Hidrocefalie interna ,chist arahnoidian

[CORINA SILVIA]

Acesta este cel mai recent diagnostic dat fetitei mele Anca Mihaela ,in 2006,din 1999 pana in acel an nu avea decat hidrocefalie interna...

S-a nascut pe 11.06.1997,dupa 17 ore de cosmar ...un travaliu agonizant ..Era moarta de un albastru inchis,cand a scos-o medicul care m-a urmarit timp de 7 luni ,luna de luna...El plecand acasa dupa primele ore de travaliu spunandu-i asistentei sa-l cheme de acsa cand nasc...
Toate actele au fost masluite la ora aceea si nu am mai putut face nici macar o reclamatie...

In anul 1999,in iunie dupa ziua ei de nastere am operat-o punandu-i-se un dren cu valva de inalta presiune..
Au fost toate bune si frumoase pana in 2006 cand a suferi o complicatie de pe urma careia am crezut ca o voi pierde dfinitiv..
Scriu toate astea si am sa va povestesc viata unei printese razboinice cum imi place mie sa-i spun ,ca un omagiu adus fetitei mele ,care are un suflet extraordinar de mare ,luptator si iubitor!!

am sa mai revin cu amanunte!!

pentru tine scumpa mea,pentru faptul ca m-ai invatat sa lupt ,sa tin cu dintii de parerea mea cand am dreptate,sa nu-mi fie frica si mai ales ca mi l-ai readus pe Dumnezeu in viata mea...O adanca plecaciune si o mare ,imensa iubire..Mama..

[Annemarie]

Draga Corina Silvia,

am citit cele scrise de tine si mi-ai atins sufletul. Ai inteles deci sensul mai adanc al bolii fetitei tale si ii apreciezi gestul de a veni in viata ta si de a te schimba in sensul sa aduca la suprafata cele mai nobile calitati ale fiintei tale.
Sa stii ca este un mare sacrificiu pentru un suflet sa se autolimiteze in exprimarea creativitatii sale , venind intr-un corp nu tocmai perfect. Este o ocazie de a avansa spiritual atat ea , cat si voi cei din jur.Si nu uitati ca voi toti , din anturajul ei , v-ati dat acordul ptr. ce se intampla acum deja inainte de a veni in acesta viata.
Astept sa mai scrii aici despre printesa ta razboinica.
Sa ai o zi buna si sa fii fericita. Acum .

Te imbratisez cu mult drag
Annemarie

[nicoleta]

Draga mea Corina, ai un suflet frumos, scumpo.
Tocmai de aceea intreg Cerul te ajuta sa fi puternica, si se spune ca sufletele bune si frumoase sunt mai incercate in viata de pe pamant.
Sti, aceasta viata pamanteana este doar o pregatire pentru viata vesnica, asadar nu trebuie sa ne dorim luxuri si perfectiuni, trebuie sa acceptam vietile noastre cu bune si rele, cu usor si greu, asa cum sunt ele sortite sa fie.

Iti simt durerea, iti simt intreaga suferinta, si te admir ca nu ai lasat aceasta durere sa iti innegreasca caile vietii, nu ai lasat suferinta sa-ti urateasca sufletul. Multi oameni devin extrem de rai atunci cand soarta ii loveste, dar tu esti o minune de femeie care ne aduci atata frumos cu fiecare cuvant scris pe forum. Ne colorezi vietile cu inteligenta ce se oglindeste in frazele tale, ne mangai sufletele cu fiecare consolare pe care ne-o daruiesti.

Ai mare grija de tine, de cei dragi tie, si sa te bucuri mereu de tot ce este bun in viata ta, ...o floare, un zambet, un amic, un film, o melodie, orice.

Te pupacesc pupaceste cu pupici pupaciosi.
Dumnezeu sa te ocroteasca!

[CORINA SILVIA]

MUltumesc Anemarie si Nico,sunteti mamici intelepte si cu suflete minunate!


MI-am dorit copii cum nu am dorit nimic pe lumea asta,nici cariera ,nici prea multi bani ,nimic.Am facut cate putin din fiecare ,nu am excelat in nimic ,nu sunt experta in nimic,nu-mi doream nimic cu ardoare ,nicio ambitie ...Doar copii..Imi placeau dianinte sa-i am pe ai mei ,ma lipeam de orice pusti sau bebelus..II Iubesc enorm ..cu toate ca uneori sunt severa,asa cum o sa reiasa si din povestea mea!!

Am avut o sarcina extraordinara!!Usoare greturi la inceput apoi nimic,mancam orice si mergeam la serviciu pe jos vreo doi km ..si ma simteam excelent,Aveam 25 de ani.Ma duceam la medic in fiecare luna si imi facea eco,dar in anii aceia nu erau atat de bune ,1997,erau cam uzate si obosite,nu am avut decat o usoara raceala pe la sase luni ,de sarcina,am facut putina febra dar in rest nimic..Si am dus sarcina la bun sfarsit ..De obicei in 99 la suta din cazuri cu suferinte fetale,se nasc la 7 luni,asta am vazut in spitale ,tot ce era congenital,intauterin au fost nascuti la 7 luni,toti copii cu boala Ancutei..La asta ma refer.
Am nascut dupa 17 ore de travaliu lung ,chinuitor ,dupa injectii de contractii vreo patru la numa,dupa ce s-a plictisit domnu'doctor de stat langa mine si a vazurt ca nu ma dilatasem cu nici un centimetru dupa opt ore,a plecat linistit acasa.Simteam cum ea coborase jos,dar pe unde sa iasa?La un moment dat a venit asistenta ,care o spaguisem,si mi-a spus ca nu-i mai aude inima copilului,a chemat medicul de garda,aceasta m-a consultat ,a ridicat din umeri cand a aflat ca am doctor si a plecat,Asistenta mi-a spus atunci ceva ce nu am sa uit toata viata"Stii sa te rogi ?roaga-te cat poti de mult!!"
Si pe la patru dimineata mi-a pus o perfuzie,care nu stiu ce era in ea dar ma contractam cu tot corpul..Ma ridicam cand aveam o contractie fara sa vreau,nu mai eram stapana pe mine,si aasistenta tipa sa nu imping?Era o aiureala in durerea aceea am izbit mana in care aveam perfuzia si s-a smuls si mi s-a invinetit de spuneai ca am facut box!!
Am nascut-o pe la sase fara ceva,fara viata !!
Doctorita neonatoloaga a resuscitat-o ,dar nu acolo a fugit cu ea pe sectie!!
M-am externat fara sa mi se spuna de fapt ce s-a intamplat cu adevarat ,mi s-a spus ca totul e bine ,mai ales ca ea ,chipurile isi revenise si manca bine!!
Nu am fost atentionata ,si actele mi le-au masluit pentru a nu da doctorul in judecata!!Asta e sigur!!
A evoluat normal pana la un an!!Dar nu chiar normal ,eu vedeam ca nu i se inchide fontanela ,desi era un copil snatos ,mancacios,nu i se inchdea fontanela,ca o mama sarguincioasa am fost la medicul de familie,in fiecare luna si ii tot spuneam asta.Ea dr,in loc sa vina s-o consulte se aseza la birou si imi spunea ca are lipsa de ca si vit d2,sa i le dau ..Dar cand la 1 an m-am dus si i-am spus ca sta de doua luni pe varfuri ,si bineantele fontanela...NU e normel!Eu mama ,fara studii medicale ii spuneam nu e normal!!
A ridicat din umeri si mi-a spus ca nu are nimic ,daca ar fi pus mana pe ea i-ar fi observat macar spasticitatea care se instaura incet dar sigur ,fontanele care era bombata,semn de presiune intracraniana..Am mai stat cu ea trei luni acasa si m-am hotarat sa pun piciorul in prag si sa-i cer o trimitere undeva!!
"Unde sa-ti dau trimitere?"A fost intrebarea ei.Am ramas putin uluita ca-mi cerea mie parerea unde s-o trimita ,atunci am zis ,pai nu merge ,undeva la ortopedie..
Am mers la ortopedie la BUdimex la un doctor renumit,l-am vazut si la tv,dar de ce a vazut la fetita mea aiurea nu stiu ,sa fie de vina spaga care i-am dat-o adica foarte mare la acea vreme si o fii zis ca mai are de muls?
Ne-a facut radiografii,s-a uita la fontanela si ne-a dat fier si sa reveni la control dupa trei luni!!
Am revenit dupa trei luni si ne-a spus dupa alte radiografii ca are kuxatie congenitala de sold si trebuie operata!!Sa ma internez peste cateva zile cu ea ,dar sa- ise fac de acum analize ,si am chinuit-o si i-a luat sange.De unde aveam sa stiu ca era prima oara cand i se punea o branula dar nu avea sa fie ultima?!!
In masina indrum spre casa tatal ei ,sotul meu adica ,a avut o reveleatie si a spus hotarat nu,copilul meu nu are nimic la sollduri mai vreau o opinie..Si am fost la Grigore Alexandresscu ,si ne-a vazut chiar seful spitaluli de atunci ,alte radiografii,Si ne-a intrebat care a fost desteptul care ne-a pus dianosticul asta ca nu are asa ceva,sa ne ducem sa-l cautam in alta parte nu aici !!
Si am plecat plini de speranta ca poate nu-i ceva atat de grav ,faptul ca nu merge se va repara cu cateva medicamente!!

