Raluca a devenit ingeras

[Bianca]

.....e aproape 5 dimineata si nu pot sa dorm....Ana mi-a dat o veste care mi-a inclestat inima precum niste gheare ascutite...probabil ati citit deja mesajul scris in topicul ei...

.......................................Raluca a murit.....................................

...stau in fata leptop-ului, cu lumanarea aprinsa, in stanga mea si nu stiu ce sa scriu.......
...pentru ca, desi cred in Dumnezeu si in maretia Lui, nu pot sa nu ma intreb de ce lasa copiii sa se chinuie si apoi sa moara?!?! DE CE? DE CE? DE CE?!?!?!?!?!?!?!?!?!?!?!?!?!?!?!?
Care este rostul suferintei si mortii unui copil?!? Mi se pare cumplit de nedrept! Daca cineva are un raspuns care sa imi vindece sufletul insangerat si obosit de atata durere, as vrea sa-l aflu si eu.........

In afara Teledonului, nu am petrecut timp cu Raluca, pe care atunci am cunoscut-o, dar a fost indeajuns pentru a-mi ramane intiparite in gand si in suflet, ochii ei mari, calzi si caprui, ca de caprioara, finetea ei, intelepciunea, modestia, maturitatea, blandetea, puterea si generozitatea ei sufleteasca.... Ma uitam la ea, o ascultam si eram coplesita de dorinta ei indreptatita de a trai si de speranta, de care se agatase cu disperare, impletite cu teama afurisita pe care incerca sa o ignore.....

Nu imi ramane decat sa cred ca acum nu mai sufera si ca e intr-un loc mult mai bun, unde nu mai depinde de acei "oameni" care ar fi putut sa o ajute, atunci cand sansele de insanatosire erau mult mai mari, dar care nu au facut-o, din comoditate, ignoranta, egoism, meschinarie, prostie.....

Suferinta si moartea unui copil ma fac sa ma simt cumplit, cumplit de mica si de neputincioasa...ma sufoca...imi blocheaza mintea...imi bulverseaza ratiunea...imi parjolesc sufletul....

....si ma gandesc, ingenuncheata si cu capul plecat, la parintii care isi pierd astfel copiii si acum, in mod special, la parintii Ralucai.....si as vrea sa le pot spune ceva, sa pot face ceva, pentru a le lua durerea incomensurabila.....Da-le Doamne, putere si intelepciune....
Iar pe Raluca, ia-o Doamne, in bratele Tale, poart-o cu blandete, fa-o sa uite chinurile prin care a trecut si du-o printre ingerasii nostrii, ca impreuna, sa se bucure de frumusetea si candoarea copilariei, de care nu au avut parte, aici, pe Pamant.....

Zbor lin, minunata Raluca.....
Nu te voi uita niciodata..........

[Suchardine]

