"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Dragi mamici , sper ca mesajul meu sa va gaseasca intr-o stare sufleteasca buna...mai buna decat cea de ieri sau decat cea de acum o ora....
Din dorinta de va aduce putina alinare, pe langa articolele de pe site si acest Forum care va permite sa comunicati cu alte mamici, ceea ce va ajuta sa mai eliberati din durere, am reusit sa gasesc, in sfarsit, un psihoterapeut dispus sa va raspunda in scris, AICI, la intrebarile care va macina.
Stiu ca Annemarie si Adrian , va vin deja in intampinare dar cred ca este binevenita si experienta unui specialist in psihoterapie...asta ca sa fie o paleta tot mai larga, din care fiecare sa alega ce i se potriveste mai bine...scopul final fiind acela de a gasi linistea sufleteasca de care are nevoie.
Sunt ani de zile de cand astept sa avem alaturi, psihologi/psihoteapeuti. Ne bucuram si le multumim pentru participarea la grupurile de suport din Bucuresti, a Laurei Ciocoiu si a Sabinei Grososiu iar acum, si unui pishoterapeut dornic sa ajute in scris, aici pe Forum, si neconditionat, Parintii de Inger
Asadar, permiteti-mi sa v-o prezint pe Alina State, pe care am cunoscut-o in cadrul grupului de suport organizat in Brasov, la care am participat in luna octombrie Alina State a urmat Facultatea de psihologie - pedagogie din Bucuresti, a facut Masteratul de consiliere psihologica si educationala la Facultatea Spiru Haret din Brasov, a studiat 4 ani la Scoala de formare in psihoterapie adleriana, a participat la nenumarate simpozioane si workshop-uri, i-au fost publicate si doua lucrari...si ar mai fi de spus dar o las pe ea, sa se prezinte ... si pe voi sa o descoperiti!
Ii multumesc Luminitei Craiu , care ne-a recomandat-o Iti multumim, draga Alina , pentru disponibilitate
Sper din tot sufletul sa se inchege o buna colaborare si, mai mult decat atat, o frumoasa prietenie ...fie ea si virtuala, care sa aduca liniste in sufletele tuturor: al vostru, dragi mamici, care veti primi sprijin moral si al tau, draga Alina care vei simti multumirea lor
Doamne ajuta!
( Alina State este a doua de la dreapta la stanga )
Bună ziua, Numele meu este Alina State şi sunt persoana despre care Bianca tocmai v-a vorbit puţin mai devreme. Am decis să fiu alături de voi, cei încercaţi de cumplita experienţă a pierderii şi să încerc atât cât îmi permite condiţia mea umană să pot sprijini şi să pun umărul la reconstrucţia vieţii voastre, o viaţă la care trebuie să vă adaptaţi în absenţa celor iubiţi şi dispăruţi.
Toamna mi-a adus în minte un citat care spune că „ frunzele cad şi mor nu pentru că ar vrea, ci pentru că le-a sosit momentul”. Multe etape din existenţa noastră le trăim în acest fel, nu pentru că ni le dorim pe toate, nu pentru că le putem accepta în totalitate, dar pentru că a sosit momentul ca noi să le parcurgem. Iar drumul până la acceptare este lung, anevoios, dificil, presărat cu căderi, revoltă, furie, durere, pentru ca nicicând, a pierde pe cineva drag, a pierde mai cu seamă un copil, nu poate fi un moment acceptat în existenţa unui părinte. Este împotriva firescului, este nenatural, este o experienţă aproape imposibil de integrat.
Experienţa mea practică de consiliere psihologică şi psihoterapie în lucrul cu trauma , pierderea şi travaliul de doliu, mi-a adus în prim plan ideea că orice separare seamănă cu un cutremur , un seism cu magnitudine puternică în existenţa noastră. Munca de a reconstruire a fiinţei de sub dărâmăturile evenimentului violent poate avea amprente sisifice. Dar pentru că suntem oameni, pentru că suntem în primul rând fiinţe sociale, doliul are şi el o dimensiune socială. Şi poate fi parcurs şi integrat alături de alţi oameni.
