"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Sunt si eu o mamica de inger pe care l-am pierdut in 2007. Nici dupa doi ani nu pot vorbi despre acest subiect fara sa plang....Luna viitoare trebuie sa nasc un alt ingeras - o fetita - Ioana Maria. Toate aceste 9 luni le-am trait cu groaza ca i se poate intampla si ei ce i s-a intamplat lui Filip. Efectiv nu m-am putut bucura de acesta sarcina cu toate ca familia m-a sprijinit cat a putut de mult. La fiecare control am mers cu inima cat un purice de frica si de-abia astept ziua in care o voi tine pe Ioana in brate.... Dar sa va spun povestea lui Filip, ingerasul meu scump care nu a avut nici o sansa dar care si-a dorit atat de mult sa traiasca. Pana la 22 sapt cand am facut Eco - morfologia fetala toate analizele au iesit bine. Singura problema era varsta mea - 38 ani si triplul test care "nu avea interpretare". Da, ati citit bine, laboratorul unde il facusem nu mi-a dat nici o interpretare explicandu-mi ca programul nu recunoaste valorile care mi-au iesit mie. Bineinteles, am mers la dr care ma urmarea si mi-a spus ca nu e nimic grav, sa merg linistita in concediu ca valorile acelea mari sunt asa datorita varstei mele. La 22 sapt cand am mers la Eco a cazut trasnetul peste noi - nu mai aveam lichid amniotic deloc si singura rezolvare era avortul. Nu am putut accepta acest verdict si timp de o luna am mers la toti medicii renumiti din bucuresti si aproape zilnic aflam o alta parere, cei mai multi imi spuneau ca nu are nici o sansa pt ca bebe ar trebui sa produca lichidul si daca nu se reface inseamna ca are o malformatie pe care ei nu o pot vedea tocmai din lipsa acestui lichid care dadea contrast. Membranele nu erau rupte sau fisurate cum s-a crezut initial si abia intr-o vineri din august 2007 s-au rupt de la sine si am sangerat putin. Eu ma incapatanam sa cred ca voi duce sarcina macar pana in luna a 7 a dar sotul meu a insistat sa merg luni dimineata la spital, fiind convins ca bebe nu a supravietuit. Surpriza groaznic de dureroasa a fost ca dupa 3 zile de la ruperea membranelor inimioara ingerasului meu batea cu putere si dorinta de viata. Medicii erau consternati si isi chemau rezidentii la eco sa "auda" si ei minunea pt ca de vazut nu se putea vedea nimic. Mie imi bubuiau in urechi acele batai ritmice si ma intrebam de ce nu are dreptul sa traiasca daca isi doreste atat de mult?? De ce nu are nici o sansa daca este asa un luptator?? De ce ni l-a mai adus Dumnezeu in viata noastra daca ni-l ia atat de repede?? De ce ne-a dat sperante si apoi ne-a aruncat in infern sufleteste?? De ce da Dumnezeu copii oamenilor care nu si-i doresc sau care nu-i merita?? De ce da copii oamenilor care nu sunt oameni, care sunt monstri pt copii lor, ii tin infometati, in frig, ii lovesc sau ii trimit la cersit?? Cu ce au gresit acei ingerasi de merita astfel de familii?? Cu ce am gresit noi de trebuie sa ducem o "cruce" atat de grea?? Printre atatea intrebari fara raspuns auzeam ca prin vis doctorita care imi spunea ca imi va induce nasterea fortata. In hohote de plans incercam sa-i explic ca vreau sa-l salveze daca el se lupta atat de mult sa traiasca. Mi-a explicat ca e prea mic sa supravietuiasca chiar si la incubator. Nu avea decat 550g si era mai putin dezvoltat cu 2 sapt fata de cat ar fi trebuit. Marti seara 13 Aug. 2007 a urcat la ceruri ingerasul meu care s-a nascut mort dupa un travaliu de 30 ore chinuitor. Nu am putut sa-l privesc, nu stiu