Sunt socata... Nu pot sa-mi revin nicicum... Vestea de aseara m-a naucit si pe mine si pe toti cei care am cunoscut-o pe Raluca...
Ne-am intalnit prima data la Teledonul Mereu Aproape din seara de Mos Nicolae, dar de auzit, auzisem de cazul ei cu mult timp in urma... Anul trecut primeam o scrisoare deschisa de la colegii de clasa ai Ralucai prin care ne implorau s-o ajutam pe colega lor. De 4 ani, Raluca s-a chinuit prin spitalele din Romania asteptand celebrul formular E 112. Care nu i s-a acordat intr-un final ci a fost nevoita sa stranga bani de la oamenii de bine. 150.000 de euro. Atat a costat sansa la viata a Ralucai. COlegii ei de clasa (copii in clasa a treia) au mers din poarta in poarta la rude, cunoscuti, prieteni, patroni, niciunul nu se lasa pana nu obtinea macar 1 leu de la cineva. Au reusit sa stranga 100.000 de euro.Da. Ei, niste copii de 9-10 ani au realizat acest lucru extraordinar.
Restul de 50.000 de euro s-au strans la Teledonul Mereu Aproape. Raluca era fericita in acea seara. Banii pentru ea s-au strans primii. Pozele de mai sus sunt facute la sfarsitul serii de teledon, cand toti ne-am dorit cu disperare ca boala sa nu mai triumfe si copiii acestia sa isi regaseasca dreptul la zambet si la copilarie. In seara aceea am facut schimb de adrese de mail, de numere de telefon. Pana sa plece la Florenta, vorbeam tot timpul cu Raluca pe messenger. Ii placuse tare mult piesa cantata de Bianca la Teledon, "Pui de brad" si si-ar fi dorit tare mult CD-ul. I l-am trimis prin posta si cu autograf de la Bianca. Era atat de bucuroasa cand l-a primit. Intr-o noapte am visat-o... Era intr-o rochita rosie din voal, superba si gingasa asa cum numai copiii pot fi. I-am povestit de visul meu si a spus: "WWOOOOOOOOOOOOOW". I-am promis ca atunci cand se va face bine am s-o invit cu parintii ei la Bucuresti sa ne plimbam si sa ne distram si sa cumparam rochita rosie din visul meu. Abia astepta... Era atat de optimista... Era convinsa ca va reusi. Atat de convinsa incat optimismul ei ne convinsese si pe noi, cei mari si sceptici... A plecat la Florenta, a efectuat transplantul... Din cand in cand o vedeam online pe messenger dar de fiecare data era mama ei care-mi spunea ca ii este mai bine, ca spera sa se faca bine si sa se intoarca acasa... Inaintea Pastelui am vorbit cu Raluca... Am crezut ca este mama dar nu, era Ea... Imi spunea ca se simte mai bine si ca abia asteapta sa se intoarca acasa. Se simtea tare slabita si nu putea sta mult la laptop. Am zis "ai grija de tine si de sanatatea ta", ne-am trimis pupicei si atunci a fost ultima data cand am vorbit cu ea... La cateva zile inimioara ei a cedat in urma unui stop cardiorespirator. Era 22 aprilie 2009. Trupusorul ei a fost adus in tara o saptamana mai tarziu, intr-un sicriu mic si alb si inmormantat in ziua de 1 mai 2009 la Deva, orasul natal al Ralucai... Aseara am aflat vestea... Am sunat-o pe doamna Vali Topor, mama Ralucai. As fi vrut sa nu fie adevarat... sa fie o gluma proasta... sa fie o minciuna... sa mi se spuna ca Raluca traieste... ca e la Florenta... ca e doar un zvon... Doamna Vali Topor, mamica Ralucai mi-a raspuns si mi-a zis ca e adevarat... Gol... Vid... Hau adanc... Noapte alba... Ganduri... Chipul ei, atat de real, atat de palpabil... As fi vrut atat de mult sa nu se fi ars laptopul... Sa va fi postat aici ultima discutie cu ea...
Nu simt nimic... Nu pot nici sa gandesc, nici sa vorbesc, nici nimic... Daca nimicul e un vid total atunci eu asa sunt acum: prinsa in nimic, intr-un gol... Nu pot sa rationez, sa ma gandesc ca fetita aceea minunata, inteleapta, delicata, slabuta dar atat de puternica, Ralucuta cea care ne spunea tuturor ca o sa fie bine chiar si cand nu era, nu mai este... Catelusul ei de care era asa mandra o va astepta mereu sa se intoarca acasa iar mami si tati vor deschide usa camerei Ralucutei dar nu pentru a o chema la masa sau pentru a o inveli inainte de culcare ci pentru a-i mangaia lucrurile si a le tine in brate si a plange...
As vrea sa simtiti doamna Vali, toata dragostea cu care scriu aceste randuri, toata nostalgia care ma cuprinde gandindu-ma la ce copil minunat a fost Ralucuta... A trait 11 ani, dar in acesti 11 ani a venit sa ne invete pe noi, cei orbiti de lucrurile efemere, ce inseamna intelepciunea, curajul, optimismul... Imi vin in minte versurile cu care se sfarseste La Medeleni de Ionel Teodoreanu si parafrazand, as spune ca "Raluca era un rau de vanturi si de soare... de cer si de pamant... de lumina si dragoste... ". As vrea ca Dumnezeu sa va tina in bratele lui in aceste clipe atat de cumplite, iar tie, draga mea prietena mica si dulce sa-ti ocroteasca somnul vesnic... O sa astept mereu venirea ta, pui mic! O sa-mi fie dor de tine si o sa-ti cant mereu cantecelul tau preferat pe care l-ai ascultat de atatea zeci de ori cand ai primit CD-ul de la Bianca si de la mine: "Pui de brad/Fulgii cad/Si se face seara/ Vino in odaia mea/ Si rau n-o sa-ti para!"
Te astept macar in vis, printesa mica!
Cu toata dragostea, Ana...