[CORINA SILVIA]

Si am ajuns la un pediatru in varsta ,emil capraru,care ne-a indrumat la Spitalul Emilia Irza,acum nu mai stiu cum se numeste la un bun diagnostician pr dr Tomescu,care s-a infuriat ca am venit asa tarziu,mai sa-mi dea si una,si s-a rastit la mine inrebandu-ma daca nu am doctor de familie ,si de ce nu a vazut gravitatea bolii,el mi- a si pusdiagnosticul preventiv ,care s-a confirmat ulterior printr-un RMN.
Cand am vazut ce are,ni s-a spus ca trebuia operata ,si operatia se facea la spitalul Bagdasar Arseni,sa luam legatura cu prof.Ciurea sef sectie neurichirurgie.Tot atunci am facut rost de o caret de vizita de la un secretar de stat in ministerul sanatatii ,care -i era adresata prof.Ciurea.Habar nu aveam ca acel mic carton ii va salva viata fiicei mele.
Am ajuns la spital ne-am prezentat intai la un doctor stagiar pentru ca ,am fost sfatuiti ca e mai bine sa-ti prezinte un doctor cazul ,sa vb pe limba lor..Am fost internata cu Ancuta,iar la vizita acel stagiar i-a expus cazul si gravitatea lui ..la inceput d-l profesor ezita,si nu prea dorea sa aiba de a face cu asta dar cand am scos cartea de vizita si am spus ca e din partea d-lui "Cutare" s-a inseninat mi-a luat cartea si m-a intrebat repede de unde il cunosc pe acesta din urma ..Am banguit ceva ,o mica minciuna ,pentru ca desigur habar nu aveam cine este ,il cunosteam doar de la tv.S-a intors catre un medic si a spus D-l dr.Maine operatie urgent!!Acesta a inclinat din cap !!
A doua zi cand a iesit din sala de operatie ,dr.Tascu ,neurochirurg,al doilea in staf dupa profesor,m-a intrebat "De ce ati venit asa tarziu d-na?"Doamne ,am crezut ca mor ,am crezut ca pamantul se va deschide si ma va inghiti ..."Am venit cand am vazut noi ca parinti ca ceva nu e in regula.."Am banguit eu cu lacrimi in ochi ,cred ca a observat ca mai aveam putin si lesinam si a adaugat ca incurajare"operatia a reusit...va fi bine..stati linistita.."

[Annemarie]

Draga Corina Silvia,
am citit prin cate greutati ati trecut cu fetita voastra si cu toate ca stiu ca nimic nu e fara rost , sunt totusi foarte trista.
Stiu ca la hidrocefalie se procedeaza asa in Germania: se pune un tub foarte elastic de la locul in care se acumuleaza lichidul in creier pana in cavitatea abdominala unde se poate drena. Astfel lichidul acumulat este resorbit in abdomen de propriul corp. Se numeste "Shunt " si trebuie repetat pe masura ce creste copilul ptr. ca se schimba si dimensiunile. Se poate ca odata cu cresterea copilului candva sa nu mai fie nevoie sa se puna tubul de dren. Poate scrii ce prognostic ati primit mai ales in legatura cu chistul arahnoidian .( eventual intr-un mesaj privat ?).
Sunt interesata fiindca stiu ca medicina , asa cum se invata in facultati nu este singura in masura sa vindece si sa corecteze o astfel de boala. Mai sunt si alte remedii. Mai sunt si oameni cu capacitati de vindecare -atunci cand soarta o permite- care nu percep nici un fel de taxa pentru un astfel de tratament. Pentru ca un har se face cadou mai departe - nu se vinde . Si nici spaga nu e nevoie sa dai. Sunt pur si simplu socata de atat lipsa de etica medicala si morala , dar mai ales de atata neglijenta a unor medici. In acelasi timp sunt absolut convinsa ca exista o multime de medici capabili care isi fac treaba in tacere.despre acestia nu prea se vorbeste. Nici la programul de stiri vestile bune nu se vand bine- pe cand catastrofele sunt prezentate pe tava si folosite ca mod de manipulare a maselor.
Cum ii merge fetitei tale acum ?
iti doresc speranta si bucurie de viata.
Annemarie

[CORINA SILVIA]

Da Anemarie ,i s-a pus un sunt dar si o valva de inalta presiune ,de fabircatie Germana,care ulterior dupa 7 ani nu am mai gasit ca sa i-o inlocuiesc.

Dar sa continui,doresc sa va spun toata povestea ,in speranta ca ,poate voi ajuta vreun copil si parintii acestuia si mai ales doresc ,cum am mai spus de altfel sa va povestesc despre cat de luptatoare e fiica mea,ce vointa de neimaginat a avut pentru a se face bine!!