Am avut ocazia să văd împărtăşiri şi trăiri emoţionale unice la întâlnirile grupurilor de suport Braşov (viaţa mea se derulează în acest oraş) , În cadrul organizaţiei E.M.M.A, cât şi în cadrul şedinţelor terapeutice individuale pe care le parcurg alături de părinţi care simt nevoia unei asistenţe psihologice de suport. Acesta este şi scopul prezenţei mele virtuale în acest cadru, acela de a răspunde în măsura posibilităţilor şi limitelor mele unor posibile solicitări sau întrebări ce ar putea veni din partea voastră, a celor puşi în situaţia de a vă confrunta cu aceste drame existenţiale.
Sunt onorată să încerc să fiu un punct de sprijin, vă voi însoţi pe calea acceptării şi a adaptării la o viaţă în absenţa celor dispăruţi atât cât îmi veţi permite . Vă rog să aveţi încredere chiar dacă nu veţi primi imediat un răspuns la întrebările adresate, ( dat fiind faptul că şi eu ca şi voi toţi desfăşor şi alte activităţi), vă asigur că voi fi acolo şi veţi primi răspunsul solicitat chiar dacă nu imediat ce întrebarea a fost adresată. Vă mulţumesc pentru încredere şi aştept să vă fiu alături, cu deosebit respect, psiholog - psihoterapeut Alina St
Alina, bun venit si aici , alaturi de noi si iti multumim inca o data pentru ceea ce faci pentru noi.
Dragi mamici, va indemn sa va faceti curaj pentru ca Alina este o persoana deosebita, un om minunat si sunt sigura, chiar va garantez ca va va ajuta , iar discutiile cu ea va vor face bine.
Bianca, Luminita, Alina, va multumim
Corina - mamica ingerasului IUSTIN si a comorii vietii mele- Bogdan
multumesc mult Corina pentru votul de incredere si pentru prezenta.Este minunat atunci cand cineva iti spune "bun venit" si iti deschide usa cu placere. Si eu deschid "usa " larg si va astept in vizitele virtuale sperand ca pot sa va fiu aproape. Pe curand si o zi usoara tuturor, Alina State
iti spun si eu un " bun venit" timid, alina....sunt foarte incantata de idee si sigur vei fi bombardata cu foarte multe mesaje, si noi vom astepta de la tine foarte multe raspunsuri...in limita puterii tale....ma bucur enorm, si vreau si sper ca ne vei ajuta sa utem trece mult mai usor de cea mai grea perioada a vietii noastre...iti multumesc ca esti aici.... ..nu stiu ce as putea sa iti marturesc mai mult....doar ca este foarte foarte greu....si nu pot intelege nimic din tot ce s-a intamplat si cel mai dur este ca...nu am curaj sa mai incerc ...teama ma pandeste la tot pasul...
te imbratisez...noi mereu suntem aici...si sunt sigura ca si tu....o seara excelenta...
AMALIA, mama ingerasei SOFIA IOANA....plecata mult prea devreme .... ...Ma prefac puternica, ma imbarbatez cand mi-e greu si ma fac ca ma tin singura in brate, si-mi sterg lacrimile sa redevin puternica....