[nicoleta]

Buna, dragele mele, ...dragii mei....
Sunt daramata...nu gasesc cuvinte care sa redea zbuciumul sufletului meu...
Si...poate ca e mai bine sa nu putem reda in scris cat de mult ne doare....e mai bine sa nu putem incarca negativ cu durerea noastra, ...offfff
Dumnezeu sa o odihneasca, iar acolo printre stele sa ii fie bine, sa nu mai sufere.
Fie ca Sfanta Fecioara sa aiba mare grija de cei dragi ei, care acum sunt sfasiati de durere si dor.
Raluca noastra scumpa, inchin rugaciuni intr-u odihna sufletelului tau pur, aprind lumini si ma rog pentru ca toti ai tai sa aiba puterea de a trece peste aceasta tragedie.
Credeti-ma, inca nu imi vine sa cred, ...o parte din mine nu poate realiza ca asa ceva se intampla....cat de mici suntem, ....sa nu putem opri suferintele pruncilor si a parintilor, ...Dumnezeule iarta-ne, ....si ajuta-i pe cei dragi Ralucai.

[Liliana]

Am primit azi acele vesti contradictorii care ne ingemaneaza viata si ne-o impleteste atat cu fire de bucurie maxima, cat si cu fire de durere maxima : venirea pe lume a unui bebelus si plecarea din lume a unei fetite....

Bucuria si durerea...

Viata si moartea...

Sosirea si plecarea...

Oh, Doamne, chiar este nevoie sa invatam asa iubirea Ta ?

Raluca...

Ingeras...

Viata dincolo de moarte...

Iubire nemarginita in sufletul nemarginit al Domnului...

Lacrimi pe pamant...

Si flori pe mormant...



http://www.organizatiaemma.ro/node/442

Liliana

[Daniela Ginju]

Nu pot decat sa suspin , sa oftez din nou si sa ma intreb din nou:DE CE DOAMNE?

[veronicamincu]

zbor lin printre stelutele atat de frumoase si stralucitoare ca si tine scumpa Raluca...
condoleante familiei ,mamei si tatalui

[Loredana M]

[nicoleta]

Sper cu tarie ca Raluca se bucura de lumina calda a lunii si protectia Sfintei Fecioare .
Sper ca toate visele ei sa se transforme in lumina si caldura acolo, Sus, unde sufletul ei danseaza printre stele.
Te vom pomeni mereu, draga noastra mititica, ne vom ruga pentru odihna ta si sanatatea familiei tale.
Condoleante familiei atat de greu incercata.
Dumnezeu sa-i ajute!

