Fetita mea Tasha :)

[marwana]

Cu mult timp inainte citisem povestea trista a Biancai asa ca datorita ei am avut '' stiinta'' si puterea sa cer sa-mi vad ingerasul si sa rog doctorita sa ii puna amprentele de la manute si picioruse pe o coala de hartie si asta a facut.

Incep cu……….a fost o data………e prea banal dar totul incepe asa. L-am cunoscut pe Emil omul pe care mi l-am dorit mereu, omul care sa ma inteleaga, sa ma iubeasca necondtionat, sa ma iubeasca pe mine pentru ce sunt eu, sa ma alinte si sa ma rasfete.
Au trecut aproape 3 ani de cand suntem impreuna, 3 ani de impliniri si multe bucurii, de fericire si implinire.Si ca toate care merg bine ne am gandit ca tot ce ne lipseste este un bebic sin e am pus pe treaba. Ne vom intoarce putin in timp, mai exact pe data de 2.10.2008.
Am facut testul de sarcina imediat ce am ajuns acasa de la servici si este pozitiv si abia astept sa vina Pisu (Emil, asa il alint eu) este cea mai fericita zi din viata mea si sigur va fi si din a lui.Ne –am rugat amandoi pentru acest moment si iata ca a venit, ne-am facut planuri, am fi vrut sa se nasca in mai pe data de 6 daca se putea pentru ca atunci eset ziua lui si ar fi fost un cadou frumos.A venit acasa si i-am spus:
- Iubitule in burtica noastra si-a facut casuta un bebe.
Cand Pisu este emotionat sau nu stie ce sa spuna face o figura de copil poznas si scoate limba, ASA A FACUT SI IN CLIPA IN CARE I-AM SPUS CA VA FI TATIC.Am stat si m-am gandit daca sunt pregatita, daca putem face fata dar sincer vorbind niciodata nu esti pregatit pentru asta asa ca am facut programare la medicul ginecolog pentru a fi siguri.Aveam deja 6 saptamani si am facut prima eco care ne-a confirmat ca vom fi parinti.Bebele nostru avea deja 5.5 mm si inima pulsa, eram asa fericiti si deja faceam planuri.Eu visam sa fie baiat, de la el stiam ca ar vrea fetita dar ne gandeam ca indifferent ce va fi sanatos si intreg sa fie.Primele luni au fost 50/50, i-mi era cand bine cand rau dar incercam sa nu bag de seama, i-mi spuneam ca va trece si perioada asta.
Din clipa in care Pisu a aflat ca va fi tatic parka totul s-a schimbat, ma rasfata si inainte dar acum era si mai si, in fiecare seara cand i-mi spunea ‘’somnic usor’’ ma pupa pe burtica si ii spunea acelasi lucru si lui bebe.Pe 6 decembrie bebe a miscat prima data cat sa simta si Pisu miscarea, a fost cel mai frumos cadou de mos Nicolae.
In ianuarie pe la sfasit am fost la a doua eco, cea morfologica sa vedem ce face bebe, daca este totul in regula, asa cum obisnuiam noi sa spunem ‘’ daca are tot ce ii trebuie’’ si rezultatul a fost multumitor, aveam un bebe sanatos si dna doctor ne-a spus chiar ca este baiat, poate jura acest lucru drept pentru care pe buletinul eco a si scris acest lucru.
Au trecut si starile mele de rau, eram din ce in ce mai fericita, burtica se vedea bine de acum, bebe misca si de cate ori tati statea cu capul pe burtica il lovea.De cate ori eram intrebati ce avem in burtica eu spuneam ca este un bebe si Pisu spunea ca este un ou kinder, tuturor le era greu sa inteleaga de ce nu vrem sa stim dinainte ce va fi, noi doream sa avem surpriza, sa vedem in momentul 0 ce va fi.Am inceput sa ii luam lucrusoare, cate ceva in fiecare luna si pe zi ce trecea eram tot mai fericiti si nerabdatori sa cunoastem noul membru al familiei noastre.In luna mai deja aveam tot pregatit pentru puiutul nostru asa ca pe 2 mai am plecat la munte intr-un loc unde Pisu si-a petrecut multe vacante sa punem la cale petrecerea lui bebe la o cabana frumoasa in munti mai exact la cabana Plaiul Foii, am plecat cu nasul lui bebe, am inspectat locul, am hotarat ca aceasta petrecere ca avea loc pe data de 22 august 2009. pe drumul de intoarcere acasa am oprit la biserica, Pisu a intrat si eu am ramas in masina explicandu-i lui bebe tot ce avea sa urmeze, ce planuri facusem, ce frumoasa urma sa fie petrecerea si cati oameni aveau sa il cunoasca.
