Intr-o zi de 19 martie ,scumpul meu Andrei a plecat printre ingeri…
Imi imaginez ca acum ar fi fost un adolescent frumos:inalt,blond si cu ochi albastrii…la fel ca tatal lui.
Imi imaginez ca acum sunt impreuna,ne zambesc de sus si ne iubesc tot atat cat ii iubim si noi.
Si vreau sa cred ca ei nu mai cunosc suferinta,dorul si disperarea pe care o simtim noi aici pe pamant…
Va imbratisez pe voi toate mamicile de ingeri care treceti luna aceasta prin aceeasi durere,retraind o zi din trecut…
Dumnezeu sa le poarte de grija micutilor nostrii!



si ne 
Pe 03 martie au fost 6 luni de cand a devenit Ingeras... luna martie pentru mine este o luna plina de tristete, plina de durere, de lacrimi si regrete. Simt cum inima mea se rupe in bucati mici,mici, mici... si ma doare... ma doare cand vad oamenii din jurul meu care nu imi inteleg durerea.
pentru Ingerasii nostri.