[marwana]

Azi am citit povestea Ralucai, vazusem teledonul si abia azi, acum i mi dau seama cat de naiva am fost.Am crezut cu tarie ca este bine, ca totul s a rezolvat cu atat mai mult cu cat stransese toti banii de operatie, ma gandesc acum la ea, ma doare ingrozitor sufletul si as vrea sa ma cert, sa strig, dar nu stiu la cine, din nou aceleasi intrebare DE CE? DE CE ? de ce doamne ai luat si sufletul asta? de ce ai dat atatea sperante ca mai apoi sa le ei?oare chiar suntem asa de rai noi oamnii de ai nevoie de sufletele astea pure si fara de pacat?off .......
Dzeu sa te aiba in paza scumpa Raluca, pe parintii tai sa ii intareasca sa mai poata indura si aceasta grea incercare.
pt sufletul tau pur de

[Suchardine]

Raluca, mi-e dor de tine!
De cateva ori, mami tau a intrat pe adresa ta de messenger. Am tresarit dureros si amar... mi-am infipt unghiile in carne si am inchis calculatorul ca sa nu mai vad... Nici acum nu pot accepta ca ai plecat...
Doamne, cat am plans cand mi-a povestit mamica ta despre ultimele tale clipe... Sufereai cumplit iar mama ta isi dorea enorm sa-ti revii... Dar tu STIAI, STIAI ca nu te vei mai intoarce niciodata langa noi... de aceea ii spuneai mamei tale mereu "mami, da-mi drumul... nu mai plange...". De fapt, foarte tarziu, mama ta a inteles ca tu-ti doreai de fapt sa pleci in lumea aceea mult mai buna... Erai sfarsita... coplesita de atatea chinuri... prea dure si prea mari pentru corpul tau firav...
Raluca, de cate ori citesc si recitesc topicul asta, de cate ori iti vad chipul dulce de copil, plang amar... ma doare atat de mult plecarea ta...
Cu vreo luna de zile in urma, am vorbit cu Sanda Ladosi la telefon, cand i-am dat vestea despre tine a ramas socata... Nu-i venea sa creada... Mihaela Tatu la fel... Asa mult ne-am bucurat toti pentru tine... Asa mult am fi dorit sa te faci bine si sa revii acasa...
Asa nedrept mi se pare totul... Inca mai cred ca tot ce s-a intamplat cu tine a fost irational si nu pot sa nu ma revolt si nu e posibil sa nu ma doara...
Incerc sa accept faptul ca tu esti linistita si fericita acum... Dar mi-e atat de greu... Vezi tu, noi, oamenii, suntem asa de egoisti atunci cand pierdem pe cineva... Ne centram exclusiv pe durerea noastra fara sa realizam ca de fapt persoanei care a plecat ii este poate mult mai bine acolo unde "nu exista nici durere, nici intristare, nici suspin"...
As vrea sa am certitudinea ca iti este bine, ca ai scapat de durere, ca totul in jurul tau este lumina si binecuvantare...
Te iubesc, Ralucuta!
Te voi iubi mereu!

[nicoleta]

Offfff.......cat doare lipsa ta, Raluca draga!
Scumpa mamica de Raluca, sa sti ca nu vom uita niciodata existenta puiului tau, nu vom uita niciodata sufletul ei cald si chipul atat de frumos...
Cat de aproape eram ca locatie de ea, dar cat de departe cu mintea, pentru ca nu o cunosteam inca, ...nu stiam ce suflet minunat exista langa tine, mamica iubitoare.
Am cunoscut-o odata cu teled. si...din pacate a fost prea tarziu.
Dar, scumpa mamica, crede-ma ca mi-a fost necesara doar o secunda ca sa pot simti ce suflet frumos si corect are fetita ta dulce....atat de dulce....
Draga mea, de cate ori aprind lumanarici pentru ingerasii micuti, aprind si pentru ea, ...offfff si iar offff----nu o voi uita niciodata, ...nici eu si nimeni din toti cei care au cunoscut-o.
Dumnezeu sa iti dea putere sa traiesti in continuare demn si frumos, pentru ca ea sa fie linistita acolo-intre astrele atat de luminoase.
Admiratie si pupici pupaciosi.
Cu mult drag, Nicoleta!

