Forumul EMMA

de **Diana Fanea** pe 6 Iun 2010, ora 10:35

Micuţa mea surioară Ariana, nu a avut nici măcar şansa să vadă lumea, să îşi vadă părinţii şi pe mine, surioara ei, care îi aşteptam naşterea cu nerăbdare, care îi cumpăram hăinuţe şi, seara, îi spuneam poveşti, mângâind burtica mamei. Aşteptam momentul în care aş fi putut să o strâng în braţe, serile în care i-aş fi cântat ca să adoarmă, şi apoi, mai târziu când avea să crească, plimbările cu ea pe afara. Eram gata să o ajut să cunoască lumea, cu toate frumuseţile ei, dar... cel de Sus, avea alte planuri pentru noi... pentru ea, si pentru familia noastră. Nu m-a lăsat nici măcar să îi văd chipul, să îi ating pielea, pentru că procesul ei de dezvolatare a fost intrerupt brusc, când scumpa mea surioară era încă mică, avea doar cinci sau şase luni, in burtica mamei, cand aceasta a făcut avort spontan. Am plâns mult atunci, si m-am rugat pentru ca sufletul ei, sa fie acolo, sus, sa ne auda si sa ne vegheze, sa stie ca o iubim nespus de mult si ca mereu va fi o parte din noi. Si astazi, pot sa spun, ca stau si ma gandesc cum ar fi fost viata mea, cu ea langa mine. Ar fi avut in jur de opt ani. Ma gandesc ca mi-ar fi facut zilele frumoase, si mi-ar fi dat putere prin zambetul ei, atunci cand imi era greu. Incerc alteori sa mi-o imaginez, si imi place sa mi-o imaginez semanand cu mine, cu parul meu cret, cu ochii mei caprui si mari... Ar fi fost sufletul meu, si oricum este, este acolo prezenta si mereu o voi pastra vie in inima mea.
Eu nu sunt o mama de inger, insa sunt o surioara care a suferit aproape la fel de mult, ca si mama ingerasului nostru. Aceeasi suferinta, cu siguranta nu o pot avea, pentru ca nu am fost eu cea care am crescut-o, cinci luni, in interiorul meu. Eu sunt doar.. cea.. care a pierdut, o data cu Ariana, un colt din suflet.
Nu o sa uit niciodata ziua in care mama mea a venit acasa si mi-a dat vestea ca voi avea un fratior-sau o surioara. Pe atunci, inca nu stiam. Am aflat mai tarziu ca avea sa fie fetita, si stateam eu, mama si tata, si incercam sa gasim numele cel mai potrivit. Cum fusese ideea tatalui meu de a-mi pune numele Diana, o lasase de data aceasta pe mama sa aleaga numele fetitei. Totul era bine, ne decisesem pe numele Ariana, Ariana Fanea si atat, la fel cum si eu ma numesc doar Diana Fanea. Dar apoi, momentul adevarului despre soarta surorii mele fusese un moment... inexplicabil de dureros. Imi amintesc ca tata ma chemase in camera, spunandu-mi ca vrea sa imi vorbeasca... despre bebe. Ii citeam expresia fetei, desi pe atunci eram destul de micuta, si brusc am inceput sa plang. Am intrebat doar : Poate muri? Au tacut, amandoi, cateva clipe. Parca stiam ca sufletul mamei mele incerca sa aleaga cuvintele potrivite sa imi explice ca sora mea nu mai exista, decat in Ceruri. Dar tata fusese mai dur, si poate durerea fusese mai profunda. Imi spusese doar : A murit deja. Si apoi au urmat lacrimi, lacrimi... multe lacrimi. La fel a fost, si in momentul in care mama mi-a explicat ca, surioara mea, nu va avea sansa sa fie inmormantata, nu va avea un loc al ei, in care sa o plangem si sa ii spunem tot ce avem de spus, locul ramasitelor surorii mele fusesera aruncate intr-o punga, si apoi intr-un cos de gunoi, ca si cand ea nu ar fi fost, candva o viata... Asta a durut cel mai mult.
Oricum, surioara mea, inca e vie, e vie acolo sus, si imi vegheaza pasii si imi lumineaza calea, de asta sunt convinsa. Am o lumanare, mare... roz, si imi place sa imaginez ca, fiind fetita, culoarea ei preferata era roz, asa cum este si a mea. Si aprind acea lumanare roz, si ii povestesc viata mea, incerc sa descriu prin cuvinte nevoia pe care o am sa o stiu langa mine, si apoi, sting lumanarea si adorm... Si stiu ca ea, de unde e, e alaturi de mine.