pentru Amalia, Cred ca am intampinat o problema tehnica. Am scris pentru tine de doua ori un mesaj, si nu imi dau seama daca le-ai primit, deoarece cand trimit, ma scoate din pagina. Te rog da-mi un feed-back sa stiu daca totusi ai primit raspunsul meu. Multumesc, Alina
Pentru Amalia, din nou Din moment ce s-a afisat doar ultima mea interventie, ma gandesc ca nu ai primit raspunsul si o iau de la capat
Draga Amalia, Cred ca suferinta, durerea, este intretinuta in mare parte si de acea incrancenare de care imi vorbesti, cea de a "intelege". din dorinta noastra de a detine controlul, de a ne securiza afectiv, incercam sa intelegem totul, ne oferim tot soiul de explicatii, noi, sau mai grav, cei din jurul nostru. Cred ca atunci cand vei intelege ca de fapt nu vei intelege, ca singura cale este acceptarea, iertarea , si adaptarea la viata de acum, va fi putin mai bine. Iti inteleg teama, este naturala, si as vrea sa iti transmit un strop de curaj spunandu-ti ca a fi curajos nu inseamna a nu-ti fi teama. Curajul nu este totuna cu absenta fricii. Curajos este cel care desi se teme, merge inainte pe drumul sau. Iti doresc curaj, putere de acceptare, iertare, si incedere ca poti. Te imbratisez cu drag, Alina
Iti spun si eu bine ai veni si iti multumim ca esti aici, ce as putea sa iti zic mi-am pierdut fetita acum 3 ani 4 luni la varsta de 2 anisori si 11 luni durerea este la fel de mare , acum sunt insarcinata in 3luni jumate dar nu pot sa zic ca simt dragostea ce o simteam pentru fetita mea cand eram insarcinata cu ea, oare de ce? Oare gresesc sau pacatuiesc ca nu vb cu bebele meu la fel cum o faceam cu printesa mea? In acest moment singura persoana pentru care simt iubire este fetita mea din Cer ass vrea sa ii daruiesc si bebelusului care vine dragpstea ce i-am oferit-o fetitei mele . Oare voi putea?
Mamica unei Printese Antonia-Casandra in Cer si a unui baietel pe pamant Mark- Antonio
Mihaela,- mamica lui ANDREI - viata, sufletul si tot ce inseamna mai frumos si pur si a doi Pui mici, plecati mult prea devreme; - mamica lui Christian - o minune blonda cu ochi albastrii care ne parfumeaza viata aici pe pamant.
Da, vei putea, chiar daca dragsotea ta crezi acum ca are alta nuanta, ca este mai intunecata sau mai stirbita de bucurie. Ceea ce canta ascum in tine este viata, si nici o femeie din lume (nu mai spun mama) nu ramane blocata in fata primului scancet, gangurit, zambet de bebe. Printesa ta e printesa ta, nimeni nu o va lua de la sufletul tau vreodata. Fii deschisa sa primesti ceea ce vine la tine . Si poate in felul acesta, vei fi tu acum cea care primeste o poveste....Sper sa mai vorbim, aici cred ca as avea mai multe sa iti spun. Pe curand, Alina
multumesc alina, am primit raspunsul, dupa cum bine ai remarcat.....stiu, stiu ca asta este problema....uneori, cand incerc sa incurajez o mamica de ingeras nou venita in grup, necautand explicatii, atunci imi dau seama ca este altfel, atunci cand nu caut raspunsuri ma simt mult mai linistita si imcata, insa am acele momente ale mele de cadere in durere si in nesiguranta, cand ma napadesc toate intrebarile din lume care n-au un raspuns, nici macar unul vag...atunci incepe cosmarul care tine 2-3 zile, pana imi golesc sufletul de amaraciune, pana ma sloiesc de puteri de atat plans si apoi....o iau de la capat....increzatoare, senina, puternica, plina de dorinta, de speranta, de curaj.....si cu credinta...........apoi...dupa cateva luni...iar nimeresc in groapa cu noroi.... ma doare, ma doare ca am poerdut ce mi-am dorit foarte mult, poate unica mea sansa de a fi mama, mama de copil pe pamant....stiu, acum sunt mama, am avut in pantec 6 luni o fetita minunata, intelegatoare, cuminte, linistita, iubita, si asteptata....dar ea este mai sus de mine, nu o pot atinge...a fost, este si va ramane a mea, este vesnic prezenta in sufletul meu, o iubesc si inca o mai astept....o visez rareori si sunt foarte fericita ca o vad macar in vis....mi-e dor...e greu...
AMALIA, mama ingerasei SOFIA IOANA....plecata mult prea devreme .... ...Ma prefac puternica, ma imbarbatez cand mi-e greu si ma fac ca ma tin singura in brate, si-mi sterg lacrimile sa redevin puternica....