Dupa operatie ,au inceput sa vina foarte multi studenti ,la inceput luau toate paturile la rand,eram sase mamici si tot atatia copii.Apoi au inceput sa intrebe direct intrand in salon.."Cine e d-na Cherciu?"Si ma puneau sa le spun de la capat toata istoria ..cum am vazut cand ,daca a avut simptome si multe alte intrebari ..Ma intrigau ,ma deranjau pentru ca de fiecare data trebuia sa repet aceeasi poveste ,s-o si retraiesc,si mai erau si remarcile celorlalte mamici"Draga dar ai pile nu gluma,daca toata lumea intreaba de tine!!"
In penultima zi a venit o asistenta ,care dorea sa dea examenul final si sa faca o lucrarea de diploma si m-a rugat sa ma lase sa-i faca o poza Ancutei!Atunci mi-am luat inima in dinti si am intebat-o de ce se intereseaza atata lume de mine..mai ales de copilul meu??"Cum nu stiti?!E un fenomen,d-l dr.Tascu de in fiecare dimineata la raportul de garda ne arata RMN-ul si ii intreaba pe studetii din acea zi ce vad la RMN,acestia raspun ,o hidrocefalie de gradul patru,gigant.Si ii intreaba cum ar trebui sa fie copilul in stadiul acesta.O leguma, spun toti in cor ..Dar ati vazut copilul?intreaba d-rul la randul lui..Nu ,dar vedem RMN-ul!! Duceti-va sa vedeti copilul si mai vb!!"
De accea veneau ca la zoo,si mi-a mai spus ceva asistenta respectiva,mi-a spus ca e primul copil cu valva de inalta presiune ,la acea varsta ,a fost o premiera,un experiment,pentru ca a vazut cat de bine arata la gradul de hidrocefalie care-l are si nu a vrut sa riste!!
M-am simtit tradata,umilita ,pentru ca nu mi s-a spus nimic ,acum era o reusita..dar daca nu reusea nu trebuia sa stiu si eu ?Oricum as fi acceptat pentru ca era unica ei sansa ,dar as fi dorit sa-mi spuna sa-mi explice,sa-mi arate...
Sa va mai spun un lucru ,fetita mea nu vorbea inainte de operatie decat bisilabic ma-ma,ta-ta pa-pa,cuvinte simple desi imi dadea de inteles ca intelege tot..Dar dupa operatie..Doamne am avut alt copil..In 7 zile pana cand am iesit ,a inceput sa vb foarte bine ,se vedea trecand ore, ce evolutie fantastica avea!!
Mi-a trebuit doua luni dupa aceea sa-mi cunosc copilul!!!Era alta ,altcineva,sau mai bine zis era ea cu adevarat ,pana atunci a fost inchisa in propria ei minte ,in propriul corp..
La externare ,l-am intrebat pe dr daca am voie sa fac ,gimnastica de recuperare,a spus sa mai astept o luna..,
Dar dupa o luna si o spatamana veneam disperata inapoi in spital deoarece pe tot traiectul suntului,adica a furtunuli care era pe sub piele ,se umflase si se inrosise pielea...
Dar dupa analize,si un tomograf ni s-a spus ca e doar reactia de respingere a organismului ,a unui corp strain!!
Daca nu se retragea in cateva zile trebuia operata din nou si schimbat tot traiectul drenului!!M-a informat d-rul !!
Dar ,Ancuta a luptat si a invins ,era prima victorie din acest razboi cumplit cu boala!!
Am inceput gimnastica de recuperare la cateva saptamani cu acordul medicului ,care a fost cam asa:"D-na e copilul dvs,si faceti ce vreti cu el ,eu mi-am facut datoria din punctul meu de vedere!!"
Degeaba i-am spus ca are tetrapareza si ca poate nu sa mearga niciodata ..el mi-a raspuns ca sa am rabdare ca o sa mearga odata si o data!!
dar prin alte cunostinte am ajuns la d-na dr kinetoterapeut Olanescu Cristina (David,dupa casatorie),de la IOMC-Spital Emilia Irza
De la 2 ani si cateva luni pana la 9 aani fetita mea a facut gimnastica recuperatorie de trei ori pe saptamana la inceput sicand am invatat si eu tot programul si d-na dr a fost de acord ca stiu sa il fac zi de zi in fafara de duminica sau cand era racita Ancuta!!
Si am mai fost internata in acel an 1999 ,a treia oara in octombrie ..A cazut si s-a lovit langa dren dar ,datorita zonei sensibile capul pe partea dreapta se umflase inca pe atat!!M-am speriat ingrozitor ,mai ales ca imi reprosam ca ma lasat-o singura si ma indepartasem de ea doar cativa metri pentru a-l striga pe tatal ei la masa..Atunci mi-am dat seama ,ca nu o sa fiu ,nu o sa pot fii in permanenta langa ea!!
Dar si de data asta Ancuta a avut un inger pazitor si a castigat batalia !!NU a fost decat un banal cucui pe care mi s-a spus ca se rezolva cu putina gheata!!Si asa m-am specializat si in cucuie si in vanatai pe care le tratam cucuiele cu gheata si vanataile cu venoton,troxerutin,troxevazin,din astea!!
Oho si cate cucuie mai avea sa faca!!mai ales in frunte..Incerca sa se ridice si sa fac cativa pasi cadea sau se impiedica asta cand nu eram prin apropiere,sau atunci cand eram o prindeam din zbor imi formasem niste reflexe ,ca-i bagasem in sperieti pe toti ,prindeam si alti copii cand eram prin preajma lor!!
De atunci mi-am dat seama ca trebuie s-o fac contienta de boala ei de repercursiuni si ca nu trebuie sa-i ascund nimic pentru a avea incredere in mine!!Incet ,incet ,cu varsta si intrebarile au devenit mai grele ,mai dificile,dar nu i-a ascuns niciodata nimic ,ii povesteam ce are ,plangeam amandoua ,ne incurajam si spuneam ca in razboiul asta nue singura vomlupta amandoua!!
Pe la 4 ani mi-a facut o convulsie ,dar a fost ceva minor mi-a spus d-rul pentru ca creierul ei a fost supra solicitat ,cu boala ei ,cu o raceala ,si o cina copioasa tarzie..asa ca a trecut cum a venit nu mi-a mai facut nici o criza de atunci!!
Am mai invatat un lucru sa nu o suprasolicit prea mult ,sa nu o obosesc!!
LA 8 ani ,in primavara i-am facut prelungirea de dren.La aceasta operatie i-am explica tot dar absolut totul .De la punerea branulei ,cum se procedeaza si ce va simti atunci pana la operatia in sine!!Si totul a decurs minunat ,Scumpa mea s-a purtat exemplar si se lauda la toata lumea ca mama ei i-a spus tot ce se ve intampla si ca nu-i este frica!!
Dar anul urmator ,2006 ,Intr-o zi de martie cam la o saptamana de la ziua mamei ..O imbracam sa o duc la scoala de cam o saptamana o vedeam cu cearcane si o tot intrebam daca se simte bine ,si ea ma mintea ca da,de obicei o verificam la drena sus,la iesirea din cap,si valva care e cu 2 cm mai jos..Cand am facut asta am inghetat furtunasul de sub valva nu mai era ,..se smulsese!!Am dat fuga la spital si tin minte ca era o zi cu ninsoare si multa flescaiala!!Am ajuns la timp sa o vada d-rul.Mi-a spus ca nu mai are drenul de sub valva si ca va trebui operata ,daca ,nu mai merge si valva va trebui inlocuita dar ,nu are valva de inalta presiune ci de medie ,dar sa nu-mi fac griji ca sunt apropiate ca valoare si merge!!
In spital am intrebat-o pe Anca de ce nu mi-a spus ca o durea capul mai mult decat de obicei ,mi-a raspuns ca nu vroia la spital asa ca ales sa indure durerea de cap!!Nu a vomitat nu a avut nici o simptoma ..A operat-o si operatia a durat mai mult decat de obicei,ce s-a vrut o simpla inlocuire de dren si valva a fost o adevarata aventura..MI s-a spus ca i s-a smuls si din creier s-a rupt mai bine zis ,si o bucata ii ramasese inauntru ,si a trebuit sa-i mareasca gaura din craniu si s-o taie pe creier,si urmatoarele ore sunt critice ,pentru ca s-ar putea sa apara complicatii!!Un semn a fost ca s-a simtit destul de rau dar de la anestezie,iar cand voma se auzea de la valva un zgomot ciudat ca un fasait ca ceva care sfaraie...A doua zi se umflase pe partea dreapta ,cea cu operatia si se simte pe sub piele ceva ca si cum era gelatina!!
Am chemat de urgenta d-rul si i-am aratat mi-a spus ca s-a prelins lichid pe langa dar ca nu-i nimic se va rezorbi ,asa a si fost..Dar dupa cateva zile a inceput sa o doara burta si sa se umfle locul taieturii de la burtica..pentru ca nu v-am spus mai are si acolo o operatie ,pentru a-i putea aranja drenul in cavitatea peritenoala se taie si jos.
Am facut investigatii si mi s-a spus ca e suspecta de apendicita Cum ,da avea toate simptomele ,dar dupa investigatii nu i s-a gasit ,decat o mare iritare intestinala.Un medic internist mi-a spus "D-na lichidul cefalorahidian care i se scurge din cap,in cavitate ,in cantitate mare asta face ,pentru ca el e un pic acid,si irita intestinele si da in peritonita!!Hai cu antibiotice ,cu tratament ,dupa trei sptamani de du-te vino la spital si acasa ...in sfarsit s-a ameliorat.In acest timp l-am intrebat pe medic nu cumva e devina valva cera nu e cea care trebuie?NUUU,mi-a raspuns,a fost presiunea mai mare la inceput ca nu a curs fiind smulsa in acele zile dar acum e bine nu?M-am oferit daca nu are spitalul valva de inalta presiune sa o cumpar eu!!NUUU d-na nu e nevoie stati linistita!!
Si cine sunt eu ca sa contest un profesionist?Ce pregatire am?!!
La sfarsitrul clasei intai ,prin iunie ,Ancuta incepuse sa se simta din ce in ce mai rau avea iar cearcane si ,dormea foarte mult in rest nimic,nu senzatii de voma.Doar niste dureri cumplite de cap cum avea sa-mi marturiseasca mult mai traziu.De ce nu mi-a spus?De frica ,nu mai vroia in spital se saturase,inainte sa tremine scoala intr-o seara am luat-o incet si am descusut-o si am intrebat-o ..si a inceput sa planga,spunandu-mi tot cat de rau ii era ,si mai ales ce frica..Si mie imi era frica si eu am stiut ca se intamplase ceva cumplit ,pentru ca avusesem si un vis cu o saptamana inainte...A doua zi ne-am prezentat la spital ,am facut tomograful ,si cand l-am vazut ..am inlemnit..Pentru ca nu vreau sa ma laud dar in acesti ani am invatat multa anatomie si mai ales creierul fetitei mele il stiam si cu ochii inchisi.Doamne ce era acolo?!!Unde disparuse o buna parte din punga cu lichid?
Cand a observat-o si medicul a inlemnit..Sa mai spun ca nici dr.de la tomograf ,nici medicul stagiar,mana a doua cum se spune acum ,nu a observat de la inceput ce avea,decat cand le-a atras eu atentia...
Deci DrTascu ,mi-a spus ca are un foarte mare hematom pe parte dreapta,dar ca e bine ,ca este intre ventriculul drept si cutia craniana.Si se poate scoate mai usor,totusi este foarte dificil!!Intai i-a scos drenajul putin deasupra sanului stang si i l-a clampat,si am stat asa o saptaman si mai bine pentru a vedea daca nu i se rezoarbe hematomul singur!!
Nici o schimbare ,atunci mi-a spus ca s-ar putea sa il sisteze sa nu mai fie nevoie de el ..de drenaj..Si am intrebat de ce a facut hematomul ?De la curgerea prea multa a lichidului cefalorahidian ,creierul a cazut in gol ...si s-a produs hemoragie!!Putea fi mai rau!!
Am strans din dinti pentru a nu urla"prostule ti-am spus sa- i cumpar valva de inalta presiune!!"Am iesit din cabinet cu lacrimi in ochi,m-am oprit pe hol sa plang,dar nu am putut ,ceva in mine urla ,tipa se tavalea, ar fi omorat pe cineva!!
Operatia a durat o ora si ceva ,clipe de agonie ,atunci am plans ,am plans mult ,pentru a ma putea linisti cand fetita mea va iesi din sala..Si a iesit ,dr a spus ca nu vazut in viata lui forma de hematom care a extras-o ,asa ceva se face dupa ni buni cand hematomul sta ,timp mult in creier..nu intr-o luna!!Organismul ei a luptat si s-a aparat atat de bine a izolat hematoamele cu membrana,nu se putea rezorbi dar nici imprastia!!Se inchina si-mi spunea in continuare ca nu a vazut in viata lui asa ceva!!
Si minunea mea a iesit din nou pe targa ,cu greu mi-a zambit si mi-a spus :"Am reusit mami!!"Ai reusit printesa mea,frumoasa mea ,pentru asta o sa dam cea mai frumoasa petrecere!!""Acum imi iei ceva frumos?"Vai printesa mea cum sa nu!!"Si tot asa pana in salon..au trecut cateva zile si totul mergea bineSe simtea bine ,cand ,intr-o seara dr.era de garda si m-am dus in cabinet la dansul ,pentru ca asa se proceda!!Nu prea puteai sa-l abordezi oriunde!!Si mi-a spus ca e putin ingrijorat ca elementele din lichidul cefalorahidian sunt cam mari ,asta inseamna ca are meningita!!CE?CUM ?!!"Pai si se este de facut ?nu aveti medicamente?"
Doamne ,stiam ca meningita este o boala cu o evolutie galopanta in 48 ore esti mort daca nu o tratezi!!"Si ce facem d-l dr?"am intrebat eu inebunita