de **Angela-Ema** pe 6 Iun 2010, ora 10:57

pentru tine, draga Diana! Iti spun bine ai venit printre noi, desi as fi vrut sa nu cunosti niciodata aceasta durere. Imi pare rau ca Ariana a plecat la ingeri si nu v-ati putut bucura de ea pe pamant, dar stiu ca ea este tot timpul cu voi, doar ca...altfel. Ai dreptate cand spui ca simti ca surioara ta iti este alaturi. Ea te ocroteste de acolo de sus si stie cat de mult o iubesti! Multi pupici de la mine pentru tine si o rugaciune si o lumanarica aprinsa pentru surioara ta Ariana!

de **CORINA SILVIA** pe 6 Iun 2010, ora 12:44

Scumpa Surioara de ingerasa ,fii sigura ca sora ta te vegheaza si este alaturi de tine !
te imbratsiez cu drag suflet minunat si sensibil !Nu mai conteaza acum ca nu ati ingropat-o ,conteaza ca nu ai uitat-o niciodata ,si o vei iubi mereu !
Fii sigura ca ea te iubeste si iti iubeste parintii in fiecare clipa !
dumnezeu sa te ajute scumpa Diana sa ai o viata fericita si implinita pe cat esti de minunata!

Pentru tine din suflet !

http://www.youtube.com/watch?v=xDK5kdz2v34

Iar pentru surioara ta mii de flori si pupici dulci ! @};-

de **cristina_iancu** pe 6 Iun 2010, ora 14:15

Am creat pentru surioara tao pagina cu povestioara ei si cu un balonas alb
http://www.organizatiaemma.ro/node/603

M-a impresionat mult ca ai scris povestea surioarei tale.

Si eu am un fratior mai mic cu 12 ani decat mine, eram atat de fericita cand mama mi-a spus ca o sa am un fratior sau o surioara...apoi a fost toata perioada sarcinii cand burtica crestea...puneam urechea pe burtica mamei sa-l ascult pe bebe si mereu o pupam pe burtica. Iar cand s-a nascut...abia asteptam sa ne cunoastem....acum este baiat mare dupa cum zice el :')

... dar pentru mine tot fratiorul meu ramane...

Tu o ai pe surioara ta ingeras, ingerasul tau pazitor, ce te vegheaza si iti trimite pupici de noaptebuna prin stelute aurii, iar dimineata te trezeste cu primele raze ale soarelui O:-)

de **Diana Fanea** pe 6 Iun 2010, ora 14:39

Va multumesc din tot sufletul pentru sprijinul acordat. Si eu mi-as fi dorit sa nu fiu nevoita sa trec prin cate am trecut, dar ... asa e viata, si trebuie sa mergem mai departe, indiferent de cat de puternica este acea durere sfasietoare care parca, ne calca sufletul in picioare fara sa se gandeasca ca noi, oamenii... suntem totusi fragili,oricat de puternici am incerca sa fim. Stiu ca sora mea, imi e aproape si oricat de greu imi va fi, ea ... de acolo de sus, imi va da putere. Va multumesc si va pup pe toate! (*)

de **mihaela r** pe 6 Iun 2010, ora 16:44

Scumpa mea Diana,te >:D<

cu multa dragoste si te inteleg atit de bine,eu sint o mamica de ingeras dar si sora de ingeras,de aceea povestea ta mi-a cutremurat sufletu,imi pare atit de rau ca nu pot sa te ajut,nici macar cuvinte sa te mingii nu gasesc dar rog pe Dumnezeu sa va ajute,iar tu sa ii spui surori tale in ficare zi ca o iubesti si ca va ramine vesnic surioara ta nici sora mea nu are un mormint dar eu ii aprind luminare la mormintul copilasului meu,nu conteaza unde o aprinzi doar sa te gindesti ca o faci pt ea.Te

si sint sigura ca sora ta este mindra de tine

de **Diana Fanea** pe 6 Iun 2010, ora 17:19

mihaela r scrie:Scumpa mea Diana,te cu multa dragoste si te inteleg atit de bine,eu sint o mamica de ingeras dar si sora de ingeras,de aceea povestea ta mi-a cutremurat sufletu,imi pare atit de rau ca nu pot sa te ajut,nici macar cuvinte sa te mingii nu gasesc dar rog pe Dumnezeu sa va ajute,iar tu sa ii spui surori tale in ficare zi ca o iubesti si ca va ramine vesnic surioara ta nici sora mea nu are un mormint dar eu ii aprind luminare la mormintul copilasului meu,nu conteaza unde o aprinzi doar sa te gindesti ca o faci pt ea.Te si sint sigura ca sora ta este mindra de tine