[adina]

Doamne Dumnezeule acum am citi si eu povestea aceasta trista este cumplit nu stim chiar de ce Dumnezeu ne ia copii nu stiu chiar de ce ? Asta cred ca este intrebarea tuturor Bunul Dumnezeu sa o odihneasca in pace , doamne ajuta.

[Suchardine]

Ralucuta, mi-e dor de tine! Dooooor...
Te-am visat in noaptea de Sf. Nicolae, exact la un an dupa ce te-am cunoscut...
Erai atat de profunda si serioasa... Ma priveai cu ochisorii tai mari si intelepti si nu-mi spuneai nimic, doar te uitai la mine cu privirea aceea care spunea atat de multe... Dar eram asa fericita ca esti din nou aici, cu noi... Era si mama ta in vis... dar a trecut asa de repede... Asa de repede...Simt ca trecerea ta meteorica prin viata mea nu a fost intamplatoare... Simt ca trebuie sa fac ceva pentru tine, in memoria ta...
Nu te-am uitat... Ma gandesc mereu la tine...
Zilele trecute am vorbit cu cineva care mi-a spus ca nu-i vine sa creada ca tu nu mai esti... Imi spunea "In inconstienta mea eram sigura ca daca s-au strans banii la Teledon, totul va fi perfect si se va face bine. Nicio clipa nu m-am gandit ca ea nu se va intoarce sanatoasa acasa"... Ce bine ar fi fost... Ce bine... ca banii aceia sa te fi adus acasa vie si sanatoasa...
Insa stiu ca te-ai chinuit tare, tare mult... ca sufereai cumplit...
Raluca, de cate ori ma gandesc la tine plang... Nu pot sa cred nici acum ca nu vom mai vorbi pe mess, nu pot nici acum sa cred ca tu de fapt nu te mai intorci niciodata...
In memoria ta si a micutei Emma-Nicole, am cumparat azi zeci de lucrusoare frumoase pe care le vom darui unor copii amarati...
Iubita mea, vegheaza-ne din Cerul tau! Sper ca esti bine acolo, micuta mea prietena!
Mi-e dor! Mi-e doooooooooooor de tine, iubita mea dragalasa!
Te iubesc pana la cer si inapoi!
Iti promit ca intr-o zi voi ajunge sa ingenunchez la mormantul tau sa-ti asez o floare alba ca sufletul tau pur...
Te iubesc!

[Suchardine]

Raluca mea iubita,
Aseara am facut un pachet in memoria ta, pentru o fetita care este apropiata de varsta pe care ai fi avut-o tu, draga mea draga, nepretioasa mea nestemata care ai plecat sa impodobesti cununa cerului, sa maresti alaiul ingerilor...
Raluca, mi-e dor de tine, acum mai mult ca niciodata... Imi dau seama ce trebuie sa fie in sufletul mamei tale! Acum, in acest prim Craciun cand nu se vor mai bucura de surasul tau, de intelepciunea ta infinita, de joaca ta cu catelusul tau drag care tresare si acum si alearga prin toata casa cand iti aude vocea care a ramas doar in inregistrari...
Mi-e dor de tine, Raluca! In scurta noastra relatie mi-ai daruit atat de mult... am invatat atat de mult de la tine... Plang... plang amar... plang de dor pentru tine, prietena mea mica si iubita pentru ca-n egoismul meu prostesc nu pot sa ma gandesc ca iti este cu siguranta mai bine acolo unde esti, decat in lumea asta unde te-ai chinuit atat, plang pentru ca as fi vrut atat de mult sa te mai strang in brate o data, o singura data! Acum nu mai pot sa sper decat ca o sa ajung intr-o zi la mormantul tau mic unde o sa-ti asez o floare alba ca sufletelul tau pur, ca voi scrie poezii in memoria ta si ca voi imbraca alta fetita in rochita rosie pe care iti promisesem ca ti-o voi cumpara cand vei veni la Bucuresti sa ne plimbam in Parcul Copiilor...
Te iubesc, scumpa mea! O sa te iubesc mereu, mereu, cu toata fiinta mea!
Sa ai grija de mami si de tati din Cerul tau!