[cassyan]

Corina, Ancuta nu am cuvinte. O cruce atat de grea........... Dar oare Credinta ti/o face mai usoara? As vrea doar sa o tin strans, strans pe Ancuta, un adult cred ca nu ar face fata atator probleme, fara sa se vaite. Nu am timp acum sa va scriu mai mult, dar de cand ai scris despre Ancuta, am citit in fiecare seara si pentru ea, si pt Cosmin, rugaciunea pt copilul bolnav. As vrea sa/ti zic ca te inteleg Corina, dar mi/este peste puteri sa inteleg tot ce simti tu ca mama lui Ancuta si ca mamica de ingeras.
Te imbratisez tare, tare si pe tine Corina si ma rog ca Dumnezeu si Fecioara Maria sa te tina sanatoasa, multi ani, ca sa te bucuri de copiii tai sanatosi, puternici, iubitori, frumosi, scumpi, multi, multi, multi ani. Dumnezeu sa te Binecuvanteze

Cu drag Lumi

[CORINA SILVIA]

Doamne LUMI cum sa nu ma intelegi?!!Prin ce suferinta ta e mai mica decat a mea ,cate nopti ,zile si ani te-ai zbatut cu ingerasul tau ,cate sperante ,batalii ,crancene nu ai dus si tu si toata familia ta in frunte cu scumpul tau?!!Ma intelegi foarte bine de aceea scriu aici nu vreau sa ma plang ci doar povestesc cine am fost cum imi place sa cred ca am avoluat ,poate ajut pe cateva mamici care au atat durere ,ura ,sa le spun ca nu are rost sa urasti atatia amar de ani ,mi-am consumat energia ,pentru niste indivizi care nu au avut sau au uitat sa puna suflet in ceea ce fac,eu m-am imbolnavit si ma mistuiam incet-incet si ei isi vedeau nestingheriti de viata lor.NU MI_A FOLOSIT LA NIMIC!!Decat mi-am facut atata rau!!

[CORINA SILVIA]

Dar sa continuam ..
"pai deocamdata nimic d-na mai asteptam ,si asa ,farmacia din spital este inchisa.."PAi d-le dr..eu situ ,nu va suparati ,ca meningita este destul de periculoasa si orele inseamna zile..Cum sa-mi las copilul asa ,spuneti-mice tratament se face ,ma duc la o farmacie di afara spitalului si cumpar" "A daca dorit..!"si cu un gest de parca mi-ar fi facut o mare favoare imi dadu o reteta."D-na meningita se trateaza cu doua mari medicamente: VANCOMICINA si Meronem !!"Am fugit cu sufletul in gat ,si nu am luat decat Meronem ,pentru ca mi-a spus ca Vancomicina au ei si o sa il administreze de a doua zi de dimineata!!
Bineanteles ca meningita isi intrase in drepturi ..A venit si al doile medicament si il administrase in perfuzie ,pentru ca era foarte toxic,dar la nici cateva minute ,Ancuta a inceput sa seinroseasca ,sa tipe ca o mananca toata pielea ,ca nu mai poate.Am sarit ca arsa,Doamne ,nu mai vazusem pana atunci dar citisem ,facea soc anafilactic.Am strigat sa vima asistentele si m-am repezit la perfuzie siam oprit-o ,Din rosie ce era dupa ce calmante i-au bagat in ea devenise galbena!!
Azi nu-i mai facem nimic d-na imi spuse dr,mai tarziu ..Si o lasati decat pe un medicament?An intrebat eu disperata!!Da e bun si asta!!
dar a dpua zi au venit cu solutia salvatoare ,sa bage 500 mg hidrocortizon ,in perfuzie,pana sa-i puna perfuzia,le-am rugat pe asistente sa-mi dea si mie prospectul daca au la Vancomicina!!
Da scria ca face soc anafilacti dar cum..Doar daca este bagat prea repede ,deci perfuzia trebuia sa intre in cel putin o ora daca nu mai mult si,dudele de asistente nu citisera asta,deci ar fi mers si fara hidrocortizon,dar cine mai se risca acum?
M-am dus furioasa si le-am atras atentia si una dintre ele m-a apostrofat ca nu am citit bine ,si sa nu le dau lor lectii atunci i-am aruncat prospectul in fata si i-am spus sa-si puna ochelari!!Si am plecat ,deja nu mai puteam suporta ,deja era prea mult!!
Dupa trei zile de tratament crancen in dimineata acelei zile vad ca face iar febra...Doamne are o descarcare,asta pe limbajul nostru insemna ca se inmultesc acele elemente care fac meningita atat de agresiva,trepadusii aia nenorociti..Adica nu e bun tratamentul ..Am sunat o d-na dr.de la tomograf cu care eram in relatii foarte bune si care mi-a spus "Corina insista sa -i recolteze lichid si pleaca la Babes sa-ti faca aia de acolo analize"astia nu se pricep ,nu sunt specializati pe boli infectioase"
Cand m-am dus sa-ii cer asta -drlui mi-a rerosat ca nu am incredere in el,l-am luat cu binisorul si am incercat sa-i explic ca nu e normal ca sub doua medicamente atat de puternice sa faca o recadere!!Si in sfarsit si-a dat acordul dar sa duc eu eprubeta ca ei nu au transport

[LUMINITA CRAIU]

Doamne, Corina draga, nu ma pot opri din plans. Acum imi dau seama cat de norocoasa sunt.
Dumnezeu mi-a dat doi copii sanatosi si eu ma plangeam de alte lipsuri. Cat de curajoasa este Ancuta, cat de luptatoare! Dumnezeu sa o ocroteasca!