Multumesc frumos Mihaela, pentru cuvintele tale frumoase si calde.
Doar ca ... din pacate nu i-am prea dat motive surorii mele sa fie mandra de mine.
Ma simt un gunoi in momentul de fata pentru ca, desi am doar 16 ani, am facut atatea greseli majore, incat mi-e rusine sa ma mai uit in oglinda. Dar stiu ca ea, de acolo de sus, imi da puterea sa trec peste greseli si sa le indrept, astfel incat, candva, sa pot privi la cer si sa stiu ca ea, de acolo de sus.. e mandra de sora ei.
Multumesc frumos!

de **mihaela r** pe 6 Iun 2010, ora 18:14

Draga mea sa nu mai spui ca iti este rusine de tine,eu vad ca tu esti o fata desteapta si sint sigura ca ca vei sti sa alegi ceea ce trebuie,stii ca Dumnezeu nu vrea moartea pacatosului ci indreptarea sa ,nu crezi ca ,acum cind ai un inger asa de apropiat si cu maturitatea de care dai dovada ,vei reusi sa alegi ceea ce trebuie in viata.Si inca ceva ,se spune ca Dumnezeu alege familiile in care sa se nasca ingeri,nu crezi ca asta este o dovada ca El va iubeste.Eu in timp ce eram insarcinata am vizitat multe manastiri si in fiecare ma rugam sa am un copil sanatos,cu frica de Dumnezeu,sa fie ferit de tot raul si oare sa nu credem ca Dumnezeu asa a si facut,sint sigura ca aici eu nu as fi putut niciodata sa ii ofer ceea ce aprimit acola,fericire deplina.Te >:D<

si sa nu iti pierzi niciodata speranta si credinta

de **Diana Fanea** pe 6 Iun 2010, ora 19:19

^ Multumesc frumos!

de **corina_odolean** pe 6 Iun 2010, ora 19:26

Draga mea Ariana...., bucura-te mica O:-)

ca ai o surioara care te iubeste atat de mult, fii fericita acolo alaturi de ceilalti O:-)

pentru familia pe care o ai aici pe pamant si pentru surioara ta care vb asa de frumos despre tine.
Iubita mea surioara de O:-)

iti urez si eu...cu tristete in suflet...bun venit alaturi de noi ...parintii, bunicii si fratii de O:-)

.
Ma bucur ca ne-ai descoperit ...si imi pare rau pentru tot ceea ce s-a intamplat cu micuta Ariana, si totodata imi pare rau ca nu ai putut fi alaturi de noi la ZPI 2010....Ramane pentru la anul

.
Da-mi voie sa-ti ofer o calda si imensa >:D<

, iar

Ariana...zbor lin printre miile de stelute.

de **steluta** pe 6 Iun 2010, ora 21:14

Draga Diana!

Asa cum ti-am transmis si prin mail

o sa va asteptam cu bratele deschise pe tine si pe mama ta >:D<

la intalnirea mamicilor de ingeri.
O sa te anunt din timp cand o sa facem urmatoarea intalnire.
Pana atunci , multe ganduri bune catre tine si familia ta , iar O:-)

Ariana, o

si o

Te imbratisez cu drag,
Steluta (*)

de **Bianca_C** pe 6 Iun 2010, ora 22:29

Draga mea, esti minunata, stii asta, nu?! >:D<

Imi pare rau ca ai trecut prin asa ceva, chiar si in calitate de sora =((

, dar sa nu uiti niciodata, ca Arianei ii poti vorbi seara de seara, ea te va asculta si te va veghea

Primeste o imbratisare din partea mea, cu tot dragul >:D<

Bia

de **marwana** pe 7 Iun 2010, ora 12:38

Draga mea Diana intai am sa ti spun ca i mi pare tare rau pentru pierderea surioarei tale Ariana. Apoi vreau sa ti multumesc ca ai gasit puterea de a ne impartasi povestea ta, trairile tale, felul in care ai simtit aceasta pierdere.
Ai dreptate cand spui ca este ingerasul tau, ca te vegheaza si i ti poarta de grija. In ceruri este un ingeras.
Te >:D<

cu drag

pt

Ariana

de **marwana** pe 24 Apr 2011, ora 00:10

Fie ca aceste sarbatoare de Pasti sa reinvie in sufletul vostru speranta, increderea si sa va aduca multa liniste alaturi de cei dragi!
Lumina invierii sa mentina vie speranta reintalnirii O:-)