5 mai programare la o alta eco, vrem sa stim daca bebe este ok, cand are de gand sa vina, sa ne cunoasca si noi sa cunoastem micul puiut, totul pare sa fie in regula doar ca pentru varsta pe care o are este cam mic, asta a spus doc de la eco, in rest totul ok. Merg la doc ginecolog si ii arat eco si spune ca nu este nici o problema, oricum DNP este pe 6.06 deci are timp sa mai creasca dar ca pot face o alta eco la un doc mai bun dupa parerea ei asa ca il suna si facem programare pentru 7.05 la ora 9.45.
Am ajuns la acel medic, face eco, bebe intradevar este mic, are doar 1.500 gr dar nu este nici o problema, numai ca se vede ca ceva nu este in ordine pt ca doc se schimba la fata, cauta, cauta si spune ca inimioara bate din ce in ce mai incet, vede, aude doar 50 batai pe minut asa ca i-mi spune ca trebuie sa ma internez de urgenta, suna la doc ginecolog si plec la spital, nu este mult de mers doar 10 min.Ajung la spital doctorita ma asteapta se agita si eu nu inteleg de ce, i mi spune ca trebuie sa scoata pe bebe si ingrozita intreb ce va urma dupa si spune ca doar o scoate prin cezariana ca sa fie totul ok.Ajung la etajul 5 acolo unde doc mea cere monitorizarea lui bebe dar o alta doc spune ca mai bine facem o alta eco sa vada exact care este problema, de ce se agita asa doc mea, si din nou sunt pe masa, doc se uita pe ecran si spune CU O INSENSIBILITATE GREU DE IMAGINAT: NU VEZI CA E MORT, NU II MAI BATE INIMA, NU AI CE SA FACI, nu am putere sa realizez in prima faza ce spune, nu plang, nu tip, doar ma rog la bunul Dzeu san u fie adevarat, sa fie doar un vis si inima puiului meu sa inceapa sa bata din nou.Au venit mai multi medici si o doc care parea sa fie sefa spune: sigur mama este sau a fost bolnava ca altfel nu se explica, DAR EU AM TOATE ANALIZELE CERUTE LA ZI, IN TOATE CELE 3 TRIMESTRE DE SARCINA, SUNT PERFECTE, ULTIMILE SUNT DIN APRILIE, asa ca doc mai cere un set de analize complet doar ca sa poata arata sefei ca pe tot parcursul celor 35 saptamani si 5 zile nu a existat nici o zi in care sa am probleme exceptand perioada greturilor matinale.Ies din cabinet naucita, fara putere, eram acolo dar parca nu eram, Pisu ma astepta pe hol si i-mi amintesc ca am reusit sa ii spun doar atat: Iubire bebe nu a vrut sa ramana cu noi , te iubesc si mai departe …..nu-mi mai amintesc.Urmatoarea imagine este cu mine pe un pat, doctorita ginecolog ALA se numeste ea langa mine ma imbratiseaza si plange, ma uit la ea si nu stiu cum sa o imbarbatez, nu stiu ce sa ii spun pentru ca eu ar trebui sa plang nu ea dar reusesc sa ii spun ca totul va fi bine, dc eu nu plang ea de ce plange.
L-a trimis pe Pisu dupa niste medicamente pentru ca trebuia sa provoace nasterea bebelusului si m-a instalat intr-un salon alaturi de alte viitoare mamici.Am realizat ca eu nu voi putea fi ca ele, eu nu voi avea sansa sa-mi tin puiul in brate, s ail alaptez, s ail mangai, sa il culc si atunci am inceput sa plang cu lacrimi amare, ma uitam la cer si il imploram pe Dzeu sa faca ceva, sa faca inima bebelusului meu sa bata.Il intrebam disperata DE CE? DE CE ? iei puiutul meu la tine cand stii ca sunt atatia oameni care il asteapta, il iubesc deja, mama mea, mama lui Pisu, fratele si sora lui , nasii lui bebe, prietenii nostri si chiar vecina care mai vine la noi cateodata abia asteapta sa il cunoasca pe bebe, toate colegele mele de la servici vor sa l cunoasca, DE CE DOAMNE il iei inapoi, plang si ma intreb ce a speriat asa rau sufletelul bebelusului meu de a ales sa plece la ingerasi?Oare prea multa iubire din partea noastra?
Am nasctut la 20.50 pe data de 7.05.2009 o fetita superba, in pat in sala de travaliu pentru ca nu am mai ajuns pe masa de nasteri, ma uit la ea cat este de mica si frumoasa, parca doarme dar stiu ca nu este asa, o privesc pentru ca vreau sa-mi intiparesc bine chipul ei in minte si in suflet, o rog pe Ala sa ii puna amprentele de la manute si picioruse pe o coala de hartie si sunt atat de zapacita ca uit sa o rog sa ii faca si o poza, ma uit la ea la micuta mea printesa si parac nu am curajul sa o cer in brate, doar o privesc cat este de frumoasa, ce nasuc mic are exact ca al tatalui ei, manutele ei mici cu degetele lungi ca ale tatalui ei si piciorusele cu degetele mele, parul este negru si gurita ei are niste buzite perfecte si ma intreb din nou DE CE DOAMNE AI LUAT-O ?
Numele ei NATASHA GEORGIANA

