

SA-TI FIE ZBORUL LIN PRINTRE

[adina]

Draga mea offf ce rau imi pare pentru pierderea ta , este ingozitor draga mea prin ce ai trecut , cum se poate asa ceva este ceva de nedescris in cuvinte , eu zic ca asa sunt in majoritatea spitalelor , eu cu copilasul bolnav am fost in Cluj dar fereasca Dumnezeu sa nu ajunga nimeni , draga mamica vreau sa iti urez bun venit in familia EMMA o familie foarte mare din pace dar nu avem ce face decat sa ne rugam pentru pui nostri plecat prea devreme de langa noi , draga mamica aici vei fi inteleasa de fiecare dintre noi , toate am trecut prin ce treci tu acuma , aici orcand doresti sa ii scrii puiului tau tot ce simti pentru el o poti face , si tot ce simti tu pentru ca trebe sa te descari de aceste stari ,pentru ca stim ce greu este dorul dupa puiul tau , iti doresc multa sanatate , putere , alinare si numai bine , ingeras mic zbor lin , lumina vesnica , multe ,si .

[ELENA DANIELA]

Va multumesc pentru cuvintele calde. E intr-adevar greu pentru noi.Cand ma trezesc dimineata ma gandesc la bebelusul meu, cand ma duc seara la culcare ma gandesc la el, cand ma uit la cer ma gandesc la el; orice as face ma gandesc la el.E asa de greu ca trebuie sa invat sa respir, sa merg din nou.Inainte de nenorocirea asta nu stiam ca exista atatea mamici care-si plang copilasi.Acum pur si simplu ma ingrozesc.Iar cel mai rau ma sperie inexistenta sau mai bine zis superficialitatea sistemului sanitar romanesc.
Cum sa n-ai bani sa cumperi aparate sau sa platesti medici profesionisti, dar sa ai bani pentru frunze copiate, pentru site-uri nu stiu de care sau pentru carduri de sanatate care sa contina date personale ale pacientilor?Treci cardul prin aparat si apoi unde intri ? Intr-o maternitate ca cea din Buzau, care are aparat de facut radiografii pulmonare dar nu are specialist sa-l foloseasca?
Ma ingrozeste gandul ca si alte femei ar putea sa treaca prin ce am trecut eu.
Acum cu Giulesti, am retrait din nou durerea, neputinta, furia din 3 iulie cand mi-a murit bebelusul.
Ce sa mai facem acum? Cine ne aduce inapoi bebelusii nostri?
Va multumesc inca o data pentru sprijin.Cu Dumnezeu Inainte!

[CORINA SILVIA]

Draga Elena , te imbratisez cu drag si imi pare nespus de rau !!
Ce sa-ti spun ? E ingrozitor ...Stiu cat este de dureros fizic si psihic sa te refaci dupa o nastere , mai ales cand puiul tau nu este langa tine !!

Imi pare atat de rau ca nu pot sa te ajut sa treci mai usor aceste zile de soc si agonie ...
E bine totusi , raza de lumina , care strabate universul tau acum atat de intunecat de durere, ca ai scris aici !!
Stiu sigur , din proprie experienta ca aici , vei gasi alinare , intelegere , iubire !!
Minunatul tau inger e langa tine si stie cat de mult il iubesti , si el te iubeste neconditionat !
Pentru ingerul tau scump mii de flori si zbor lin printre stele , iar cand dorul iti va mistui sufletul , roaga-l sa vina sa-ti picure putina alinare in suflet , sa te ia in brate !!