Bine ai venit printre noi Alina Sunt sigura ca vei aduce liniste sufletelor noastre, care sunt ... putin mai sus decat trup si o sa-i rugam pe ingerasii nostri sa te ocroteasca
Si sa simtit atingerea ingerilor in fiecare clipa , pentru a-ti da putere si a te inspira in munca de voluntariat pe care o faci
"Daca ai sti CINE merge langa tine , pe drumul care l-ai ales ,frica ar fi imposibila ." - un Curs de miracole Daniel-Matei - ingerul meu, ce merge cu mine in fiecare clipa pe drumul care l-am ales
pentru Bianca,pentru ce inseamnaEMMA,iti multumesc inca o data Bia pentru ajutor,ma bucur pentru venirea Alinei in mijlocul nostru in inimile noastre pentru a ne alina suferinta in urma celei mai mari pierderi posibile pe lumea asta si pentru a vedea si a privi viata cu alti ochi ,nu asa de tristi si pesimisti.Cred ca toti avem ceva de invatat prin marea pierdere,poate trebuie sa schimbam ceva ,teoretic pot spune multe dar practic nu stiu daca voi putea intelege vreodata...de ce...atata timp cat ne-am dorit sa avem copii aici pe pamant sa fie cu noi,sa-i crestem nu sa fie ingeri la4ani si8luni in cazul meu...De obicei greu le vorbesc oamenilor direct pe nume cel mai mult cu dvs cred ca din cauza profesiei,dar acum am indraznit sa spun Alina.Iti multumesc din inima ca ai acceptat sa acorzi o parte din timpul tau liber,poate mai mult de o parte sa ne vii in ajutor sa-ti dea putere Povestea ingerasului meu CAN (il chema Constantin Daniel,ai sa vezi cand o sa ai timp sa citesti cei 4ani si8luni din viata lui scurta si chinuita...de ce ii spun /spunemCAN, este aici pe forum: viewtopic.php?f=12&t=1871&st=0&sk=t&sd=a&hilit=rebeca MULTUMESC
Buna seara Alina , ca moasha , dar si ca mama care a pierdut un copil nu pot decat sa salut prezenta pe acest forum a unui psihoterapeut. Este atat de multa nevoie de cineva ca tine aici ! Si e pentru prima data ca regret ca clientele pe care le ingrijesc ca moasa nu stiu romaneste , ca sa citeasca si ele. Poate nu e intamplator numele Alina , pentru mine "cea care alina " aici suferintele celor care au trait "seisme de magnitudine puternica " asa cum ai exprimat atat de potrivit. Iti doresc sa poti re-face multe inimi ranite. Ca moasha consider , ca ar fi bine ca fiecare femeie care a pierdut un copil sa beneficieze de ajutorul unui psihoterapeut(in Germania este firesc sa fie asa si se intampla tot mai des). Mai ales atunci cand se doreste o noua sarcina . In ultimeele luni cele mai frecvente indicatii si simptome cu care vine gravidele la mine sunt ori nasteri traumatice , ori pierderea sarcinii sau a unui copil de cateva zile sau saptamani. Ceea ce pe mine ma determina sa mai fac cursuri ptr. "terapeut in psihoterapie ". Sigur ca nu sunt studii superioare , dureaza doar un an cu un examen final in fata unei comisii de medici, dar ma va ajuta in munca mea de moasha.
Asa ca ma alatur si eu sa spun BINE-AI VENIT si as completa chiar cu "Bine ca ai venit " aici in acest forum . Succes si reusite in frumoasa munca de vindecare si alinare a ranilor sufletului. Annemarie
Bine ai venit Alina , ma bucur sa te avem printre noi , pentru ca multe intrebari avem ,durerea e mult prea mare pentru noi mamele de inger mai ales cand nimeni nu te intelege de langa tine si iti spune tot felul de lucruri , cum ar fi esti tanara , faci altul sau un cuvant foarte dureros care l-am primit eu de la o apropiata dupa cateva luni de la pierderea copilasului meu , zicea parca sotul tau sufera mai mult decat tine , atunci am crezut ca inebunesc , am si mers la medic sa mi iau calmante , nici nu stiu ce as putea sa le spun acelor oamnei ,,parca nu au suflet . Oare de ce nu imi visez ingerasul ? Te virtual si iti multumesc de pe acum pentru tot ce vei face pentru noi .