[veronicamincu]

offf cat ma doare ...este inca totul atat de recent ...nu stiu ce sa spun... spun ca iti sunt alaturi si vreau sa simti imbratisarea mea ...
Natasha se joaca acum cu ingerasa mea Alessia printre norisorii albi si stelutele cerului...
ea este langa tine chiar daca nu o poti vedea ....o vei simti alaturi de tine prin semnele trimise de ea catre tine...
eu cel putin ma leg de fiecare coincidenta...cum ar fi fetita pe care nu o cunosteam ,o fetita cu numele ingerasei mele care a venit la mine in ziua de pasti si ma pupacit si ma imbratisat...sunt sigura ca a fost un semn de la ingerasa mea care a vrut ca eu sa stiu ca ea este langa mine....
si tu o vei simti pentru ca asa cred eu ca isi exprima ei dragostea fata de noi parintii lor care i iubim cu atata dor....prin semne si coincidente ei ne arata cat de mult ne iubesc si ca ne sunt alaturi
Dumnezeu sa ti dea puterea de a depasi acest moment greu.... si tie si familiei....
te pupacesc si te imbratisez cu drag din departare
multe si Natashei si zbor lin ingeras iubit

[cristina_iancu]

Te imbratisez cu drag scumpo Off, draga mea sunt alaturi de tine cu tot sufletelul meu. E tare grea aceasta perioada Si eu am certificatul de nastere al Denisei, l-am pus alaturi de filmulete si de pozele de la ecografii. Nici numele ei de ingeras nu e trecut pe certificat. Stiu ca am fost cu sotul meu sa depunem actele pentru inregistrarea ei si acolo erau parintii bebelusilor nascuti atunci cand am nascut si eu, le sunau telefoanele si se auzea: ca e un baiat grasunel, seamana cu mine! sau e o fetita are ochii maicasii!; iar eu incercam sa-mi ascund chipul brazdat de lacrimi pentru ca eu nu mi-am vazut fetita Ma bucur ca ai intrat aici si i-ai spus povestea Natasei. O sa te ajute foarte mult in procesul de vindecare, ai sa gasesti aici niste suflete de aur care or sa te sprijine si o sa te asculte mereu