Multumesc, Corina! Povestea ta, a fiicei tale ma invata sa apreciez si sa multumesc lui Dumnezeu pentru tot ce mi-a dat!

[CORINA SILVIA]

ma bucur LUmi ca apreciezi ceea ce ai ,si-ti doresc draga mea sa nu ai parte de nici un fel de boala atat tu cat si familia ta sa aveti zile lungi si frumoase si sa va bucurati in fiecare zi de tot ce este frumos in viata voastra!!

Deci am pornit cu eprubeta in geanta catre Babes si cand am ajuns acolo d-na dr a fost foarte draguta de la unul din pavilioane dar mi-a spus ca antebiograma va mai dura cateva zile,asa ca sa astept si pana atunci sa mai continui cu ce mi-au dat cei din spital.
Am venit inapoi dar peste doua zile starea ei era mai rea decat inainte,si atunci m-am hotarat sa insist sa mi se dea o salvare ,sa ma-mi duc copilul pentru un consult ,cu tot cu fisa medicala la Spitalul Babes,vai nici nu va puteti inchipui ce am starnit..D-l dr Tascu era foarte suparat pe mine ,pentru ca nu am incredere in el ca nu astept ,ca ce vreau sa se faca bine asa dintr-o data...L-am luat pe ocolite si i-am spus ca nu are personalul calificat ,pentru boli infectioase ,ca-l rog frumos sa ma ajute sa-mi fac copilul bine..:"Eu iti dau drumul d-na dar cine crezi ca te va primi cu copilul cu drenajul pe dinafara?"care spital va face asta?"Dar d-le dr nu doresc sa plec de aici doar un consult de specialitate.mi se pare normal din moment ce nu aveti sectie de boli infectioase sa colaborati si cu alte spitale,doresc doar sa va ajut sa-mi faceti copilul bine!!!
Cu chiu cu vai mi s-a dat o salvare care avea treaba in alta parte si care ma va lasa in drum si pe mine si ma va lua la intoarcerea lor...
Am fost au consultat-o si s-au uitat pe fisa :"D-na dar i s-a administrat medicamentul Meronem prost doza e prea mica si de aceea nu si-a facut efectul "IMi spuse dr-a care o consultase pe Ancuta,am crezut ca lesin ,doar dadusem 20 de milioane pe el ca-l cumparasem cu banii mei!!Deci nu facusem decat sa arunc banii pe ferastra!!
Ne-am intors inapoi pentru a astepta rezultatele,ironic d-l dr Tascu ma apostrofa "Ce ati rezolvat d-na acolo!!"I-am spus si apoi cand l-am intalnit pe dr stagiar care-mi facuse dozajul ,m-am luat de el :"Asculta ,ma dl- dr,m-am cacat in ei de bani (scuzati-mi limbajul ,dar asa m-am exprimat)ai gresit doza, ma!!Daca nu te pricepi macar intreaba si tu pe cineva nu-ti bate joc de banii mei!!"Am spus furioasa !!"Pai ce ,d-na toti au facultati ca aia,cum nu nu am facut dozajul bine?""Pai uite asa ,ma ,ca habar nu ai!!"am replicat taios.
In seara aceea ,era vineri ,Ancuta se simtea rau ,o durea capul ingrozitor,Dr Tascu a spus ca daca o doare ,tare sa i se dea drumul la drena,sa curga lichid ,pentru a i se depresuriza craniul,i-am spus seara medicului de garda care-si facea rondul,el mi-a replica"De ce nu i-ati spus la pranz d-lui dr,d-na?!"Am ramas uluita"Dar nu s-a simtit rau d-le dr..!!Si totusi dansul mi-a spus ca putem sa-i dam drumul la dren ,va rog sa faceti asta!!Se simte rau""LAsati d-na ca stiu eu ce sa fac."Si adresandu-se asistentelor "Bagati-i o perfuzie cu Manitol!"Am tacut ,lasandu-l sa-si faca meseria..ce sa zic ?daca omul stia ce face?!! Perfuzia s-a terminat si Fetita mea a adormit!!Dar a avut o noapte agitat o intrebam daca o doare capul si numai gemea incetisor...Dimineata s-a trezit brusc in fundulet ,si mi-a spus"Mama ,mi-e rau,tare!!"Si in cateva secunde s-a schimbat si a cazut inapoi pe perna si a inceput sa faca convulsii!!!
Am tipat dupa ajutor ,au venit si au luat-o ,ducand-o intr-o rezerva cu oxigen,branula i se smulsese,si nu mai putea sa-i prinda nici o vena!!Si daca i-ar fi prins ce sa -i bage in ea?Cat se chinuiau sa-i prinda vena ,patru asistente ,la cele patru membre ale Ancutei,ea sarea cativa centrimetri deasupra patului ,convulsiile continuand...A venit dr,de garda,cel care refuzase sa-i dea drumul la dren."D_le dr nu avem calmante ,nu avem fenobarbital ,nici diazepam ,sa mearga cineva sa intrebe prin saloane dac aau asa ceva!!!"spuneau asistentele disperate,si cine sa se duca?Am plecat disperat eu ,si in sfarsit mi-a dat cineva un fenobarbital care i l-au facut intramuscular,pentru a se mai calma ,i-au prinse si dupa aceea o vena la picior..Si au reusit sa faca rost si de un diazepam sa-i faca un "cokteil "cum se numeste!!
In tot acest timp am fost langa ea ,am refuzat sa ies din salon ,desi medicul acela ,insista ,m-am intors furioasa catre el "Nu plec nicaieri ma!!Tu nu te atingi de copilul meu,trebuia sa ma asculti,daca mai insisti cred ca te strang de gat,raman cu jugulara ta in gura!!Nenorocitule,de ce sa plec sa te acoperi tu?!!"Nu a mai spus nimic decat dadea indicatii asistentelor ,cand dupa cateva minute bune ,lungi cat o vesnicie s-a linistit..
Peste vreo ora aparut di dr.Tascu..De ce d-na nu a dat drumul la dren ,nu am spus eu asa?M-a intrebat el "Pai ce ma intrebati pe mine d-le dr.intrebati-l pe el!!"
Dar cum sa-si traga la socoteala un coleg?!!Peste cateva minute erau pe hol radeau impreuna!!
Am fost la tomograf sa vedem daca nu are leziuni,ea era intr-o semicoma ,cu balonul ii facea respiratia,o ajuta mai bine spus..Dar la tomograf draguta de asistenta se intoarce spre mine si spune"Mamico te las cu ea ,ca am vazut ca te pricepi ,daca e ceva eu sunt afara"Nu am spus nimic ,atunci mai bine aveam eu grija de ea decat altcineva,i-am luat balonul si am inceput sa apas ritmic pe el!!A inceput tomografia,si iauntru in tub nu ajungeam si nici nu aveam voie sa-i fac asta ,ma uitam disperata cum saturatia de oxigen ii scadea ,si parca uneori ,in secunde ,deschidea ochisorii,atunci ii spuneam tare "Respira puiule,respira frumoasa mea ,lupta iubito..!Si ma auzea si o vedeam cum trage aer cu putere si iar saturatia revenea le normal!!Au fost zece minute lungi ,ingrozitoare!!
Am revenit in salon dupa cateva minute vine dl dr si-i da drumul la dren ,Doamne,lichidul cefalorahidian trebuie sa fie limpede ,ca apa,acesta era ,de culoarea borsului!!!
Si dadea semne ca se simte mai bine..M-a lasat singura cu ea...Era tot o semicoma..O mangaiam pe manuta ..si ii vorbeam si ii povesteam ce o sa facem cand o sa jungem acasa,ca avem o gramada de treaba si mai ales de pregatit o petrecere ,cu un tort ,pentru ca ziua ei si-o serbase in spital!!Si-i spuneam sa lupte ,sa nu se dea batuta ,ca ea stie sa lupte,stiu ca nu va renunta...Am privit-o si am observat ca lacrimile ii curgeau pe la coada ochiului ,si mi-am dat seama ca ma auzea ,am inceput sa plang ,fetita mea isi revenea...
Atunci stiam ca sunt insarcinata cu Alex,aveam deabia doua luni de sarcina,si m-am rugat la Dumnezeu ,sa nu ma fac sa aleg ,ca nu pot renunta la nici unul ...Sa ma ajute sa=mi tin copii in viata pe amandoi..Si am simtit ca totul va fi bine ...
Dupa doua zile de la criza am revenit in salon si surpriza in acea zi ,a venit insusi profesorul sef sectie ,sa vb cu noi ,ce credeti ca m-a intrebat prima data!?"Ce studii aveti d-na?"Si apoi m-a asigurat ca va face tot posibilul sa fie bine!!Poate ca a fost bine inytentionat sau a fost doar vrajeala!!
dar nu am vazut nici un "tot posibilul "decat dupa am facut un pic de scandal!!
La cateva zile dupa faimoasa vizita am primit si rezultatul analizelor de la Babes si soc ,era infectata cu pseudomonas -aeruginosa,adica pioceanic,o bacterie care omorase patru oameni cu cativa ani in urma in acel spital,fusese si o ancheta la acea vreme!!
Cand au auzit rezultatul au spus ca ei nu cred asa ceva,dar ca ma va izola.Si mi-au dat o rezerva,rezerva care pana atunci era cu bani ..