cum arata pt ca nu am avut puterea, am crezut ca voi fi afectata mai putin daca nu-l vad. Complet gresit pt ca si acum ma intreb cum era oare ingerasul meu, cu cine semana?? Chiar daca am cerut autopsie si un raport legal despre cauzele decesului mi s-a raspuns sec - fara motiv. Nu mi s-a dat nici un act oficial si sunt convinsa ca nu s-a ocupat nimeni de fat din cauza lipsei de personal care era plecat in concediu. Au urmat zile chinuitoare, cu accese de plans, cu analize interminabile - pt a afla cauza - si pt a vedea daca e posibila o eventuala sarcina. Dupa un an de incercari si tratamente medicul ne-a dat verdictul ca nu mai pot ramane pe cale naturala. O alta dezamagire avea sa-mi sfasie sufletul si cand ne gandeam daca sa apelam sau nu la FIV aveam sa descopar ca o noua viata incepe sa se infiripe si sa-mi insenineze diminetile. Incerc cu eforturi mari sa trec peste momentul pierderii lui Filip si sa ma bucur de venirea Ioanei - merita toata dragostea si atentia mea si chiar daca sunt constienta ca ii fac rau atunci cand plang, inca mai sunt zile cand ma ascund de familie sa-mi pot domoli durerea pierderii fratiorului ei. Toata viata mi-am dorit un baietel si chiar daca Dumezeu ne va mai darui inca unu, doi sau trei bebei ca Filip nu va fi niciunul, nimeni si nimc nu va putea sa-l inlocuiasca. N pot sa nu ma gandesc ca acum ar fi avut un an si jumatate, ar fi mers, poate ar fi vorbit, sigur m-ar fi strigat "mama" si si-ar fi incolacit bratele in jurul gatului meu cand il tineam in brate. Toate acestea ar fi putut fi realitate daca Dumnezeu nu ar fi vrut sa fiu si eu o mama de inger.....
Buna Nina In primul rand da mi voie sa ti spun felicitari pt puiutul ce il porti acum in pantece, sa dea Dzeu ca ea sa fie sanatoasa si sa ti aduca numai bucurii. Cat despre tot ce simti este normal, vei plange, te vei intreba in continuare de ce si din pacate nu vei gasi un raspuns asa cum nici noi nu avem. I mi pare tare rau ca a trebuit sa treci prin asta ca a trebuit sa devii mama de inger, auzeam mereu ca Dzeu cu o mana ia si cu alta da, acum pot spera si eu, tu esti o dovada vie. Lasa lacrimile sa curga atunci cand ele vin, asa te mai eliberezi un pic. Cat despre cum arata ingerasul tau Filip pot spune doar atat inchide ochii si gandeste te un pic la tine si un pic la sotul tau, el Filip este putin din amandoi care face un tot. Asa arata el. Acum te vegheaza din cer, alaturi de ingeri unde este doar caldura si iubire. sincera si un brat mare de pt tine pt tau Filip pe burtica ta pt Ioana si am sa ma rog la Dzeu sa fie totul bine, tu sa ai cea mai usoara nastere posibila si sa ne dai vesti despre voi
Alaturi de voi, Nicoleta Nedelea Lazar (Marwana ;-)!), mama micutei Kali si a ingerasei Tasha
buna draga Nina plang si iar plang ...m am regasit aproape in totalitate in povestea ta si a ingerasului tau Filip... si eu aveam o sarcina de nota 10 pana la eco de 20 saptamani atunci cand verdicttul a fost acelasi ...lipsa lichid amniotic... nici eu nu vroiam sa accept intreruperea de sarcina pentru imi iubeam copilul si imi doream ff mult sa o tin in brate...cautam orice fel de scuze numai sa nu ajung la spital sa fac intreruperea....dar... si inimioara ingerasei mele batea cu putere pana in ultimul moment a batut inimioara... imi este greu sa mai spun ceva ... ma gandesc tot timpul la ea si ii privesc pozele cu timpul si cu ajutorul EMMEi am invatat sa privesc spre cer si sa i zambesc .... iti doresc si tie sa poti privi cerul cu gandul la ingerasul tau si sa i zambesti pentru ca el sa fie linistit si mandru de mamica lui iubitoare