[Suchardine]

Ralu, mi-e dor de tine, printesa mica!
Aseara, mamica ta s-a logat cu id-ul tau de messenger ca sa-ti verifice mesajele, pentru ca inca mai sunt mesaje care vin pe adresa ta...
Iti simt lipsa atat de acut si mi-e dor de tine!
Am vazut la tv o campanie umanitara pentru o fetita bolnava de leucemie care mi se pare ca-ti seamana leit... Sau poate nu... Poate doar imaginatia si dorul meu o face sa semene cu tine... Iti caut trasaturile cu infurgurare la acea fetita si-mi aduc aminte cand si tu erai pe un pat de spital si cand spuneai cu ochii inlacrimati "As vrea sa fac toata viata citostatice, numai sa nu mor"... Mi se pare si acum atat de absurda si de neinteleasa plecarea ta... Nu am inteles de ce a trebuit sa treci printr-un infern mai intai pentru ca apoi sa pleci la ingeri... Incerc sa nu ma revolt si sa nu caut raspunsuri fiindca stiu ca nu le voi gasi. Nu acum.
Aseara plangeam in fata calculatorului fiindca sunt pusa in fata unei decizii importante si fiindca ceea ce ar trebui sa fac ar insemna sa schimb un cosmar pe un iad... Un cosmar care am senzatia ca nu se mai termina... Nu inteleg de ce lucrurile rele li se intampla oamenilor buni, nu inteleg ale cui pacate trebuie sa le platesc eu sau cine m-a blestemat sa sufar atat de cumplit... Si incerc din rasputeri sa ma abtin, sa nu ma revolt, asa cum iti spuneam. Si mamica ta imi trimitea semne de incurajare... Ma incuraja Ea pe mine... Ea, cea atat de greu incercata, Ea cea atat de puternica si curajoasa... Acum am inteles de la cine ai mostenit acea fire plina de intelepciune si curaj...
Astept un semn, printesa mica... Astept un semn de la tine sa-mi spui ce sa fac... Din pacate si de data asta, trebuie sa fac un sacrificiu personal in favoarea celor mai dragi oameni din viata mea, dar stiu ca asta e singura cale ca sa-i scutesc pe ei... Ajuta-ma, Raluca, ti-o cer cu disperare, tie, ingerului meu pazitor de un an de zile, tie, fetita scumpa, atat de inteleapta si de matura in gandire...
Te iubesc! O sa te iubesc toata viata mea!

[Bianca_C]

Pentru tine scumpica Raluca
Off, ziua de astazi, 22 aprilie.... ce pacat ca ti-ai luat zborul, ce pacat ca nu mai esti aici, cu noi, langa toti ai tai dragi....
Astazi este ingerul lui Dumnezeu, astazi trimiti dragoste din Ceruri.....
Ma voi gandi la tine, chiar daca nu te-am cunoscut.....inger bland.
Cu drag, Bia....

[onutza]

lumina vesnica scump ingeras Raluca,ai fost si esti o luptatoare.

[monicamuresan]

Raluca, Ingeras frumos si curajos, imi amintesc de tine de cand te-am vazut la Teledon. M-a impresionat curajul tau, linistea ta, pentru ca eu am perceput o liniste angelica in tine, am plans atunci, cu Speranta in suflet, am plans cand am descoperit acest topic, si am aflat ca nu mai esti aici, pe pamant, plang acum, in aceasta zi trista ... dar Speranta imi ramane in suflet. Stiu ca esti un Ingeras frumos, esti mai marisoara si ai grija de Ingerasii mici, te distrezi de poznele care le fac Ei, esti fericita si suferinta a disparut pentru totdeauna.
Aprind o lumanare pentru tine, Ingerasa gingasa Raluca, spun o din tot sufletul meu si iti trimit un buchet mare de

[CORINA SILVIA]

Pentru raluca ingeras curajos si luptator dulci sarutari si mii de flori