[Bianca_C]

Draga mea Marwana
Offfffffffff...Doamne, de ce e nevoie de inca o poveste atat de trista si de o mamica care sufera atat de mult?!.............
"Bun venit" draga mea.......bine te-am gasit, aici, pe Forum, in marea familie E.M.M.A, aici vei primi toata sustinerea noastra, aici vei primi atat de multe imbratisari si zambete.
Zambeste-te si tu, draga mea....fa-o pentru micuta Natasha, si astfel, ea iti va trimite putere sa mergi mai departe..........micuta va fi mereu alaturi de tine, ori de cate ori vei avea nevoie, ori de cate ori iti va fi dor.......va ramane in suflet si in gand si pastreaza amintirea acelei perioade de sarcina, ca fiind bucuria vietii
Natasha nu te va parasi niciodata, nu te va lasa niciodata la greu, va fi ingerul tau pazitor si iti spun sigur......te va invata sa traiesti fara ea, fizic langa tine........stiu ca e greu, dar ea te va ajuta, si iti va trimite mesaje zi de zi, prin oameni care o sa iti zambeasca si o sa te imbratiseze...........si atunci, daca vei inchide ochii, o vei simti pe micuta ta, de fapt acei oameni vor fi mesajerii ei.
Te imbratisez din suflet, scumpa mea
Si promit ca ii voi rosti numele micutei tale.......Natasha, ce nume frumos, ori de cate ori voi avea ocazia, si astfel o vom face cunoscuta tuturor
All my love............si multa putere.
Bianca C ( mamica lui Patrick )

[Liliana]

Draga mea Nicoleta, am citit si eu povestea trista a ingerasului tau, Natasha Georgiana...
Imi dau seama ca, in timp ce noi ne pregateam frenetic pentru organizarea Zilei Mamelor de Ingeri, in incercarea de a atrage atentia si semnale de alarma privind numarul in crestere a ingerasilor plecati inainte de a se naste sau la foarte scurt timp dupa aceea, ei bine, in acest timp alte femei deveneau... mame de ingeri...
Printre acestea te numei si tu... In loc sa fii duminica acasa, cu bebelusul in brate, bucurandu-te de ochisorii sai, ai fost pe stadion, inaltand un balon spre cer... acolo unde Natasha a plecat...
Noi am pregatit pentru ea un balonas alb care ii poarta numele printre ceilalti ingerasi EMMA aici http://www.organizatiaemma.ro/node/467, iar aici http://www.organizatiaemma.ro/node/413 ii vei regasi ziua in care a urcat in CER...
Speram ca aceste simple simboluri sa-ti incalzeasca sufletul, iar intampinarea pe care celelalte mamici de aici ti-o vor face sa te ajute sa depasesti socul durerii un pic mai usor.
Este foarte bine ca ai venit aici, la EMMA si nu ai tacut in singuratatea inimii tale.
Curajul acesta te va ajuta si vei regasi de la o zi la alta din ce in ce mai multa putere de a-ti continua drumul traind cu aceasta suferinta...
Mamicile de aici stiu prin ce treci, caci durerea ta este si a lor, iar a lor este si a ta...
Te vor primi in bratele lor si te vor mangaia...
Un trist "bun venit", draga mea Marwana... Nicoleta...
Te imbratisez,
Liliana

[Bianca]

Draga mamica de ingeras ......este atat de recenta pierderea ta, a voastra, incat nu pot sa nu remarc puterea de care dai dovada, in ciuda durerii imense, care a pus stapanire pe sufletul tau ....Mi-a ramas intiparita in minte si in suflet, imaginea voastra si revazand fotografiile, am simtit din nou acea durere crunta, care emana din voi ...si imi pare atat de rau....atat de rau.....

Sper ca efortul de a scrie aici, va fi "rasplatit" printr-un val de caldura si de compasiune,pe care il vei primi din partea mamicilor care iti vor citi povestea trista si care iti vor fi alaturi cu tot sufletul.....sufletele mamelor de ingeri sunt ingemanate si, deci, simt si inteleg cel mai bine, prin ce treci acum....