felicitari pentru bebe Ioana ...multa sanatate ii doresc si ei si tie si fi sigura ca ingerasul fratior Filip va avea grija ca surioara lui sa ramana aici cu voi pentry totdeauna te pupacesc din departare si te imbratisez cu drag
Multumesc mamicilor pt mesajele de imbarbatare.... Raman siderata cand aflu ca mai sunt si alte cazuri ca mine dar mai ales de felul cum sunt tratate femeile cand primesc astfel de vesti. Nu avem personal care sa ne consilieze si dupa ce ca ne marcheaza evenimentul in sine ne mai lovim si de totala lor indiferenta si raceala. Plus fraza tampita:"lasa ca faci altul" de parca la 38 ani ramai insarcinata la comanda. Bonus:"lasa ca nu esti singura, ca 80% din sarcini se pierd". Si cu ce ma ajuta pe mine informatia asta?? Tremur si acum la gandul ca mi s-ar putea intampla din nou si ieri cand am fost la ultimul control cu Ioana am implorat medicul sa ma programeze mai repede la cezariana. Vreau sa o vad afara, sanatoasa si respirand, sa nu trec prin ce trece d-na bianca brad si marwana. Mai am putin de asteptat - 5 iulie e programarea - dar mie mi se pare o vesnicie. Nu dorm decat 3 ore pe noapte si daca trece o ora si mi se pare ca nu a miscat ma asez in pozitii cat mai incomode pt ea sa o simt cum misca. Sotul ma roaga sa o las sa doarma ca o agit si la fel va face si cand o sa se nasca dar eu nu pot sa stau indiferenta.... Of, Doamne abia astept sa o tin in brate nu conteaza cate nopti nedormite vor urma...
Multe imbratisari pufoase pentru tine scumpa mea Pup cu drag (virtual) burtica mare unde sta samburica Ioana Maria, iar pentru fratiorul ei ingeras Filip ofer Filip are de acum un balonas si o pagina in rubrica Ingerasii nostri http://www.organizatiaemma.ro/node/491, iar in luna august, pe datat de 13, ingerasul va fi comemorat http://www.organizatiaemma.ro/node/416
Mămica îngeraşului fluturaş Denisa Georgiana şi a micuţei Eliza Ana-Maria Desene pentru un îngeraş:http://dennyg.daportfolio.com/
Draga Nina, cu durere in suflet iti spun si eu "Bun venit!" in familia EMMA! Regret enorm pierderea ingerasului Filip! Desi este greu , gandeste-te ca acum vegheaza asupra voastra,asupra surioarei lui ,Ioana, care se va naste sanatoasa fiindca are deja un ingeras pazitor.Sper ca aici,alaturi de mamele de ingeri ,vei reusi sa gasesti putina alinare sufletului tau indurerat de dorul ingerasului Filip. Iti doresc numai bine si multa liniste sufleteasca!Trimit o imbratisare calda pentru tine ,iar pentru ingerasul Filip si
Cristina,mamica ingerasului Daria-Andreea
Ultima oară modificat de cristina neamtu pe 26 Iun 2009, ora 22:02, modificat 1 dată în total.
Inca putin si se implinesc 2 ani de cand scumpul meu ingeras a urcat la ceruri. Cu cateva seri inainte sa se intample acest eveniment nefericit l-am visat pe tatal meu, mort cu 10 ani in urma ca l-a luat de manuta si a plecat cu el. Am stiut de cum m-am trezit ca aveam sa-l pierd. Sper ca de acolo de sus ei ne privesc si ne vegheaza. Pt ca am semnat ca cedez fatul spitalului spre cercetare nu mi l-au dat sa-l inmormantez. Singura alinare este ca de cate ori merg la mormantul tatalui meu ma rog si pt sufletelul ingerasului Filip, imi inchipui ca este acolo langa tatal meu, ca nu este singur, ca cineva il tine de manuta in aceasta calatorie.... Sufletelul meu scump, n-am sa te uit niciodata!