Eram furioasa copilul meu era la un pas de moarte,si nu se facuse mare lucru ,decat la insistentele mele,pe banii mei!!Am mai solicitat sa i se recolteze niste sange si lichid cefalorahidian pentru niste analize suplimentare la institutul de virusologie ,Nicolae ..Langa Babes..I-am spus d-l dr ,sa-mi de-a acordul dansului.Nici nu va puteti inchipui ce am starnit....I-am mai cerut sa-mi dea voie sa-i caut valva de inalta presiune si cum aceasta intarzia ,pentru ca in tara nu se gasea a trebuit sa fie adusa din olanda,imi tot reprosa ca Anca a facut meningita din cauza mea ca nu l-am lasat sa-i bage inapoi drenajul cu tot cu valva de medie presiune..I-am expus si motivele pentru care nu am fost de acord ,interesandu-ma am aflat ca intre valve exista o diferenta de presiune de 100ml coloana de apa ,deci nu atat de nesimnificativa pe cat sustinea el ca este.Deci va dati seama ca l-am ranit profund in orgoliu,si intr-un fel ii reprosam voalat ca el este de vina ca a facut hematomul ,ca a mintit...Pana la urma si-a data acordul ,spunand scarbit ca s-a saturat de cate ori i-am schimbat tratamentul copilului astuia,ca l-am zapacit cu atatea antibiotice ,dar nu recunostea ca de cand i se administrase noul tratament care era conform cu antibiograma ii mergea din ce in ce mai bine ,si nu a mai avut nici o recadere!!
Am plecat multumindu-i printre dinti ,la iesirea din cabinet m-a intrebat ironic"Aveti dvs eprubete d-na pentru aceasta recoltare ,pentru ca noi nu suntem obligati sa vi le dam ,pentru ca nu este pentru spitalul nostru"Atunci l-am privit cu dispret si i-am raspuns"Spuneti-mi cat costa d-le dr si le platesc si pe astea ,pentru ca tot am cumparat de la calmante ,pana la un tratament de meningita,de la seringi ..pana la perfuzoare ce conteaza cateva eprubete!!"Atunci s-a simtit si nu a mai adaugat nimic ..
A iesit plina de scarba ,i-am facut analizele si virusologice ,si i-a reiesit si ceva la plamani care ar fi putut amplifica si alimenta meningita..Deci tot nu era bine ca si pe acelea le-am platit ,cam 7 milioane..
In sfarsit a sosit si valva si am intrat in operatie cu cateva elemente totusi ,pentru ca nu a mai asteptat sa se faca bine de tot ,dorea foarte mult sa scape de noi facusem prea multa galagie .prea multe amanintari ...Ne-am externat pe 31 iulie ,dupa doua luni disperate de spitalizare ,cu o stare ameliorata ,poate chier foarte buna tinand cont prin cate a trecut!!!
Dar la externare pe fisa de externare nu a vrut sa scrie ca a vut meningita cu pioceanic ,a spus ca nu crede in asa ceva inanaliza de la Babes si mi-a bagat o alta bacterie..Adugand foarte sigur pe el "D-na cred ca ati vebit cu meningita de acasa!!"Am ramas socata ,pentru ca tot salonul era plin de meningita...Dinainte sa ma internez eu cu Anca!!Ce tupeu!!
Au trecut trei luni ,in care mi s-a confirmat sarcina,in care burtica mea cerestea si eram pe jumatate fericita ,pentru ca aveam un presentiment ca nu se sfarsise totul!!
Doar fusesem la control cu o luna in urma ar fi trebuit sa mai mergem peste trei luni cand Ancuta ,dadea semne de nervozitate ,nu mai dormea bine ,avea iar cearcane..Si pe la jumatatea lui Noiembrie ne-am hotarat sa mai facem un tomograf,la tomograf ,un cosmar avea din nou hematom ,mai mare decat celalat ,dar pe partea stanga de data asta..Am crezut ca inebunesc...Plngeam si nu mai stiam ce sa fac..Dr.de la tomografie vazandu=ma ca sunt insarcinata incerca sa ma calmeze...Am fost iar internati ,dar dr tascu era la o conferinta asa ca l-am asteptat o saptamana sa vina pana atunci i se dadea calmante ,nimeni nu misca nimic,parca presimteam ceva.Cand a venit dupa o saptamana mi-a spus ca refuza sa mai o trateze pe Anca ,pe motiv ca sunt recalcitranta,ca in vara era sa faca infarct din cauza mea... !!Deci un NU hotarat,I-am spus ca daca nu e cale de intoarcere ,singurul lucru de care sunt vinovata este ca sunt mama,si daca asta este o vina atunci mi-o asum!!
De ce am fost recalcitranta?Ca am cerut niste analize suplimentare in alta parte,la un spital de specialitate?Ca nu am intervenit in deciziile lui de neurochirurg pentru ca nu m-as pricepe la asa ceva,si am acceptat orice ar fi facut el ,dar ca i-am contestat specializarea in boli infectioase ,pe care nici nu o avea ,mai ales ca am mers pe mana lui cu primul tartament care a dat gres ,de la el!! Oare era normal ca cineva de talia lui ,doctor cu o experienta in spate,cu o cariera extraordinara,sa fie atat de orgolios si sa nu recunoasca ca intr-un domeniu nu se pricepe?!!Da era stralucea in domeniul lui dar nu vroia sa ccepte ca nu e atat de bun si in alte domenii medicale...Doamne ce monstru!!!Doamne cum a putut sa fie atat de prost ,putea sa -mi omoare copilul si tot nu ar fi cedat si cerut ajutorul !!Pentru ca eu am indraznit ..Am avut tupeul sa-l infrunt ...Na ,ca nu-mi mai trateaza copilul!!
Am plecat descumpanita din spital,seara am dormit acasa dupa o saptamana de stat degeaba ,..Eram disperati ,dar totusi Dumnezeu nu ne-a lasat la sotul la serviciu ,a intervenit cineva la spitalul Elias ,la dr Voinesc Dan ,si el ne astepta .Ne-am dus ,la inceput ne-a privit putin suspicios ca de sunase la Bagdasar sa ceara fisa si cred ca i se spusese ce nebuna eram.. Dar incet ,incet s-a convins,mi s-a spus ca va urma aceeasi procedura ca la BAgdasar ,deci nu are cum face altfel ,am raspuns ca oirce decizie ia eu nu pot sa i-o contest ,nu ma pricep,am fost ascultatoare,binevoitoare desii venisem dintr-un iad de spital!!
OMUL Voinescu Dan si apoi dr mi-a facut fetita bine ,In ziua de ajun de mos Nicolae a operat-o a doua oara de hematon ,si i s-a sistat pentru totdeauna drenajul.Lichidul este inca acolo dar se numeste acum hidrocefalie compensata ,pentru ca nu are parte din creier ,si daca ar elimina tot lichidul asa cum s-a intamplat ,ar face iar si iar hematoame,
Iar chistul arahnoidian este pe ventriculul trei si este in profunzime ,desi i-ar imbunatati cu mult situatia prin eliminarea lui ,totusi este o operatie cu foarte mare risc
Asa ca stam in asteptare,daca cumva situatia se inrautateste,atunci o va opera dar pana atunci o lasa in pace..Mi-a explicat foarte in amanuntime ce se poate intampla care sunt consecintele ,si-l cred este un foarte bun medic ,asa ca ma rog sa fie bine !!
De la iesirea din spital UN an si patru luni de zile apoi Anca a luat analgezice ,dar nu tablete ci picaturi pentru acestea erau mai puternice si-si faceau efectul ,doza era de trei ori pe zi pentru ca durerile de cap persistau ..Dupa aceasta perioada a inceput pe langa durerile de cap ,sa se planga si de ficat ,si mai ales in regiunea pancreasului..Doamne ma gandeam cu groaza ,alti medici ,alte analize ,alte spitale..La controale totul iesea bine dar starea ei generala se inrautatea pe zi ce trecea,era in pragul nebuniei,in fiecare zi oricum ma chinuiau scanele dinacea perioada ,suferinta prin care am trecut amandoua ,revolta impotriva nesimtirii acelor cadre medicale ,eram deja sa clachez..Atunci m-am rugat fierbinte ,atunci am facut ,ceva din tot sufletul pentru mine,pentru ca pana atunci nu facusem decat pentru restul familiei ,m-am rugat pentru mine... Si Dumnezeu m-a ascultat .Si am intalnit o femeie deosebita bioenergoterapeut si mi-a facut fetita sa se simta mai bine ,de la calmantele care le lua acum nu mai ia nici unul decat foarte rar..Mai ales acum ca nu m-am mai dus fiind gravida cu matei si apoi mi-a trebuit un timp sa-mi ling ranile din nou!!Dar am sa ma duc cat de curand am sa-mi reiau si eu cursurile si doresc ,daca nu voi putea sa devin unul dintre acei oameni care vindeca ,macar sa va dechid poarta tutror si va indemne cu iubire ,cu vorbe bune din tot sufletul sa va duceti catre Dumnezeu ,prin orice mijloace simtiti voi ,dar rugati-va si veti pirmri raspunsuri.