Ma bucur ca ai avut taria sa ceri amprentele micutei voastre...e o amintire pretioasa... Imi pare rau insa ca doctorita nu a citit si ea povestea mea si articolele de pe sit-ul EMMA, pentru a avea "stiinta", de a reactiona cu totul altfel decat a facut-o .... Sper ca, impreuna cu voi, sa reusim, sa deschidem minti, ochi, urechi si inimi.....si nici o alta mamica de inger sa nu mai aiba parte de o atitudine atat de lipsita de empatie ....
Asa cum sper sa reusim, sa obtinem acele acte de identificare, in care sa fie trecute intregul nume, nu doar cel de familie ....

Oricum, numele micutei vostre Natasha Georgiana, va fi trecut alaturi de numele celorlalti ingerasi de aici, a caror memorie o vom onora atata timp cat vom trai... iar ei vor trai prin noi.....

Iti doresc, sa-ti dea Dumnezeu putere, curaj si intelepciune....

Ai grija de sufletelul tau si de cate ori vei simti nevoia de un cuvant bland, intra aici si vom incerca sa-ti alinam durerea...atat cat vom putea....

te imbratisez cu multa compasiune si iti trimit un brat de flori, pentru micuta voastra, Natasha Georgiana

[Steliana]

buna mamico de .am citit si eu trista ta poveste la care am plans alaturi de tine. offff, stiu ce greu iti este acum si cum va fii zilele tale de aici incolo. stiu ce gandesti si ce ai fii dispusa sa faci c-a micuta ta NATASHA sa fie bine si alaturi de voi. din pacate nu se poate face absolut nimic ,nu putem schimba nimic si asta doare ...doare enorm de tare. nu exista in lumea asta durere mai mare c-a a noastra ,a mamicilor de ingerasi, o durere care o purtam cu noi zi de zi , clipa de clipa sperand totusi intr-o MINUNE de la Dumnezeu, c-a totul sa fie bine , sa ne trezim din cosmarul care speram sa fie ....DOAR ATAT , UN COSMAR... timpul va vindeca oarecum c-a sa zic asa, durerea din sufletul tau. acum este prea recent , dar ai sa vezi mai tarziu ca o sa fie un pic mai bine si o sa vezi deasemenea ca viata totusi mai are sens si trebuie sa mearga inainte. pe mine ma ajutat foarte mult credinta in Dumnezeu.m-am rugat mult Lui sa ma ajute sa trec mai usor peste durerea mea . ai incredere in EL si roaga-te mult, mult la EL si vei vedea ca te va ajuta enorm de mult. eu te si oricand simnti nevoia sa vorbesti cu cineva eu sunt aici alaturi de tine. pentru MINUNEA ta si multe .te pup... STELIANA mamica de ingeras a lui STEFANUT ALEJANDRO.

[nicoleta]

Buna, marwana draga!
Sti, ........astazi m-a intrebat un tanar tatic daca imi place cum suna numele Natasha.
I-am raspuns ca da, foarte mult, iar in clipa urmatoare m-am gandit la tine si la micuta ta.
Am aprins o lumanarica pentru ingerasa ta, sub forma de nufar roz pe frunza verde, apoi m-am rugat pentru odihna sufletului ei si pentru linistea si sanatatea ta.
Sa nu uiti niciodata, draga mea, ca daca soarta a hotarat sa fiti fizic in doua lumi diferite, sufletele voastre sunt impreuna iar ea va fi vesnic fetita ta si tu mamica ei.
Te imbratisez si sper ca incet incet sa simti alinarea trimisa de E.M.M.A. , sa simti cum gandurile noastre pozitive iti ung rana sufletului.
Miliaone de pentru sufletul tau frumos.
Te pupacesc pupaceste cu pupici pupaciosi.
Ai mare grija de sanatatea ta, Dumnezeu sa te ocroteasca, scumpo!
Cu mare drag, Nicoleta!