Draga Nina am citit si eu tragica poveste a ingerasului tau Filip........ce as putea sa-ti spun imi pare nespus de rau pentru durerea ta,dar sa stii ca aici in marea familie EMMA vei gasi tot timpul un "umar" pe care sa plangi aici poti vorbi cu tau Filip de cate ori simti nevoia sa o faci si nimeni nu te va judeca toate te vom intelege si te vom sprijini,dar ne bucuram pentru minunea ta Ioana care va veni pe lume in cateva saptamani am inteles si abia asteptam sa vedem poze cu ea. Pentru fetita ta care se pregateste sa vina pe aceasta lume trebuie sa fii tare si puternica. Noi te si iti trimitem multe Liliana(bunica David)
Buna, Nina draga! De ce?..........Greu de raspuns la aceasta intrebare...poate ca nici nu ar trebui sa asteptam raspunsuri la unele intrebari...poate ca Cerul doreste ca noi sa nu stim unele lucruri...poate... Te imbratisez, scumpa mea, si tot ce pot sa iti raspund la aceasta intrebare care te macina, este ca avem o soarta stabilita cu mult inainte de a ne naste noi pe acest pamant. Si...mai pot sa iti spun ca Filip va fi mereu baietelul tau, chiar daca trupul sau este acum intr-o lume buna si fara urat. Iar tu, mamica lui iubitoare, cu un suflet atat de frumos, vei ramane mereu mama lui Filip, o zana de ciocolata aici pe pamant.. Milioane de pentru frumusetea fiintei tale si pentru puterea cu care iti iubesti puisorul. Te pupacesc pupaceste cu pupici pupaciosi, draga mea draga.. Cu mult drag, Nicoleta.
Buna nina imi pare rau pentru tine si te inteleg foarte bine mai ales ca si eu am doii ingerasii si tot in luna august in 2007 pe 17 am nascut fata mea la spitalul elias si in decembrie pe 24 sa urcat sus la totii ingerasii si iti spun ca nu imi este usor nici acum dupa atata timp,dar eu nu pot decat sa iti spun sa ai grija acum de printesa ta ce urmeaza sa vina pe lume si sa te bucuri de ea clipa de clipa si asa iti va fi mai bine sa o ti pe ea in brate. Iti doresc o nastere usoara si multa sanatate la fetita ta si sa auzim vesti bune. pentru ingerasul tau mihaela balica-mama a doii ingerasii
Nina,imi pare rau ca inca un ingeras a urcat in cer!!!! Sunt ff multe intrebari care ne vin in cap,dar la care nu avem nici un rasp..nu vom inceta niciodata sa ni le punem..Acum tre sa fi tare pt Ioana! Stiu cum e sa fi cu inima cat un purice la fiecare control,stiu cum e sa te gandesti k daca Doamne Fereste se int iar vreo nenorocire..si eu am nascut acum o luna pe surioara lui bubu,Maria..De multe ori ma feream de lume sa plang knd eram insarcinata,si de multe ori plang si acum..dar trebuie sa fim puternice pt copilasii nostri din cer,si pt sufletelele de langa noi!!! Te imbratisez,si iti doresc multa putere!!
buna draga Nina imi doresc in tot sufletul sa stiu ca esti bine astept cu nerabdare sa aud vesti de la tine sa ne spui ca bebita ta este bine sanatoasa incearca sa nu te mai gandesti numai la ce este rau pentru ca eu sunt sigura ca veti fi bine amandoua te imbratisez cu drag si iti trimit multi pupici pe butici pentru tau Filip (pe cer o sa l rog sa aibe grija de mami si de surioara lui)trimit acum spre cer te inca o data
Buna, Nina draga! Scumpa noastra, in speranta ca esti bine, ...noi asta ne dorim, te imbratisam si trimitem spre tine ganduri bune care sa te imbratiseze si sa iti deschida poarta spre sperante si optimism. Primeste un brat mare de si o gasca mare de pupici pupaciosi. Filip va ramane mereu baietelul tau care iti zambeste chiar daca zburda printre astre, asa ca poti si tu sa zambesti spre Cerul pur, ori de cate ori simti cum durerea e prea grea. Sa te bucuri, Nina draga, de tot ce e bun si frumos in viata ta, chiar daca uneori ai vrea altceva decat iti ofera soarta, pentru ca orice bun aduce un plus de forta si de incredere. Cu multa drag, Nicoleta! Numai bine, Dumnezeu sa te ocroteasca!
