"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
De azi vreau sa privesc altfel lucrurile... mi-e greu dar fetita mea imi va da putere ... azi i-am pregatit o felicitare fetitei mele, dar si sotului pentru ca simt ca l-am neglijat si el mi-a fost alaturi mereu. Stiu ca nu am procedat bine. printesa mea. multumesc fetita mea draga pt fiecare zi ... mami va incercat sa nu mai .
Paula mamica GABRIELEI fetita cerului 27.04-09.05.2010 Te vom iubi mereu, esti primul nostru puiut http://ingerasulgabriela.blogspot.com/ NATALIA 30.03.2012 LAURA 27.09.2014
BUNA PAULA SINCER MI SE RUPE SUFLETUL GINDINDU-MA PRIN CE TRECE SUFLETUL TAU...........E TOTUL ATIT DE DEVREME......ATIT DE PROASPAT.......RANA SINGEREAZA DESTUL DE ABUNDENT..........OOOOOFFF BIATA DE TN AS VREA SA POT SA TE INCURAJEZ CUMVA, DAR NU PREA STIU CUM........LA MN A TRECUT 17-LUNI SI 7-ZILE DE CIND L-AM PIERDUT PE ANDREI AL MEU........SI INCA SUFAR, SI INCA PLING.........SI INCA AM ZILE DE-MI VINE SA-MI ZMULG INIMA DIN PIEPT DE DORUL LUI ANDREI SI DE DURERE CA NU-L MAI POT AVEA MACAR 2 MINUTE SA-L MAI POT TINE IN BRATE, MINGIIA, PUPA, MIROSI, SIMTII.....OOFFF ........... DAR TU SCUMPA DE TN.......MA VOI TN SI PT SOTUL TAU, PT SANATATEA SI LINISTEA VOASTRA SI PT CA MICUTA VOASTRA GABRIELA-CATALINA SA VA VIZITEZE IN VISE CIT DE DES II VA PERMITE MAICA SF..........VA PUP SI VA VOI PURTA IN SUFLET SI GIND DRAGI PARINTI DE INGERAS..... O SINCERA, MULTA LUMINA VESNICA SI CELE MAI FRUMOASE PARFUMATE PT MICUTA GABRIELA-CATALINA SI ZBOR LIN INGERAS AL DOMNULUI SI SA TE JOCI FRUMOS CU ANDREI AL MEU.
''''''' Corina , mama ingerasului ANDREI NANU '''''''
Ataşamente
ZBOR LIN SI SOMN USOR GABRIELA-CATALINA
'''''''Corina , mama ingerasului ANDREI NANU , a unui pui fff mik nenascut , si-a unei minunate fetite aici pe pamint, ANDREA MARIA '''''''
Cata rautate poate fi in lumea asta, cred ca ma bucur ca nu mai traiesti in aceasta lume plina de mizerii. Azi sunt foarte suparata si nervoasa. Dar sa iti spun draga mea fetita de ce? Sti tu de planurile matusii tale Anca care anul asta in septembrie face nunta (o nunta destul de dificila pt mine de altfel ca e sora mea si as vrea sa aiba o nunta perfecta, dar mereu imi voi amintii ce planuri isi facea si imi faceam si eu cu ea, tu sa fi printesa nuntii, chiar a vorbit la hotel pt camera in care sa pot merge sa iti dau papa )? Ieri ma sunat tusica, sora bunicii tale sa ma intrebe cand are Anca nunta si dupa aia au programat si ei nunta verisorului nostru cu 2 saptamani inainte desi acum 6 saptamani ziceau ca ei nu fac nunta decat la anul. Asa ca ii strica toate planurile la Anca... ce nesimtiti ... mi-am dat seama ca sunt oameni RAI daca nu pot face bine, atunci macar rau sa nu faca. Asa ca atunci cand ai murit tu si nu puteau mami cu tati sa ii trimita bani la bunica sa plateasca mormantul pana ziua urmatoare cand urma sa venim cu tine acasa ... si am apelat la ei ... ca au bani multi si sa ii dea la bunica pana ziua urmatoare 800 lei, era prima data cand le ceream bani ... si sigur va fi ultima data ... pt ca ne-au refuzat. Acum imi dau seama ca oamenii sunt rai si tu erai MULT PREA BUNA PENTRU LUMEA ASTA. Ca si atunci cand tu a plecat la cer de o saptamana si sotul unei verisoare mi-a spus cel mai urat lucru care l-am auzit de la moartea ta incoace: A meritat sa te lupti atat? DA A MERITAT SA MA LUPT ATAT CHIAR DACA NU AI TRAIT DECAT 12 ZILE, PT CA DACA CINEVA MI-AR ZICE CA POT SA TE MAI AM DIN NOI PT 12 ZILE DAR SA SUPOT SI MAI MULT DECAT AM SUPORTAT IN SARCINA AS FACE-O FARA SA STAU PE GANDURI SI FARA REGRETE. Uneori cei care nu te cunosc sunt mai apropiati cu sufletul decat cei pe care ii consideri FAMILIE.