In privinta reclamatiei ,,Eu am facut reclamatie ..de un an aproximativ este in desfasurare ...
Am fost la procurataura si am depus plangere , pentru ca procuratura cere mandat de aducere a actelor , si a restului probelor , daca ai facut autopsia , si va aridica tot in acea zi in care se duce sa duca mandatul , nu au voie altfel ..In schimb daca te duci la politie acestia , fac o adresa la maternitate si cer sa i se aduca actele , deci atunci pot fi masluite !!
Asta daca nu au fost deja !!
La puiul meu nu au putut scrie mai mult , pentru ca nu am facut scandal , atunci , si le-am luat prin surprindere , cand a venit politistul cu acel mandat sa ridice actele !
Eu te sfatuiesc , sa faci plangere ...sa spui tot ce ti s-a intamplat !
si mie mi s-a spus ce rezolvi daca faci plangere ? Nu se va rezolva nimic ..dar simt ca nu am sa pot privi fiul in ochi , cand am sa ma duc Dincolo , ca nu am facut nimic , pentru a se descoperi adevarul !!Si daca eu nu fac langere , tu nu faci plangere , nimeni nu face lucur asta , copii nostrii pentru ce au murit ?Daca , fac plangere , chiar daca nu vor fi pedepsite , macar , vor fi atenti pe viitor , daca fiecare dintre noi am face plangere , macar s-ar schimba ceva in atitudinea lor , macar s-ar constata ca esxista intr-adevar o mare si grava problema , sa scrii si de atitudinea doctorilor ...Asa cum am scris si eu ne nepasarea lor !!

Terbuie sa facem ceva , inceputul e o plangere penala ...apoi un protest , gandeste-te ca vei mai naste , daca nu la Buzau , poate in alta parte , si daca vei face lucurl asta ,stiinde ca nu s-a schimbat nimic , cu ce incredere te vei duce acolo ?

Sunt optimista . ma astept sa se rezolve ceva , mai ales dupa aceasta mare tragedie din maternitatea Giulesti , trebuie sa nu mai dam vina pe sistem ci mai ales pe oamenii care lucreaza in el !!
Sistemul e facut de oameni , condus de oameni , si cei care lucreaza in sistem sunt oameni , comportamentul urat il fac oamenii , nepasarea si neglijenta de la oameni vin !!
Nu e de vina ceva de care nu poti sa te atingi , asa-zisul sistem , sunt d evina oamenii din el !!

te imbratisez cu drag inca o data , si iti doresc sa simti in fiecare clipa atingerea ingerului tau !!

[mihaelalazarescu29]

Buna draga mea Elena.....
Si eu am trecut printr-o experienta exact ca a ta.....in Galati.Singura deosebire e ca medicul meu e un " OM" minunat, care a facut totul sa ma salveze sipe mine stiind ca ,copilasul nu mai avea nicio sansa sa supravietuiasca.Stiu ce inseamna sa nu-ti zica nimeni din jurul tau ce se intampla cu bb al tau, sa incerci sa afli raspunsuri si cineva sa ti le dea ca si cum te-ar ura cel maimult pe pamantul asta .........as vrea sa-ti zic cum am primit eu vestea ca al meu bb nu e bine deloc sa intelegi de ce si eu urasc aceste asistente fara inima.........eu stiind de la medicul meu ca bb e intr-o situatie putin delicata, dar e sub observatie( el ma pregatea oarecum pt ceea ce urma sa-mi zica, in acelasi timp imi dadea siniste calmante )vine a doua zi dimineata asistenta de la copii si imi zice"d-na Lazarescu copilul d-voastar nu are nici o sansa sa mai traiasca, vb acasa sa aduca cineva un preot sa nu moara fara sa fie increstinat"- astea sunt exact cuvintele ei, nu am sa le uit cat o sa traiesc si acum imi suna in urechi vocea ei groasa lipsita de sentimente, o voce rece.........
Imagineaza-ti ce a urmat........plansete si telefoane catre familie.......dr a venit la mine si a ramas ca o statuie cd i-am spus ce sa intamplat...stii ce mi-a zis?...." cum a putut femeia asta sa spuna asa ceva in situatia de fata .....de ce a vb cu tine fara sa ma intrebe pe mine care este starea ta...........", dar uite ca ea a putut
De aceea zic ca si eu urasc acest sistem si tb sa facem ceva sa nu mai existe asemenea oameni in spitale.....sa dispara dac nu fac din inima aceasta meserie.Sincer daca nu era acest medic (dr Ciobotaru)cred ca acum eram la nebuni....sincer va spun, e un om minunat inainte de a fi medic , e un psiholog in acelasi timp, a stat cu mine de vb minute in sir, zile la rand , explicandu-mi si facandu-ma sa inteleg situatia, mai bine zis sa o accept, statea langa mine pe pat si plangea cu mine odata .......dar oamnei ca el cred ca e 1 la 1000.
De asta am povestit draga mea ce am patit si eu .....oameni fara suflet exista peste tot, iti inteleg durerea si sunt alaturi de tine.Sa iti dea d-zeu putere sa treci peste acest necaz.....si sa fii unita cu sotul si familia ta, sa vb mereu despre bb , sa nu incercati sa nu vb unul de fata cu altul despre el sub motivul sa nu il ranesti pe cel de langa tine......noi asa am facut si acum fiecare isiplange durerea fara sa ii arat eceiluilat si sa stii ca mai tare doare asa...........
Te pup dulce draga mea, fii tare......plangi de cate ori simti nevoia , iar ingerasului tau ...multe

