Ingerasul meu TAMARA-TEODORA

[roberta vlad]

Dragii mei,
durerea apasa si pe sufletul meu.O durere care traieste si respira ,care se hraneste din mine si din viata mea.Imi doresc sa fi murit si eu acum doi ani si jumatate cand viata a vrut sa imi ia scumpa mea fetita,si sa nu mai fi trait astazi si sa ma intreb in orice clipa cum era daca...
Cand am aflat ca sunt insarcinata am crezut ca D-zeu se uita si spre mine,spre noi.Ne faceam oarecum griji de ziua de maine dar eram siguri ca totul e spre bine,eram fericiti ca vom avea un al doilea copil minunat ca si Robert al nostru care avea atunci 2 ani.Voiam al doilea copil relativ repede ca sa se poata juca unul cu altul si sa fie apropiati...cate sperante ne pusesem...
A urmat apoi analize,controle,toate ca la carte.Mai aveam doua saptamani si urma sa stau acasa ,fara sa mai fac naveta pt ca implinea bebe din burtica 7 luni(nu stiam atunci daca e baiat sau fetita).aveam 27 de saptamani si intr-o sambata pe 11martie in timp ce beam ceaiul cu sotul meu in pat(ma rasfata si eu nu mai beam cafea)am simtit ca involuntar ma scap pe mine.M-am schimbat fara sa spun nimic nimanui si apoi am avut iarasi aceeasi senzatie...si mi-am dat seama...bebe al meu era in pericol...Am plecat la spital la Barlad si de acolo la Iasi cu o salvare.Aici a inceput agonia,durerea ,disperarea si mereu ma intrebam 'de ce?"Am aflat ca e fetita si totusi nimeni nu-mi spunea nimic ...
Eram disperata imi doream sa mor eu si sa o ajut pe fetita mea sa ramana aici langa fratiorul ei ,cu tatal ei,sa fie fericita si sa aiba o viata plina de realizari...
Am nascut tocmai joi pe 16 martie un puiut de fata de 900de grame.Doamne ,era asa frumoasa,era roz si cu parul negru,era frumoasa...era fetita mea..
Ma uitam cu disperare la doctor cand a venit sa imi spuna care ii este starea si o rugam din priviri sa spuna ca va fi bine...dar ea spunea ca timpul va hotari,se va vedea daca va avea putere sa lupte...ce sa lupte ,cum sa lupte o mana de fetita cu viata asta,cu durerea,cu soarta ,cu D-zeu?
Si a luptat ...8 zile...
Ma duceam mereu la ea,o imploram sa se faca bine,sa mergem acasa la Robert,la tata,imploram cerul si pamantul sa-i dea putere sa se faca bine,ma storceam tot cu speranta ca se va face bine si va veni ziua cand o voi aseza la san...
Am intalnit in acest spital(Cuza-Voda)un medic deosebit,dedicat meseriei,d-na doctor neonalalog STAMATIN,care sunt sigura ca a facut tot ce a fost posibil pt ea,m-a sfatuit sa o botez in spital,si pe moment nu am vrut dar mi-a spus ca a vazut cazuri cand dupa botez copiii s-au insanatosit miraculs,si eu de asta aveam nevoie de un miracol,si am botezat-o ,TAMARA-TEODORA,fetita mea,ingerasul meu...
Luptam cu zilele,cu orele,cu timpul...eram intr-o agonie permanenta...vorbeam cu Robert la telefon si intreba cand aduc coca acasa,cand vin...si eu simteam ,parca stiam ca nu va fi bine si nu puteam sa-i zic nimic...plangeam tot timpul...
Si s-a intamplat...la 12 noaptea a venit cineva sa-mi spuna sa merg sus la copil...atunci am stiut...eram sigura si nu am spus nimic...doar am plans...era asa de mica,de ce ,de ce ea ?
nu mai aveam nici o putere ,nu mai puteam face nimic...am vrut sa o iau acasa... dar imi era groaza ca nu semnez unde trebuie pe hartia aceea alba pe care mi-a intins-o cineva,o vedeam alba si mare ,si nu intelegeam unde sa semnez ca sa o pot lua...ma gandeam ca daca nu semnez cum trebuie si nu mi-o mai da ...dar am adus-o acasa la Rpbert ...dar nu ca sa se joace ci ca sa o plangem pururi...
I-am facut slujba ca oricarui crestin ...am plans-o cat am putut si cand nu am mai putut am vrut sa vorbesc ,sa povestesc,sa spun cat era de frumoasa,de dulce,cat o iubesc,si cat ma doare...dar nu am avut cui...s-a pus linistea,tacerea,nimeni nu era acolo sa ma asculte,sa stie ce puiut am avut ,si ce printesa putea fi...Si ma durea...cand deschideam gura si spuneam TAMARA mea dispareau toti...Nu am avut cui sa spun,Robert era atat de mic si mie mi se parea acum atat de fragila linia asta dintre viata si moarte ca devenisem obsedata ,nu ma mai deslipeam de el nici un pic,il oboseam,il agasam chiar cu prezenta mea...
Ma doare sufletul si acum dar tot nu pot vorbi cu nimrni,oamenii care ma iubesc probabil considera ca asa imi fac bine,dar eu traiam cu impresia ca nimanui nu-i pasa de fetita mea ,de ingerasul meu...
ma bucur ca exista acest forum pt ca chiar daca nu va citi nimeni acesta randuri rupte din suflet eu am aflat aici ca nu sunt singura...
Acum dupa 2 ani jumatate il am pe VLAD-GABRIEL de 11 luni dar acel gol nu il poate nimeni acoperi ,fetita mea e ingeras sus in cer,si merg la ea la mormantel si plang pana la epuizare ...si as vrea ca ea sa stie ca mama o iubeste si nu o va uita niciodata...
TE IUBESC TAMARA