Da-mi putere fetita mea scumpa sa accept ca tu ai plecat intr-o LUME MAI BUNA, MAI PURA, FARA INVIDIE SI RAUTATE. Te mami dulce, scump.
Ultima oară modificat de ingerasulGabriela pe 25 Iul 2010, ora 12:02, modificat 1 dată în total.
Paula mamica GABRIELEI fetita cerului 27.04-09.05.2010 Te vom iubi mereu, esti primul nostru puiut http://ingerasulgabriela.blogspot.com/ NATALIA 30.03.2012 LAURA 27.09.2014
Draga mea te inteleg perfect prin ce treci , asa am trecut si eu si mai trec inca , si poate chiar de la cine teastepti mai putin , pe mine familia mea , chiar mama mea ma descurajeaja si imi vorbeste asa parca nimic deosebit nu sa intampat , acest lucru ma doare enorm de mult , asa ca draga mea toate aceste momente extrem de grele trebe sa le trecem cumva , stiu cum te-ai simtit este ingrozitor , dar acesti oamnei nu merita sa stai in preajma lor , sunt rai , iti doresc multa putere , alinare si un sfarsit de saptamana minunat alaturi de cei dragi. .
Off... asa este Adina ... mama nu pot zice ca ma descurajeaza, dar de inteles inca nu ma intelege, nu face decat sa imi repete ca oricum a citit pe net ca cine stie cum ar fi fost daca traia... pe mine nu ma interesa cum ar fi fost, era a mea... pe de alta parte mama mea si acum se tot plange de tot felul de lucruri care nu au o asemenea importanta si cand ia-m spus sa nu-mi mai tot zica mie lucruri din astea ca in afara de viata nimic nu are importanta se supara pe mine. Bunica iara tot imi repeta sa nu ma supar si sa nu plang ca e pacat... si ce daca e pacat ... ca durerea e tot a mea si cumva trebuie sa scap oarecum de ea... daca tin in mine ajung la nebuni... Tot bunica e cea care imi tot repeta ca atatea tratamente nu sunt bune si sa nu fac data viitoare... dar ea nu intelege ca daca nu fac imi moare in burtica si e acelasi lucru. Pe ea oarecum o inteleg are 88 de ani, dar pe restul nu prea. Dar nu o inteleg cand mai bine atunci sa nu fac copii. Nici eu nu as prea vrea sa mai am copiii mei, dar sotul nu prea e de acord cu cei infiati si tot imi repeta ca si aletele au trecut prin asta si nu au plans. in primul rand nu toata lumea sufera in acelasi mod si in al doilea rand poate acasa plange si nu o stie nimeni. insa o viata fara copii e mult prea pustie si fara rost. Poate de ce nici mama nici bunica si nici soacra nu au pierdut nici un copil nu ma inteleg si nu ne inteleg. Azi e ultima zi la actualul loc de munca ... plec atata timp cat nu am satisfactii din munca mea si nu o fac cu placere ... poate e nevoie de o schimbare radicala in viata mea ... dar azi inca o data ... m-am convins ca lumea e REA... Toata lumea imi povesteste si imi zice ca alt copil ... da alt copil imi va readuce putin din bucurie, dar niciodata nu voi mai fi aceeasi. Si imi zic si alti parinti au trecut prin asta si au alti copii si sunt fericiti... dar nu cred ca i-au intrebat vreodata sunteti pe deplin fericiti sau v-ati uitat primul copil... pentru ca sunt sigura ca nici un parinte nu isi uita copilul pierdut si fericirea e mereu umbrita de ... care copil il seamana mai mult aceluia pierdut... sau ... ce frumos s-ar fi jucat toti copiii impreuna... offf ... doar cine a trait asa ceva intelege pe deplin gandurile mele.