[Ioana D]

Elena......nu am cuvinte, pentru ca mi-am adus aminte de cum a fost in spital, si desi conditiile in cazul meu au fost f bne, si ca tratament din partea personalului atat pt mine si pt bebe, si conditiile generale din spital.......m-am cutremurat....
Mamica de inger, fi puternica, gandeste-te ca micutul tau va vegheaza, incearca sa nu te mai chinuiesti cu intrebari caci nu le vei afla raspunsul.....daca nu l-ai aflat pana acum, si iti face rau...Aminteste-ti cu drag fetisoara puiului tau, si gandeste-te ca el te vede, si incearc a sa ii trimiti un zambet, chiar daca stiu ca o vei face printre lacrimi...
aici te primim cu bratele deschise, oricand ai nevoie de sprijin suntem aici....
te imbratisez si ma rog pentru puiul tau

[cassyan]

Te imbratisez cu mult drag si multa intelegere Elena. Cu siguranta Cristian are multa grija de Mihaita, ca doar sunt buzoieni.
Durerea ta este atat de recenta incat uneori nu stiu ce cuvinte sa mai spun. Este o durere pe care nu vreau sa o cunosc, aceea de a veni cu bratele goale si sufletul pustiit acasa. Incet, incet durerea asta se transforma intr/un DOR Dureros cu care o sa traim pana in momentul cand vom ajunge langa ingerasii nostri. De aceea trebuie sa traim, cu Credinta si Speranta, astfel incat sa meritam sa ajungem langa ei.
In iunie am fost de 2 ori in Maternitate pt ca au nascut 2 prietene. Stii, cand le dai bani si totul e bine nu mai realizezi cat de inuman se poarta cadrele medicale. Dar asta este adevarul... Si poate vom reusi impreuna cu EMMA sa schimbam mentalitatile si comportamentul cadrelor medicale din Buzau.
Sunt alaturi de tine, sa nu uiti si cu siguranta ne vom intalni, oricand vei dori.
Cu drag, Luminita

Un brat de pentru tine Mihaita (Sa/i spui lui Cristian sa mai vina pe la mine si alinai pe scumpii tai parinti si pe fratiorul tau)

[ELENA DANIELA]