[marwana]

Offff...............scumpa mea ieri am aflat rezultatul analizelor de la anatomie patologica si rezultatul este :insuficienta placentara severa de cauze vasculare, am intrebat doc ce inseamna asta si mi-a explicat cat a putut ea de frumos: placenta este ca un filtru de apa, cateodata se mai infunda, am intrebat daca se putea vedea acest lucru la o eco ceva si raspunsul a fost NU, am intrebat daca aceasta insuficienta a survenit cu mult timp in urma, daca puteam sa mi dau seama cumva si raspunsul a fost din nou NU, asta s-a intamplat in 36, 24 sau chiar mai putine ore, am mai intrebat dc altfel erai sanatoasa si mi a spus ca da inafara faptului ca aveai 1500gr nu era nici o problema, nu aveai malformatii, toate organele erau intregi si la locul lor. Ma intrebat doc daca am avut tensiunea marita pe timpul sarcinii sau daca am avut diabet si am raspuns nu, acesta era adevarul, mai mult de 12/7 nu am avut tensiunea si nici diabet de sarcina nu am facut.Deci eu sanatoasa, tu sanatoasa si totusi am tras lozul necastigator, totusi nu am putut sa ma bucur de tine.Si am plans din nou si pentru prima data m am certat cu Dzeu in gand, si am intrebat din nou DE CE ?da ma simt vinovata pentru ca in primele luni de sarcina spuneam ca nu-mi doresc o fetita, ca nu o voi iubi, ca daca va fi fata tatal ei va avea grija de ea nu eu, OARE ASTA SA FIE PEDEAPSA PENTRU GANDURILE MELE DE ATUNCI??????????? Si daca da oare chiar meritam o astfel de pedeapsa?Oare Dzeu nu stia ca in momentul cand o mama i-si simte puiul in brate la pieptul ei nu ii va da drumul nicand, ca va iubi acea fiinta care a stat in pantecul ei neconditionat? si azi spun si cred cu tarie ca dc Dzeu si-a sacrificat singurul copil pentru mantuirea noastra, pt ca noi sa fim mai buni, mai iubitori, mai iertatori, cine sunt eu sa ii cer socoteala pt ca mi-a luat ingerasul?
Scumpa mea Tasha i mi este atat de dor de tine, te iubesc atat de mult si te voi iubi pana cand voi veni sa te vad, sa te strang in brate,poate ca vei putea sa ma ierti vreodata pt gandurile mele din primele luni de sarcina si vei intelege ca te as fi iubit neconditionat asa cum doar o mama poate iubi. Te iubesc mult scumpa mea

[simona bas]

OFFFFFFFFFF INCA UN INGERAS....!INCA O DURERE IMENSA PE CARE NIMENI NU O POATE LUA...O MAMICA CARE ISI PLANGE PUISORUL!!!!IUBITA MEA FII TARE SI ROAGATE LA DUMNEZEU PTR SUFLETUL SAU...LA FEL CA TINE SUNT SI EU....INGERASUL MEU..STELIAN ESTE SI EL ALATURI DE INGERASUL TAU!!!!NOI SUNTEM ALATURI DE TINE!!!EMMA ESTE PTR SUFLETUL NOSTRU...AICI GASESTI SPRIJINUL SI UMARUL PE CARE POTI SA TIPI...SA PLANGI....!TE PUP DULCE, SIMONA SI ALIN!!!!PARINTI DE INGERAS...!!!

[jidoi gabriela]

Draga mamica de ingeras ce rau imi pare pentru fetita ta....................si pentru tine si sotul tau, inca o familie incercata greu.Iti trimit o mare si in rugaciunile mele o Sa-l rog pe DD sa te intareasca si sa-ti dea putere sa mergi mai departe.Pentru ingerasa ta o ,si un brat mare de

[cristina_iancu]

Scumpa si curajoasa mea Nicoleta Inteleg cum te simti, cum iti pui zeci de intrebari si te certi cu Doamne Doamne pentru ingerasul tau. Prin asta am trecut si eu, Denisa, la fel ca si Natasa a fost sanatoasa. Eu sanatoasa, ea sanatoasa, dar totusi s-a intamplat ce s-a intamplat. Nu cred ca vom afla vreodata raspunsul la aceste intrebari ale noastre. Tot ce trebuie sa stim acum este ca ingerasii nosti sunt acolo sus, si ne privesc. Ei sunt adevaratii nostri ingeri pazitori, ce ne vegheaza.