Astea sunt randurile ce le scriam in urma cu aproape o saptamana: Desi sunt imediat 6 saptamani de cand fetita noastra a devenit un ingeras, durerea mea parca creste cu fiecare zi tot mai mult. Iar lumea nu ma intelege, dar mai ales cei mai apropiati nu ma pot intelege : parintii, socrii, chiar si sotul nu imi intelege modul in care in port durerea dar el totusi ma sprijina. I-am rugat pe parinti sa nu ma mangaie sa nu ma stranga in brate sa nu ma pupe dar nu vor sa inteleaga cat rau imi fac cand fac aceste gesturi. Ii inteleg dar si ei sa inteleaga ca imi fac foarte mult rau asa si asa nu voi reusi prea curand sa imi revin. Ma doare tare cand fac aceste gesturi pt ca sunt gesturi care le-as fi facut si eu cu Gabriela mea, dar nu pot si nu voi putea niciodata sa le fac si nici cat a fost in viata nu le-am facut (decat am mangaiat-o) ca nu era voie. I-am rugat sa nu ma mai intrebe cum sunt sau ce fac pentru ca doar ii mint zicand bine cand eu de fapt sunt ravasita si doar astept ziua in care voi pleca la ea. Iar socrii … « las ca trece nu va mai necajiti » ce trece ? durerea ? nu trece si nu va trece niciodata, doar ca vom invata sa traim cu ea. Nu are cum sa treaca a fost parte din noi, a fost dorita, am luptat pentru ea… Iar sotul… imi intelege durerea si ma sprijina desi si el sufera enorm, dar nu imi intelege modul de a merge mai departe : am ajuns dependenta de net, de forumuri, de mamici de ingerasi, de mamici de bebelasi, de bebelasi, de gravidute pe care sa le incurajez sau la care sa le dau sfaturi… sunt dependenta sa vad poze cu ea, video, zilnic ma uit. Iar la servici, unde am revenit dupa 6 luni de concediu medical, cand ma intreaba cineva de Gabi si vb de ea sefa de cate ori aude ma striga sa imi dea sarcini… ce crede ca daca nu vb de ea nu ma gandesc la ea. Toti « lasa ca faceti alt copil » « lasa ca sunteti tineri » da poate facem ALT copil, dar e ALTUL, da suntem relativ tineri dar anii 30 bat la usa si din cauza antecedentelor familiale trebuie sa ma gandesc sa am copii pana la 30 de ani, iar pe de alta parte eu nu imi doresc alti copii, ai mei proprii as prefera sa infiez, desi sotul nu e pregatit si e f optimist ca data viitoare va fi bine…Oricum nici pe un copil nu il voi iubi ca si pe Gabi, ea a fost prima si pe ea chiar mi-am dorit-o din tot sufletul, chiar daca voi ajunge sa imi doresc din nou un bebe nu mi-l voi mai dori asa de mult, nu voi mai avea incocenta care am avut-o acum si chiar daca nu ma voi stresa in sarcina nu voi crede ca va fi bine si nu imi voi pune sperante in acel copil decat dupa multi ani si ma voi simti vinovata de acel copil ca nu mi-l doresc…Ce de sentimente… un amalgam nu prea reusit… dar asta este in sufletul meu … un amalgam si in acelasi timp un gol, un pustiu. Stiu ca imi voi iubi copilul cu toata fiinta mea, dar … nu mi-l voi dori… cel putin nu cum mi-am dorit-o pe Gabi… Cand era imi burtica Gabi imi faceam injectiile zilnic cu mare placere stiam ca ea doar asa poate sa vina pe lume, acum mi le faceam in scarba… asa cum am sa mi le fac si la viitoare sarcina o scarba amestecata cu dorinta de a incerca sa ii dau viata… si doar a incerca ca sigura nu voi fi. Pe de alta parte daca la nastere s-ar pune problema sa se aleaga intre mine si copil asa cum as fi preferat si cu Gabi as vrea sa aleaga copilul in schimb sotul si legislatia alege mama… dar cum as putea trai dupa aia sa mai pierd un copil… nu stiu … poate doar daca cineva vine in acele clipe si imi pune un bebe in brate si imi zice ca mi-l da in dar.