Multumesc ca sunteti alaturi de mine.Stiu ca tot asa de greu e si pentru voi. Timpul nu inseamna nimic, doar ca durerea asta parca se hraneste cu el.
Ce m-a dezamagit mai tare pe lange durerea mea, a fost atitudinea prietenelor.E greu sa stai acasa si sa fie o liniste de mormant; nimeni sa nu-ti deschida usa sau sa te sune.
Inainte aveam atatea" prietene", care ma ocolesc acum ca pe o sperietoare.
M-a surprins ceea ce mi-a spus o asistenta care m-a ajutat dupa ce m-am externat din maternitate.Femeia asta are pana-n 25 ani, dar pare atat de imbatranita.A nascut si ea acum 3 ani la maternitate, si dupa 4 zile i-a murit bebelusul. Nu i s-a dat nici o explicatie, nici macar nu i-au dat copilul sa-l ingroape, ca este cadru medical cica.Si femeia asta continua sa lucreze acolo printre bebelusi...
Eram innebunita, nu intelegeam cu ce-am gresit, de ce mi-a dat palma asta D-zeu?
Ea mi-a spus: Tu nu vezi ca d-zeu alege pe cineva care e mai tare si poate sa duca?
Poate ca asta e motivul, poate cine stie de ce, cum n-am sa aflu niciodata de ce a murit bebelusul meu.Si asta ma macina.
Mai rau imi pare ca am ascultat de doctorita si mi-am legat si trompele.Aveam 2 cezariene si cica a treia ar fi cu risc.Dar stiu ca oricati copii as avea, nici unul nu-l va inlocui pe Mihaita.O mama isi iubeste copii si nu poate sa uite cum imi zicea doctorita de familie.Ziceti ca a fost un accident, luati antidepresive Serlift, Distonocalm si uitati. Mai aveti unul...
Cum poate sa fie un accident un copil sanatos, de 3.6kg,nascut la 38 saptamani si care n-avea nici o problema pana sa-l scoata ele din burtica?
nu l-am visat pana acum si ma gandesc ca e suparat ca n-am fost intr-o alta maternitate, ca poate n-am facut tot ce se putea pentru a fi salvat.De ce ne ia D-zeu copiii?

[LUMINITA CRAIU]

Draga Elena, scumpa mamica de ingeras Mihaita, te intampin si eu cu o calda .
Stiu cat de tare doare.....mai ales cand te asteptai ca totul va fi bine.....Nu ne-a ramas decat sa invatam sa traim cu durerea si dorul pentru ingerasii nostri.....si incet, incet sa credem ca copiii nostri sunt intr-un loc mai bun.

Asa cum a zis si Corina Silivia si eu te sfatuiesc sa faci ceva pentru aflarea adevarului si eventual pedepsirea vinovatilor. Stiu, pe Mihaita nu-l vei aduce inapoi, dar merita sa afli adevarul. Aduna-ti puterile si fa ceva! Nu lasa ca alte mamici si alti copilasi sa treaca prin ce ai trecut tu.....La inceput va fi greu, dar vei vedea cum vei prinde putere ( aceasta putere ti-o va da Mihaita) si te vei simti mult mai bine stiind ca faci ceva pentru copilul tau.Ai incredere, esti puternica si curajoasa si ai un inger care iti va da si mai multa putere! Te rooog, fa ceva!

Iti doresc multa putere si curaj!

Pentru Mihaita, lumina vesnica si zbor lin!

[oanadrg]

Luminita
Multa putere draga mea...exact cum zici tu timpul hraneste durerea nu o face mai mica, ci doar ne invata sa traim cu ea.
Nu fi trista ca ti-a pierdut "pritenele" aici prin acesta conjunctura ai castigat pritene adevarate care iti impartasesc si iti inteleg durerea. Acelasi lucru l-am patit si eu...am renuntat sa imi plang "prietenele"..nu meritau. Acum pot spune cu mana pe inima ca nu mai am nici o prietena...doar sotul meu si voi fetele de aici imi sunteti aproape, nimeni altcineva.
Multa putere draga mea si tine minte ca suntem aici pt tine sa iti alinam durerea cum numai mamicile de ingeri stiu
Mihaita zobr lin printre stele

[corina_odolean]

Elena, draga mea, lasa-ma sa te si sa-ti urez bun venit in acesta mare familie...familia EMMA.
Oricum, mi-ar fi placut sa ne cunoastem in alte circumstante, in unele in care tu sa nu fi cunoscut aceasta mare durere pe care doar noi mamele de o stim...

Si mie imi este teama de spitalele din Romania, imi este groaza....zici ca avem lagare de exterminare si nicidecum spitale...