[CORINA SILVIA]

Am scris toate aceste randuri asa cum s-a intamplat atunci dar nu le-am mai retrait cu patima ,cu ura cu suferinta...Am iertat de ceva timp,am invatat sa accept,sa iubesc mai mult si sa inteleg ca a fost o adevarata lectie de viata,acum trec la alta ,am trecut prin alta acum cateva luni ..Cand puiul meu Matei a devenit ingeras,MI-am peirdut o parte din mine atunci dar am regasit-o dincolo,ACASA ,unde am sa ma reantregesc cand va fi timpul!!
Pana atunci asa,cum ii spuneam Ancutei cand faceam amandoua gimanstica ,Dumnezeu mi-a dat o sansa ,dar nu mi-o baga in traista ,am sa ma straduiesc si eu sa o am la mine in traista,pentru a pleca dincolo cu demnitate ,cu spiritul impacat ca am facut cat de cat ceva cu viata mea atata cat mi-a mai ramas.
Va multumesc ca mi-ati citit aceste randuri ,un sfat nu va lasati calcati in picioare ,fara ura puteti sa -i infruntati ,cu demnitate ,cu intelegere,dar aratati-le ca au gresit ,Nu traiti in trecut ,va macina ,va imbolnaveste ,va va aduce pieirea!!
Impacati-va cu trecutul si invatati din el ,nu-l mai readuceti cu amaraciune in viata voastra!!
Multumesc lui Dumnezeu pentru acoperisul de deasupra capului ,pentru painea de pe masa ,pentru ca m-a ocrotit pe mine si familia mea,pentru iubirea ce mi-a poarta in fiecare clipa!!Si stiu ca orice as face sunt copilul LUi,dar am sa ma straduiesc ca de aici inainte sa fiu un copil bun!!

Am fost severa cu Ancuta ,am impins-o uneori la limita cu gimnastica de recuperare,dar eram pe muchie de cutit ,pierdusem mult timp si ea daca s-ar fi marit nu mai puteam face nimic ,ceea ce acum se confirma,Nic acum nu merge bine ,ma duc cu ea la scoala,o iau de la scoala ,pe strada merge numai cu mine sau insotita de altcineva niciodata singura ,pentru ca stabilitatea ei este fragila!!Imi pare rau ca am fost ata de aspra dar mi-am dat seama ca nu voi fii in permanenta langa ea si poate va fi nevoita sa se descurce singura,dar astazi sunt mandra de performantele pe care le are la scola ,de ce poate face singurica,de faptul ca se descurca prin curte si casa fara mine ,si este cat de cat independenta!!Am tratat-o ca pe un copil normal ,sau aproape,am pedepsit-o cand a gresit mai rau ,nu i-am mai dat voie la tv,la calc,si altele,am vb despre asta ,si a inteles de fiecare data unde a gresit,Dar am iubit-o si o iubesc si site ca mi-as da si viata pentru ea ,stie ca ma geseste intotdeauna cand are nevoie de mine..Glumim de multe ori ,facem haz de necaz ,de boala ei ,si radem impreuna ,o incurajez mai ales ca acum este la o varsta delicata,in iunie va face 13 ani..
Nu-i cer decat sa culeaga roadele muncii ei si sa fie fericita din ceea ce obtine,o las sa fac si lucuri cu o dificultate mai mare ,daca doreste ,eram tare mandra cand se imbraca singura de mica ,chiar daca mai greu..Si am contatat cu satisfactie ca era singurul copil din clasa intai care se lega singura la sireturi !!
Cand cadea pe strada nu ma repezeam sa o ridic ,bine o tineam de o minuta doar sa o sprijin si o indemnam sa se ridice singura ..Si o laudam cand facea asta de fiecare data,dar mai erau si incidente neplacute,se mai repezea cate cineva binevoitor si era foarte stupefiat cand il refuzam vehement si intradevar ma privea ca pe o criminala!!Ii spuneam ca daca este sa ma urasca acum si mai tarziu sa-mi multumeasca ca am chinuit-o acum .Acum imi da dreptate..Ceea ce noi oamenii sanatosi a avut din instinct ea a teebuit sa invete sa le aiba ,ceea ce noua ni se pare firesc sa facem in fiecare zi ea s-a chinuit sa le invete sa le faca si asta numai prin munca zi de zi ,numai prin Acuta mergi drept,stai dreapta,fa asta ,nu fa asta ..clipa de clipa..Daca am fost severa ,daca nu am slabit-o o clipa ,daca m-am straduit sa fie cat mai bine prin tot felul de medicamente si terapii complementare,asta pentrua fi mandra de cum arata acum ,de cum vorbeste ...Mi s-a spus in anul in care am operat-o ca este copilul ala ,din zece care ,cu gradul de hidrocefalie care-l are,cel mai mare,are sanse de recuperare 80%.Pe cinci din 10 ii trimite acasa fara sanse de viata ,pe ceilalti patru ii opereaza dar fara sa copii cu adevarat ii intoarce cu cearceaful toata viata...Pe cand Anca e un fenomen..E copilul acela cu o sansa de a se face bine!!Asta m-a motivat asta m-a ridicat ziua ,din pat asta imi dadea speranta.A fost un pic mai greu cand am realizat cu adevarat ca ea nu se face bine niciodata ,suta la suta,dar m-am impacat cu ideea si am luptat si lupt in continuare pentru acei 80%,cu risculde a fi in continuare mai severa!!Acum nu mai face gimnastica de recuperare ,din anul acela nebun ,cu atatea operatii am intrerupt,oricum la d-na dr kinetoterapeut e prea mare acum ..mai facem acasa pe jos un anumit numar de miscari..in rest ..decat medicatie si un regim de viata cat mai sanatos ,odihna ,relaxare dar si invatatura.E la o scoala normala..si se descurca ,si sunt mandra de fiecare 5 pe care-l ia pnetru ca stiu cat este de muncit,dar are si 10 si9 si din mila ci pentru ca intradevar stie!!

[Suchardine]

Draga mea Corina, nu ti-am scris atat de des pe cat mi-as fi dorit, pe cat ai fi meritat si ma simt putin vinovata fiindca tu tot timpul mi-ai scris si m-ai incurajat si m-ai sustinut, insa vreau sa-ti spun ca structura mea sufleteasca nu-mi permite sa ma consum foarte mult pentru ca totul se repercuteaza asupra organismului... Aseara, cand am sarbatorit-o pe Bianca, mi-a fost f f f f f rau. Abia stateam in picioare din cauza emotiilor si a stresului ca totul sa fie perfect... Mi se invartea bila ca morisca... si aveam pierderi de calciu... mereu mi se intampla asa cand sunt foarte incarcata emotional, de aceea evit sa ma implic prea mult in povestile de aici, fiindca ma ating foarte, foarte tare si sufar... Nu vreau sa sune ca o scuze, e doar o explicatie pentru lipsa mea uneori din viata voastra...
Ti-am spus vreodata cat de mult te admir? Ti-am spus cat de curajoasa te "vad"? Cat de luptatoare? Si tu si Ancuta? Ti-am spus ca sunteti/puteti fi un exemplu pentru oricine? Ca puteti fi lesne subiectul unui film/roman?
Chiar am spus ca intr-o zi am sa scriu un roman inspirat din povestile voastre... daca o sa-mi dati voie...
Corina, sa nu-ti pierzi credinta, speranta, NICIODATA! Dumnezeu are planuri pentru noi si Totul este scris in marea carte a vietii!
Continua tot asa! Esti extraordinara!
Te imbratisez cu drag! Te pup.