[stefania]

Draga noastra mamica de ingeras sa sti ca aceste randuri sunt citite de noi toate si stim ca aceste randuri sunt rupte din suflet, din pacate cunoastem aceasta durere pe care o simti si tu, nu pot sa-ti spun decat "bine ai venit" in familia noastra....in casa noastra.De cate ori simti ca nu mai poti noi suntem aici pentru a te sprijini moral.Sa-ti traiasca baieteii sa te bucuri de iei si Dumnezeu sa iti dea putere sa mergi mai departe .
Cu drag Stefania, mamica de ingeras.

[nicoleta]

Buna, Roberta draga!
Iti multumesc in numele familiei E.M.M.A. ca ne-ai vizitat si ne-ai acordat cu sensibilitate o poveste, chiar daca este atat de trista.
Stiu, scumpa mea ca dorul e cea mai mare durere, stiu ca ai vrea sa o strangi in brate si sa o pupacesti, insa, invata te rog sa intelegi ca intreg Cerul va avea mereu grija de ea.
Si gaseste-ti linistea pentru ca ingerasa ta sa fie linistita acolo sus, in joaca ei printre stele.
Prin ea, veti avea un ocrotitor in plus, prin ea veti fi mereu mai aproape de CER, de Dumnezeu.
Fi puternica pentru ca sanatatea ta sa fie super, sa te poti bucura de fiul tau si de sot, de toti cei dragi tie.
Femeia este motorasul unei familii, iar daca ea e trista, toata casa parca plange, deci bucura-te de tot ce este frumos si bun in jurul tau, iar Tamara Teodora iti va zambi mereu voioasa si linistita.
Te imbratisez cu drag si ai mare grija de tine.
Pupici pupaciosi, Nicoleta.

[HERDEAN LAURA]

draga mea,Mamă de înger
într-adevăr suntem multe, mai multe decât ne-am fi gândit vreodată......toate însă avem aceeaşi soartă, împărtăşim acelaşi dor cumplit şi toate ducem povara aceleaşi dureri.Ceea ce este important e că sufleteşte suntem una lângă alta, suntem legate prin îngeraşii noştri....
Vei găsi pe forum tot sprijinul acestei Fmilii Adoptive-EMMA-
Bucură-te de copilul tău, la fel fac şi eu .....şi trebuie să aşteptăm ziua când ne vom strânge în braţe şi îngeraşii! În mod normal Teodora trebuia să fie darul divinităţii: în limba latină-Teodor/a, înseamnă ,,darul lui Dumnezeu,,.În slavonă acelaşi lucru este corespondent pt. Bogdan.Consideră că D-zeu a iubit-o mai mult şi a dus-o la el(numai El poate iubi mai mult ca noi , pământenii)!
Dumnezeu să-ţi dea putere să mergi mai departe.......
te îmbraţişez şi o pt. Teodora

[andreaszolomajer]

Draga Roberta,
imi pare nespus de rau pentru Tamara - Teodora.
Sunt convinsa ca acum se joaca cu toti ingerasii nostrii, care intradevar sunt foarte multi.Nu sunt multi , in schimb cei care indraznesc sa vorbeasca despre durerea lor.Noi am facut-o, si spre norocul nostru am aflat despre aceasta familie , EMMA, cea care pe multe dintre noi ne-a ajutat sa nu cadem prada disperarii, ci sa cautam un rost pentru ceea ce ni s-a intamplat ,sa simtim ca ceea ce s-a intamplat cu noi nu a fost in zadar, ci putem fi de folos cuiva.Poate acest gand ne ajuta sa puem suporta mai usor acest dor imens care ne seaca de puteri zi de zi.
Sa-ti traiasca baietasii sanatosi si fericiti, sa aveti noroc la ei.
Te imbratisez cu mult drag, Andrea.