Draga Nina ,sper din toata inima ca acum o tii in brate pe micuta Ioana si ca sunteti sanatoase amindoua alaturi de tatic.M-am bucurat sa vad ca ai reusit sa ramai insarcinata din nou tocmai pentru ca si eu l-am pierdut pe Mihaita al meu acum o luna si jumatate tot la 38 de ani .La 19 saptamani mi s-a rupt apa acasa fara nici macar un semn prevestitor. Desi mai am o fetita imi doresc sa mai incerc o data chiar daca am trecut prin clipe oribile.E ca si cum as incerca sa-mi iau baietelul inapoi de acolo de sus . Imi pare atat de rau ca ai trecut prin asa ceva si ma gandesc la ce a fost in sufletul tau pana ai reusit sa duci sarcina asta la bun sfarsit. Vreau sa iti multumesc ca mi-ai dat mai multa incredere ca am sa reusesc si eu din nou si mi-as dori sa aud macar ca sunteti bine. ca Dumnezeu si ingerasul tau Filip sa va ocroteasca .
Draga Nina, cred ca un al doilea nume al acestei sectiuni ar trebui sa fie "De ce?"... Cred ca nu este subiect, nu este povestire in care sa nu se afle aceasta obsedanta intrebare care atat de mult va macina pe voi, mamicile de ingerasi... Din pacate nu este o intrebare la care sa se poata raspunde, insa ceea ce stiu sigur este ca voi, atat de incercatele mamici de ingeri v-ati dobandit deja un ingeras, acolo SUS, un ingeras pe care noi, celelalte nu le avem... Imi revin in minte cuvintele Cantecului EMMA: "E pentru cei ALESI, parinti de ingeri Ce isi poarta pruncii doar in gand Si isi alina ale sufletului plangeri Uitandu-se la stele si sperand..." Numai o mama de inger (respectiv Bianca) a putut sa redea atat de fidel ceea ce numai voi puteti simti... Numai o mama de inger a putut sa realizeze un cantec asa frumos si sensibil ilustrand cu fidelitate dorul, speranta, durerea, tristetea, alinarea... Micutul tau Filip chiar daca nu a avut o sansa in aceasta viata pamanteasca plina de dureri si de intristare, a avut sansa sa-l tina pe Dumnezeu de mana, pentru ca eu chiar asa cred: ca Dumnezeu ii tine de mana, ii mangaie si-i rasfata si le daruieste toata dragostea Lui pe care voi nu ati apucat sa le-o daruiti aici, pe pamant... Sper ca Bunul Dumnezeu sa aiba grija de tine, draga mamica de ingeras Filip si mai sper ca Ioana se afla acum in bratele tale fericita si sanatoasa. Te rugam frumos sa vii sa ne arati si noua niste fotografii cu Ioana. Acum, probabil ca Filip va priveste din cer si va vegheaza pe toti trei, daruindu-va toata dragostea lui... Pentru tine, draga mamica, o calda iar pentru Filip multe si !
Scumpa mea i mi pare rau ca nu ti am scris ieri dar am fost la servici de dimineata pana seara, nu am mai putut intra dar m am gandit toata ziua la tine si la puiutul tau mic plecat la DD Te cu darg scumpa mea, si pt Filip ma in fiecare zi
Alaturi de voi, Nicoleta Nedelea Lazar (Marwana ;-)!), mama micutei Kali si a ingerasei Tasha
Scumpa Nina tare as fi vrut sa stiu continuarea minunatei tale vesti poate le vom afla la rimpul potrivit ..Stiu sigur ca Filip va vegheaza si va iubeste si se roaga pentru voi .multa sanatate si calde imbratisari
"Daca ai sti CINE merge langa tine , pe drumul care l-ai ales ,frica ar fi imposibila ." - un Curs de miracole Daniel-Matei - ingerul meu, ce merge cu mine in fiecare clipa pe drumul care l-am ales
Doamne ce poveste trista este dureros stiu dar ingerasul tau si Bunul Dumnezeu iti va da putere sa treci el stie de ce la luat stie un motiv de ce nu la lasat pe aceasta lume stiu ca este f f f greu dar nu mai avem ce face , decat sa ii plancem cu durere mare in suflet si sa mergem maideparte te si multa putere.
Nu stiu de ce dar azi m am gandit la tine, ti am trimis gandurile mele bune si un buchet mare de .Sper ca esti bine si cand vei avea un picut de ragaz ne mai dai de veste.Pana atunci primeste o calda de la mine si multe pt ingerasul tau scump
Alaturi de voi, Nicoleta Nedelea Lazar (Marwana ;-)!), mama micutei Kali si a ingerasei Tasha