[cassyan]

Corina, te rog sa o strangi in brate pe Ancuta si sa ii dai un pupic din partea mea. Te rog mult. Si sa nu fii foarte severa cu ea, totusi. Si daca vrei arata/i pozele lui Cristian, pentru ca si el a fost un luptator si muncitor (apropo de munca lor pentru fiecare gest , fiecare miscare castigata, va inteleg f bine, ma uitam mereu la sugarii de 4 luni care tineau o jucarie in mana si Cristian la citiva anisori inca muncea pentru acest lucru) dar creierasul lui a fost misterios pentru doctori. Cristian a fost mereu inconjurat de fete si iubit de toti.
Spuneai undeva de cockteil............ eu i/am dat tot timpul..... la el diazepamul nu/si mai facea efectul, asa se obisnuise si cite alte medicamente......... si noi il drogam, sotul mereu le spunea doctorilor, dar mie mi/a fost frica sa opresc tratamentul ca ar fi facut mult mai multe crize.... sau poate nu, dar nu am s/o mai stiu niciodata.... Cristian a stat in semicoma 3 ani.... ma rog, la el era starea vegetativa.... dar era totusi prezent, avea momentele lui de trezie si pentru noi nu era atat de rau asa cum il percepeau medicii si alte persoane straine. Pentru noi era Cristian....
Cunosc si eu o persoana cu hidrocefalie, dar a fost operata pana intr/un an si a fost ok. Acum are si copil.... Offfffff, dar Ancuta prin cate a trebuit sa treaca.....
Dar este o INVINGATOARE........... Si tu, si sotul, si sigur ai avut si familia alaturi.
Este o invingatoare de altfel ca toti copiii cu probleme.... eu cunosc si surzii, si nevazatorii, muncesc de mici, departe de familii, stau in internat, pentru a invata, a munci si a incerca marea integrare in lumea aceasta indiferenta, nepasatoare, ignoranta .....
Da, asa cum imi spunea Dorina, mamica lui Cosmin, eu inteleg si realizez cat a muncit si va mai munci Ancuta. Sa/i dai un pupic.
Si pentru tine Corina... o rugaciune la Fecioara Maria .
Te imbratisez strins, strins................ strins , si privirea sus si cu Credinta, vom ajunge si la ingerasii nostri.
Cu drag, admiratie, respect, Lumi

[CORINA SILVIA]

Draga Suchardine,doar faptul ca ai ramas alaturi de noi ,ca esti fizic si te implici in toate actiunile ,aici ,imi ajunge ,nu trebuie sa-mi scrii mai des ,eu stiu ce spirit minunat esti,si ma rog in fiecare seara pentru sanatatea ta,si te rog ca uneori cat de putin pe zi ,in fiecare zi sa-ti faci timp pentru tine!!Iubeste-te pe tine,mai mult asa ne vei iubi pe noi inzecit!!
Scumpa Lumi,Ancuta ,stie de dragul tau ingeras ,i-am povestit ,si-l intelege foarte bine,ii pare nespus de rau pentru el , nu intelege chiar foarte bine complicatiile bolii lui ,dar ii apreciaza puterea cu care a luptat ,curajul si pe voi ca parinti cat de mult l-ati iubit,l-ati ingrijit si ati facut tot posibilul omenesc pentru a-l face bine.Da recunosc pentru a nu stiu cata oara ,am fost severa cu ea ,si acum mai sunt ,uneori ,de cand nu mai este MAtei am lasat-o mai moale!!Mi-am dat seama ca nu asta conteaza primordial ,ci ea sa fie bine .sanatoasa si sa ajunga la gradul maxim care-l poate atinge,de sanatate cu situatia ei..Incerc sa gasesc alte solutii mai putin radicale

[CORINA SILVIA]

Frumoasa mea printesa ,cum as putea sa ma plang?!Si totusi uneori o fac!!Cand tu ai dureri de cap in fiecare zi !!Astea se spune ca sunt "normale"!!Cand vii uneori dimineata si te cuibaresti in bratele mele ,si eu somnoroasa te intreb ce s-a intamplat..Tu imi spui :"Ma doare capul ,vreau sa stau langa tine!"Ma seaca la suflet ,stiu ca uneori ,iti trece dar alteori ,chiar daca nu ti-a trecut ,cand te intreb daca te mai doar ma minti incetisor ca "da"!!Numai pentru ca mami sa nu se mai ingrijoreze asa de mult!!
Off ,scumpa cate mai induri ,uneori cand ma simt rau si ma doare capul ,si nu stiu cate pastile sa mai iau pentru a-mi trece mai repede ..ma intorc spre tine si te intreb:"Tu cum rezisti ,iubita ,mea in fiecare zi?!!"Imi zambesti ,trist si-mi spui de fiecare data:'M-am obisnuit!!"
Te poti obisnui cu chinul?Da !!Te poti obisnui cu viata asta care este o lupta crancena pentru fiecare pas pe care-l faci?Da !
Si pentru asta ,eu te iubesc enorm ,si iarta-ma scumpa mea ,cand uneori sunt mai morocanoasa ,si iti raspund in doi peri!!

[alina ene]

Ma doare sufletul cand ma gandesc la fetita ta. Mi se pare incredibil de curajoasa, tre sa fi tare mandra de ea. As vrea sa vad o poza cu ea, asa ca daca nu te deranjeaza prea mult poate atasezi una intr-o buna zi. Ma simt neputincioasa, parca nu pot scrie ceea ce vreau sa spun si ceea ce simt.
De cand scriai mici franturi despre ea mi s-a parut un copil special , un copil deosebit si asta nu datorita suferintei ei si pentru ca regaseam in discutiile descrise de tine niste raspunsuri venite de la ea atat de intelepte ca ale unui om mare. Deseori mi-o imaginez iubind o floare, mirosind o floare, mi se pare atat de gingasa incat i se potrivesc doar cele mai pure lucruri din lume. Ii doresc multa, multa sanatate si un buchet imens de . Si nu in ultimul rand, multi pupici.

[Marinela]

Draga mea, m-am cutremurat! Am citit povestea asta la serviciu fara sa respir, inseland regula aceea care nu imi permite accesul la internet!
Este tulburator. Da-mi voie sa comentez titlul topicului. Nu i-as fi zis asa cum l-ai numit tu, asta nu e povestea unei boli, descrierea seaca a unor complicatii. Este viata in forma ei cea mai profunda, este o lupta si o transformare permanenta, o evolutie zgduitoare! Crede-ma ca inca sunt perplexa.
Nu vreau sa vorbesc despre puterea voastra, ci despre iubire, despre identificarea cu celalalt, despre escaladarea tuturor limitelor pe care ai fi crezut, poate, ca le ai (aveti).
Retin momentele frumoase, care m-au atins in suflet, incurajarile dintre voi doua, duiosia voastra, constientizarea ca doar voi va puteti alina durerea si gasi solutii.
Despre doctori, sunt naucita ce aud! Credeam ca am vazut deja totul? Nu as fi crezut ca exista asa ceva, dar eu sunt inca o naiva, una din cele care se dau complet pe mana lor. Si doar apoi ma dau cu capul de pereti, de regula cand ese deja prea tarziu.
Mi-a venit un gand greu, mi-e teama sa il scriu aici. Dar tie cred ca pot sa ti-l soptesc: nu cred ca as fi fost in stare de a trece prin asta, sa fi fost in locul vostru. Nu as fi stiut cum, nu, nu as fi stiut...
Ancuta, off, nu te purta aspru cu ea (dar ce fac eu aici, dau sfaturi? nu). Iubeste-o cat de mult. Si spune-i asta.
Iar daca nu, spune-i macar: "Mi-a zis Marinela sa iti spun ca te iubeste. Ca te iubeste mult, pui mic!"