[cristina_mama_de_inger]

buna roberta.imi pare rau ca ai avut nefericita ocazie de a intra pe acest site.stiu ca iti este greu,stiu ca te simti singura pentru ca cei de langa tine nu inteleg durerea ta de MAMA,dar sa stii ca aici nimeni nu dispare cand zicem "copilasul meu,ingerasul meu".si mie mi se intampla acelasi lucru...chiar si sotul meu....de fapt nu cred ca nu ii pasa ci doar incearca sa ingroape amintirile ca sa poata continua...chiar daca acum rad..in inima mea tot suferinta este...dar fetita mea de sus de acolo,are grija de mine cum ar fi trebuit sa am eu de ea...simt eu ca imi este aproape pentru ca nu exista ora in care sa nu ma gandesc la ea...o simt mereu ca e cu mine...peste o luna pe 1 octombrie ar fi trebuit sa faca 1 anisor...1 oct 2007 a fost cea mai fericita zi din viata mea...dar 1 oct 2008 cum va fi?incerc mereu sa retraiesc acea zi in care am nascut.dar cu speranta vom vedea ca totul este bine iar bebeii nostri cu siguranta se vor intoarce la noi dar mai tarziu un pic...te pup si ai grija de tine si de robert

[roberta vlad]

Dragele mele,
am ramas muta de emotie cand am vazut cate vorbe calde am primit de la voi scumpe mame de ingeri,am constatat ca suntem multe(din pacate)si ca aici ma simt ca intr-o familie,fara ca nimeni sa judece si sa gasesca vinovati.Va multumesc si stiu ca as face orice pt voi dragele mele prietene.Credeam ,va spun sincer ,ca nu va pasa iarasi nimanui de durerea mea ,ca nu va citi nimeni si am scris povestea mea pe nerasuflate doar pt a avea impresia ca ma asculta cineva.Nu voi putea sa multumesc cu nici o mie de cuvinte bucuria pe care am pimit-o.
As vrea sa ii spun cristinei_mama _de_inger ca D-zeu va avea grija de puiutul sau ,stim draga mea cat doare ,dar fruntea sus,noi toate suntem alaturi de tine.Probabil ca D-zeu a iubit-o pe printesa ta la fel de mult ca si tine si vrut-o alaturi de el acolo sus in cer.Pe 1 oct nu trebuie decat sa te gandesti la ea cum faci ,sunt sigura in fiecare zi,si sa ii dai ceva de pomana.Eu atunci am avut perioade cand m-am suparat pe D-zeu il consideram nedrept,ma simteam prea mica in lupta cu el dar cu timpul am realizat ca probabil El are un tel cu mine si cu noi toate, poate ne considera mai speciale si ne da astfel de incercari.
Va pupacesc pe toate

[Angela]

Draga Roberta,
te si sunt cu tot sufletul alturi de tine. Imi pare sincer rau ca ai pierdut o comoara atat de pretioasa, pe fetita ta draga Tamara Teodora. Ce nume frumos! Si sunt sigura ca a fost o frumusete de fetita...Doamne Doamne are nevoie de ingerasi si probabil de aceea puii nostri sunt acum acolo la El...vesnici...intr-o lume buna, fara durere, fara rautati, fara boli...Pe mine gandul acesta ma mai alina putin atunci cand dorul de copilasul meu Calin Gabriel ma copleseste...
Iti doresc muuuuuuuuuuuuuulta sanatate si puterea unui nou inceput...putere pe care recunosc ca si eu o caut inca...
Numai ganduri bune de la Angela,mami de ingeras jucaus Calin Gabriel

[cristina]

Draga Roberta,ma doare sufletul sa iti spun "bun venit" pe acest forum..dar ma bucur ca ne-ai gasit si ne-ai impartasit durerea ascunsa din sufletelul tau!..Micuta Tamara se joaca impreuna cu micutul meu,Eric..si cu toti ceilalti superbi ingerasi ma bucur tare mult ca ai inca 2 copilasi desi golul lasat de Tamara nu-l va umple nimeni,niciodata..dar macar ai 4 ochisori puri,2 sufletele superbe care iti alina macar putin suferinta,dorul..ai mare grija de ei si de tine!..Ei,toti..sunt intr-o lume fara durere,unde totul este pur,lin si colorat..de fiecare data cand te gandesti la ea,la Tamara..zambeste-i,iar ea va straluci pe cer Te imbratisez cu tot sufletul meu,si sunt alaturi de tine!!