Cat despre prietene....este greu ca trebuie sa cunoastem si astfel de dezamigiri pe langa acesta mare durere, dar asa cum a spus si Oana, aici vei gasi prietene care au trecut prin ceea ce ai trecut si tu, si care nu iti arunca in fata " lasa...esti tanara...mai faci altul..." sau " lasa ca mai ai un copil...iubeste-l pe el..in locul celui mic "

Multe scumpa mamica de , si mii de colorate pentru iubitul tau Mihaita.

[cristina_iancu]

Ma bucur ca ai spus povestea si aici pe forum. Dupa cum vezi aici esti ascultata si poti vorbi oricand despre ingerasul Mihaita.

Scriu si aici pagina cu povestioara lui si cu balonasul alb: http://www.organizatiaemma.ro/node/647

Mult curaj scumpa mamica de ingeras!

[marwana]

Elena scumpa mamica greu incercata azi am avut puterea sa citesc pana la capat povestea Mihaita. De cate ori am incercat ma apuca asa o si acum la fel sunt dar azi am hotarat sa ti spun ca mi pare tare tare rau ca a trebuit sa cunosti durerea asta imensa, nimic in lumea asta nu se poate compara cu golul lasat de pierderea copilasului mult dorit. Nici copii ce vin apoi nici cei avuti inainte de puiutul pierdut nu pot umple golul fara margini. Sunt alaturi de tine, te cu mult mult drag. Sa stii ca esti o mamica puternica si Mihaita te iubeste multttttttt, ai sa vezi mai tarziu.
Zbor lin, drag ingeras Mihaita, zbor lin

[marialivia1]

Draga mea, regret nespus ca treci prin aceasta durere, ceea ce tu ai avut putere sa ne povestesti se regaseste in multe dintre "povestirile" noastre si este dureros si cumplit ca suntem atat de neputincioase in fata comportamentului inadecvat al celor care cu mandrie isi spun"cadre medicale".Ma revolt iar si iar imi amintesc cum am trecut multe dintre noi prin momente asemanatoare,cum am suportat tranchilizate pentru ca asa au dorit ele ,cadrele, sa ne reduca la tacere, parca sa nu ne mai faca sa luptam,pentru noi si puii nostri.Imi pare tare rau si cuvintele mele nu au puterea sa iti aduca liniste,dar vreau si eu, ca si celelalte fete sa stii, ca sunt aproape de tine, din tot sufletul si iti doresc sa ai putere si sa fii sanatoasa.Simtirile tale toate sunt firesti, puiul tau -ingeras te vegheaza, Aici, intre noi, vei gasi suflete blande si bune,care iti vor darui energie pozitiva si multa caldura .
Te imbratisez cu drag si raman aproape de tine si eu.
Maria

[ELENA DANIELA]

Astazi se implinesc doua luni de cand ai venit sa vezi cum e lumea asta.
Mi-e dor de tine Mihaita; as fi vrut sa te tina mamica in brate, sa te legene, sa-ti cante; sa-ti spuna mamica cat te iubeste.De ce ne ia D-zeu copiii, cand ii dorim asa de mult si cand ii iubim? Nu e drept; sunt femei care-si doresc sa aiba copii si nu se pot bucura de ei; iar cele care ii vor cu adevarat si pentru care copiii sunt cea mai mare bogatie, nu se pot bucura de ei.
Acum eu ce sa fac? sa numar zilele? sa astept ce?
Sper ca acolo unde esti ti-e bine, mamica..Poate acum te leagana norisorii, cum te legana mamica in burtica; si cum iti mai placea si cum mai dadeai din picioruse.Cum ne mai jucam noi amandoi...Cand te gadila mama pe burtica intr-o parte si tu fugeai iute in cealalta..Nici atunci nu te vedeam; ca erai in burtica;dar de abia asteptam sa te vad si sa ne jucam amandoi.
Acuma plang; plang; plang; nici nu stiu daca este bine sa plang; pentru ca vreau sa te odihnesti in pace.Mi-e dor de tine mamica.Picaciu lu mamica...