Am fost uimita, indurerata, intristata, revoltata... Pe de-o parte de atitudinea medicilor (asta se intampla in Romania, la o maternitate din Bucuresti, saptamana trecuta), pe de alta parte de faptul ca oamenii inca nu-si cunosc drepturile si inca nu inteleg ca interzicandu-i unei mame sa-si ia fetita acasa, ii provoci de fapt o suferinta pe termen lung.
Va las pe voi sa comentati. Am incercat in toate felurile posibile sa o fac pe Alina sa o determina pe mamica sa-si ia copilul acasa sau macar sa-i faca o fotografie pe care s-o pastreze dar se pare ca n-a reusit fiindca altfel m-ar fi anuntat. Astazi trebuia sa i se faca autopsia fetitei.
Unele dintre voi ma cunoasteti si stiti ca nu am trecut printr-o drama ca a voastra si ca ma implic cu tot sufletul in tot ceea ce tine de Organizatia EMMA. Ei bine, daca pana acum munceam cu drag, de acum inainte voi munci cu inversunare si ambitie ca sa ne atingem scopurile, pentru ca nicio mama de inger sa nu mai treaca prin drame asemanatoare cu a voastra sau cu a Oanei.
O
si o
pentru
Oanei. Dormi in pace pui mic! Cand mamica ta isi va mai reveni putin, sper sa ni se alature!



Adica ,daca nu o sa mor intre timp sau sa o iau razna pentru ca m-as fi bazat pe sprijnul ei ,atunci poate ne vom mai revedea peste cateva secole