[Bianca]

Draga Roberta , asa e, din pacate nu esti singura mama care isi pierde copilasul dar, din fericire...nu esti singura in durerea ta, pentru ca noi, toate de aici, te "citim" ,iti suntem alaturi si oricand vei simti nevoia, scrie-ne despre ce puiut ai avut si ce printesa putea fi Tamara ta, pentru ca noi suntem aici si te "ascultam"...pentru ca stim cum e si pentru ca ne pasa..... Nimeni si nimic nu o vor inlocui pe fetita ta, dar da-i voie sa-ti trimita dragostea ei, pe alte cai si da-ti voie sa o primesti, chiar daca altfel decat ti-ai dorit.... Robert si Vlad-Gabriel, tu si sotul tau, aveti acum un inger pazitor numai al vostru, cu totul si cu totul special, a carei prezenta o veti simti....ai sa vezi..... Imi pare tare rau ca esti si tu o Mama de Inger si totusi..bun venit printre noi, draga mamica..... Ai grija de sufletelul tau! , cu drag!

[crisstynna]

Draga noastra....iti spun cu inima stransa Bun venit printre noi....Suntem alaturi de tine...iti inteleg durerea....este cel mai cumplit lucru sa iti pierzi copilasul....Aici iti poti deschide sufletul....aici iti vei gasi alinare,vei gasi curajul de care ai nevoie sa mergi mai departe.....Nu trebuie sa ne lasam....pentru copilasii nostri trebuie sa mergem mai departe.Te imbratisez cu mult drag,Cristina mamica ingerasului Razvan

[MIHAELA 76]

Bună Roberta,
mi-e greu să mai spun acum ceva, dar să ţtii că aici vei putea să vorbeşti despre fetiţa ta, iar noi te vom asculta şi mai ales nu te vom judeca, prin acelaşi lucru am trecut şi eu dar aici am găsitînţelegere şi mai ales foarte bune ascultătoare.
Te îmbrăţişez cu mult drag,
Mihaela, mămica lui ANDREI.

[Rodica]

Draga mamica de ingeras, Domnul sa fie cu tine, sa-ti dea putere si alinare ...iar Tamara -Teodora sa te vegheze din cer. Este atat de greu sa-ti pierzi copilul, este cea mai grea lovitura pe care o primeste un parinte... si niciodata nu va mai fi la fel... indiferent cat l-ai avut langa tine, odata cu pierderea lui , ti-ai pierdut si tu , ca mama , o parte din tine.. acea parte a murit odata cu copilasul tau...singura speranta ne ramane in Domnul care stie de ce s-a intamplat asa .. putere si incredere, draga mea ... oricand vei vrea sa-ti plangi fetita , noi suntem langa tine, te intelegem si-ti respectam durerea.Te imbratisez, cu drag Rodica.

[roberta vlad]

DE cate ori intru pe forum ma cutremur de plans.Iau povesti la rand si citesc si recitesc,si de multe ori as vrea sa spun cate ceva scumpelor mamici dar nu mai am putere.Eo minune ca voi dragele mele,sprijiniti mamici cu vorbe bune si din inima ,vorbe care pe mine m-au uns la suflet.
Am senzatia uneori ca ma rascolesc amintirile prea rau,ca retraiesc iar si iar clipele de cosmar prin care am trecut.Voi nu simtiti la fel?Ce sa fac ca mi-e dor de puiul meu?Era asa frumoasa...roz si cu perisorul negru...avea niste degetele...micute ca de papusa si delicate...scumpa mamei de ce ?Cum sa vad viata asta altfel cand totusi au trecut 2 ani jumatate?
Am puisorii mei de barbatei acasa dar fetita mea?Imi vine sa urlu si probabil ar zice lumea ca am inebunit,mi-e dor de ea...as strangeo in brate si as pupacio mult,mult,,,Nu mai pot,v-as cere iertare dar macar aici sa pot spune mi-e dor,treceti mai departe dar lasati-ma sa strig ca t ma doare.Ma rascoleste in toata fiinta mea ca ma intreb cum am avut putere sa ajung pana aici...mi-e greu,nu sunt puternica cum probabil cred toti,nici nu vreau sa fiu,vreau sa plang si sa nu-mi fie rusine cu asta,plang si gata ca asa vreau eu.de ce sa dau explicatii ca plang?sa plang ca ma doare,pe ea cine o imbraca acolo sus ,cine o iubeste?,as iubi-o eu dar cum?nu mai pot sa ma iertati