Floricele pentru tine draga mea si stelute pentru Natasa Georgiana

[marwana]

Iubita mea azi ai fi implinit o luna, pot doar sa i mi imaginez ca ai fi putut sa mi zambesti, sa mi strangi degetul cu manuta ta mica, am aprins lumanarica in casuta ta si m am rugat asa cum fac in fiecare dimineata, te pupa mama si tata dulce ingerul nostru, ne lipsesti enorm, ne este dor de tine, stiu ca langa doamne doamne i ti este bine.Acum zambesti printre norisori, cred ca sarbatoresti cu toti ingerasii.

[marwana]

Scumpa mea Tasha
Tu ai putere asupra sufletului meu, inima mea iti apartine, de ce sunt atat de legata de tine, atentia mea se indreapta intotdeauna spre tine, in fiecare moment ma gandesc la tine.Tu esti o floare delicata si nu esti floarea mea, esti o floare din alta gradina (gradina Domnului, gradina raiului) si ma intreb de ce ai prins radacini pt putin timp in gradina sufletelor noastre, esti totusi printesa mea mica si vreau atat de mult sa fii in preajma mea, inima mea te asteapta intotdeauna dar totul ramane ascuns in taina noptii.Nu putem face nimic, in singuratatea zilei doar gandul la tine i mi aduce un strop de fericire.O singura zi din viata ta ar fi insemnat ''íntotdeauna'' pt mine.Mi-e dor de tine scumpa mea mica, mami si tati te iubesc mullllllllltttttttttttttttt de tot.

[Bianca_C]

Draga mea
Tasha te vede, te aude, iti zambeste zi de zi...printesa ta mica si frumoasa e cu tine si nu te va lasa niciodata...mereu o sa stea in dreapta ta, si o sa-ti vegheze drumul, asa cum doar un inger o poate face
Gandul la ea in fiecare clipa a zilei e firesc, dorul de ea in fiecare zi e natural...dragostea ta si a taticului ei e atat de normala, si ea stie acest lucru si va va trimite dragostea ei prin alti oameni care o sa va inconjoare si care o sa va inteleaga.....stie ea mai bine ce e de facut, pentru ca ingerii stiu tot ce trebuie facut pentru oamenii buni si frumosi pentru ca asa-i invata Dumnezeu....
Da...ea e o florica mica acum care miroase atat de frumos, de intr-o buna zi acest iz va ajunge si la tine, e floricica din gradina Paradisului
Si daca tot am aduc vorba de flori....iti trimit si eu din indepartari un buchet si o calda
All my love, draga mea ( sper ca intr-o zi sa reusim sa ne cunoastem personal )...pana atunci ai grija de tine si de sufletelul tau...
Bia

[marwana]

Multumesc mult pt cuvintele frumoase, mereu ai grija de noi scriindu ne, si eu astept ziua cand ne vom intalni si ma rog la Dzeu sa fie cat mai curand posibil.Te cu drag si eu si trimit pt nostri.

[cristina neamtu]

Draga marwana,m-am regasit din nou in cuvintele tale...citindu-ti mesajul de acum cateva zile parca ma vedeam cum stateam pe la usile spitalului asteptand rezultatul necropsiei fetitei mele.Am primit acelasi raspuns...copilul era perfect sanatos si totusi ceva s-a intamplat de s-a ajuns la acest sfarsit tragic.
Cum vorbeam la intalnirea din 4 iunie despre acele analize de coagulare a sangelui cred ca acum stii ce ai de facut...sau cel putin intuiesti care a fost de fapt problema. iti spun din explicatiile ce mi-au fost mie date ca insuficienta placentara arata o problema a sangelui care nu mai ajunge asa cum trebuie la bebe si de aceea apar astfel de probleme si din pacate in momentul in care astepti nerabdatoare sa-ti tii in brate bebelusul mult dorit.
Desi la necropsia Dariei nu au stiut sa-mi spuna cauzele mortii,in urma acestor analize am descoperit cauza.Medicul anatomo-patolog a pus acea calcefiere a placentei pe seama celor 3 zile in care bebelusa a stat 3 zile fara viata la mine in burtica...acum am inteles de ce s-a intamplat asta...si la fel ca si Natasha, Daria mea era mai micuta...in ultima saptamana se observase ca luase f putin in greutate...avea putin peste 1kg.
Din pacate toate astea s-au descoperit mult prea tarziu,cand nu se mai putea face nimic...
tot ce mai putem face acum este sa sepram ca data viitoare va fi bine,ca Natasha si Daria vegheaza asupra noastra...
te imbratisez cu drag

[marwana]

Da Cristina probabil va ai dreptate insa eu ma tem sa mai incerc din nou, e oricum prea devreme dar........cine stie cand va trece timpul cum va fi, as vrea sa fiu un pic mai optimista, ieri dimineata am avut un vis mai lung dar concluzia eset ca la un moment dat sanii i mi curgeau si plangeam, in visul meu era si o dna in varsta cu parul alb care m a intrebat de ce plang si i am zis ca mi am pirdut fetita si ea mi a spus ca fata este la ei si ca este bine sanatoasa si ca o pot vedea cand vreau, o pot si hrani dar nu o pot lua acasa ca nu este voie.M am trezit plangand cu lacrimile siroaie pe obraji, cu un dor imens.As fi vrut sa mi smulg inima din piept sa nu mai simt atata durere.

[cristina neamtu]

Cat de bine te inteleg...faptul ca aveam laptic iar eu nu aveam pe cine sa hranesc ma chinuia f tare...era cumplit ...dar am avut un vis,ca si tine de altfel...am visat ca imi tineam fetita in brate,o sarutam, o alaptam...asa bine era! am putut trai in acel vis momente minunate si unice alaturi de fetita mea.ea imi zambea si mi-a spus MAMA. apoi m-am trezit cu o alta stare,f benefica pt mine.prin acel zambet primit de la ea am inteles ca ea este bine si ca asa ma vrea si pe mine,sa fiu bine, sa zambesc...
priveste acel vis ca un semn de la Natasha...ti s-a spus ca este bine si sunt sigura ca asa este.ingerasii nostri apar atunci cand stiu ca avem mare nevoie de ei,cand ne simt suferinta...probabil o vei visa si o vei putea hrani ,o vei putea strange in brate si te vei bucura de ea,macar asa...e greu cand te trezesti sa-ti dai seama ca a fost doar un vis dar sentimentul cu care te trezesti e altul,unul inaltator.
Sigur ca e mult prea devreme sa te gandesti la un fratior sau o surioara pt Natasha...eu refuzam acest gand,eram hotarata sa nu mai incerc,dar apoi mi-am dat seama ca voi ajunge la o varsta si cu siguranta voi regreta hotararea luata mai ales ca Dumnezeu mai mi-a dat o sansa,trebuie sa profit de ea.In noaptea in care am nascut-o pe Daria,era sa-mi pierd si uterul din cauza unei hemoragii f puternice...nici doctora nu credea ca va reusi sa opreasca acea hemoragie dar Dumnezeu a fost langa mine si mai mi-a dat o sansa ...
fiecare om are nevoie de un anumit timp de vindecare...la mine au trecut deja 4 luni de cand am pierdut-o pe Daria.Chiar daca nu exista zi fara sa ma gandesc la ea stiu ca alinarea sufletului meu va fi intr-un copil al meu...intr-un fratior sau o surioara pt ea,aici langa mine.Frica de a nu trece inca o data prin acelasi lucru e imensa(deja s-a intamplat de 2 ori) insa trebuie sa lupt pt a-mi implini visul...dorinta de a fi mama e mult mai puternica decat frica.