[nicoleta]

Buna, Roberta draga!
Esti asa de scumpa! Cum sa nu intelegem prin ce treci, cum am putea oare sa nu ascultam melodia lacrimilor tale, cand si noi am plans si inca avem zile cand plangem dupa ingerasii nostrii.
Aici, nimeni nu rade de oameni, aici, familia E.M.M.A. este alaturi de toti parintii de ingerasi, sprijinindu-i tocmai pentru ca ei, acesti oameni minunati sa gaseasca drumul drept si frumos in aceasta viata.
Ingerasa ta Tamara -Teodora este extrem de mandra de tine, draga mea, pentru ca...pur si simplu esti minunata!
Ai un suflet frumos, si puterea ta de a iubi, iti va aduce multa simpatie din partea Cerului, care iti va asterne liniste in suflet si multe bucurii in viata.
Te imbratisez cu dragoste si ai grija de tine!
Pupici pupaciosi trimit spre tine, repede, repede, ...prinde-i sa nu fuga, ei probabil, vor aduce un zambet pe obrajorii tai, chiar si daca inca sunt umezi de lacrimi.
Pupici, ...tot eu, Nicoleta!
Pentru minunea ta Tamara Teodora, trimit pupici dulci si

[aditza_tl]

Draga Roberta,citesc si plang....cata durere si suferinta....scumpa mea...imi pare atat de rau pt tine...pt Tamara-Teodora...pt ca nu a avut sansa sa te cunoasca pe tine mamica buna...
te si trimit multe si pt ingerasa ta
...dar sa te bucuri de puiutii tai sa-i iubesti si sa-i faci fericiti,iar Tamara ,de acolo de sus sa-i vegheze si sa-i ocroteasca.Te cu drag.Adriana

[roberta vlad]

Ma gandesc de multe ori daca nu eu am fost de vina,daca nu cumva nu am avut destula grija,daca nu i-am facut eu rau in vreun fel si acum plateste ea?Ea care nu a avut nici o sansa,ea care scumpa de ea era asa de mica...si fara nici o vina?draga mamei,scumpa,cu ce ai gresit tu,sufletel nevinovat?EUtrebuia sa am grija ta si uite ce am facut,nu ti-am dat nici o sansa,nu ai avut nici o sansa...Mama te iubeste

[nicoleta]

Roberta draga,
Sa nu mai spui niciodata ca tu ai fi putut avea mai multa grija de Tamara Teodora.
Nu, scumpa mea, pentru ca tu ai facut totul, ai iubit-o si o iubesti enorm, o mama ca tine nu poate sa nu faca tot ce trebuie pentru puiul ei.
Asa a fost sortit, ca tu sa ii zambesti de jos, iar ea sa iti surada de sus, dintre stelele plina cu lumina si liniste.
Asa a vrut Cerul, ca puiul tau sa nu simta mizeria lumii in care traim noi, si...acum, este intr-o lume buna si calda.
Acum, iti zambeste cu siguranta, dar te roaga prinn zambetele ei de incurajare sa nu te mai invinovatesti niciodata.
Te imbratisez si ai te rog, mai multa incredere in tine, in puterea ta de a iubi.
Pentru ca...iubesti curat si frumos, iubesti cum poate iubi cea mai buna mama.
Te pupacesc dulce si ai mare grija de tine, Nicoleta.

[nicoleta]

Buna, Roberta draga!
Azi iti sunt alaturi in clipele de triste amintiri, incercand prin magia cuvintelor si a pupicilor pupaciosi sa alung durerea si nelinistea din sufletul tau atat de frumos.
Pentru sufletul tau minunat,
Draga mea, un suflet atat de frumos de mamica iubitoare nu este normal sa fie indurerat, iar daca factori straini de normal au adus durerea in fiinta ta, eu ma rog Cerului azi sa iti fie ocrotitor si sa te intareasca pentru a putea trai frumos si demn mereu.
Nu intalnim oriunde mamici asa iubitoare ca tine, nu intalnim oriunde suflete atat de frumoase, dar intalnim aici, mamici bune cu putere de a iubi, mamici calde care stiu sa iti asculte durerea si sa iti mangaie dorul de Tamara Teodora.
Ingerasa ta iti zambeste, incearca sa-i zambesti si tu ca sa fie linistita ca mamica ei este bine.
Te imbratisez si te pupacesc pupaceste cu cei mai pupaciosi pupici.
Dumnezeu sa te ajuta.
Tamarei, pupici dulci si multa lumina.
Cu drag, Nicoleta!