Printesa mea te iubesc si te voi iubi mereu. Esti si vei ramane cel mai frumos dar primit de la viata.
Paula mamica GABRIELEI fetita cerului 27.04-09.05.2010 Te vom iubi mereu, esti primul nostru puiut http://ingerasulgabriela.blogspot.com/ NATALIA 30.03.2012 LAURA 27.09.2014
Draga mea te inteleg perfect ce rei sa apui , este normal ce simtim si orce mama simte acelas lucru care isi pierde copilul , draga mea asa este nici un alt copilas nu il inlocuieste pe cel plecat de langa tine acest lucru este foarte adevarat , iti alina cat de cat durerea dar aceea tot ramane , asa imi ziceau si mie lasa esti tanara faci altul ,, off cata tristete simteam si in acelas timp si ura pentru cine zicea , nu au cum sa ne inteleaga draga mea dar macar daca nu ar spune nimic ar fi mai bine pentru noi , in privinta cu infiatul acelas gand am avut si eu dupa pierderea puiului meu , dar la sotul meu nu ii zicam , pana dupa ce ne-a zis medicul ca pot sa raman din nou insarcinata , cand am ramas atunci am zis ca daca nu putem sa mai avem copii eu infiam, iar el nu a reactionat nici cum, draga mea eu stiu ce simti tu acum iti este teama , pierderea ta este foarte recenta si de aceea te gandesti sa nu se intample din nou , trebe sa iti cauti un medic bun la care sa umbli la care sa ii spui povestea ta trista si sa il intrebi ce sanse ai sa fie totul bine la urmatoarea sarcina, eu asa am facut , dar va trece timpul putin si ai sa vezi ca vei gandi alfel , vei dori sa fie copilasul tau din tine , pentru ca acum stii ce inseamna dragostea neconditionata , eu am auzit ca la Carei este un medic foarte bun ginecolog , draga mea it i doresc putere multa si totodata si alinare in suflet.
Paula, multe pentru tine sa iti mai aline din durere. Cuvintele sunt de prisos pentru durerea ta, pentru durerea nostra. Sa sti ca fiecare isi manifesta durerea altfel, asa e si cazul sotului tau. Cosmin al meu nu stie ca intru asa de des la noi pe forum, el nu imi intelege nevoia asta. El nu intelege de ce ma uit pe pozele de la eco cu Luca...de ce citesc rezultatul de la tripul test cand toate erau asa de bine si nimik nu anunta ca..... Nu te supara pe bunica ta, pe mama ta...nu te supara pe nimeni. Nu iti fie rusine de durerea ta, urla si tipa daca vrei, nimeni nu are dreptul sa iti spuna cum sa traiesti, nimeni nu are dreptul sa iti arate cum sa iti manifesti durerea, nici ei nu ar sti cum sa traiesca cu ea. Si "un alt copil".....stiu iti va aduce zambetul pe buze, va alina din durerea actula dar nic 10 copilasi ai tai nu te va face sa iti uiti printesa ingeras. "Un alt copil" iti va da putere sa traiesti , un alt copil decat iti va da un motiv sa traiesti. Vei face draguta injectiile zilnice nu cu scarba le vei face cu speranta, la fel ca mine , cu speranta ca de data asta va fi bine.......macar asta sa ne ajute dumnezeu...sa ne lase durerea dar sa ne lasa si speranta....SPERANTA IN MAI BINE INTR-O VIATA MAI CU ALINARE, FARA INCA O ASEMENEA DURERE....... pt o mamica indurerata
O parte din mine traieste dincolo de nori mereu te vom iubi Luca
Draga Paula, Astazi am citit in sfarsit si eu...tot zbuciumul tau. Este de fapt zbuciumul nostru continuu, al parintilor de ingeri. Imi pare rau ca ne cunoastem in imprejurarile astea. Dar aici e familia noastra care ne intelege supararea, zbuciumul, licarul de speranta pe care am crezut ca-l avem si pentru care am luptat. Aici e intelegerea, bunavointa si de multe ori alinarea. aici suntem noi, parintii de ingeri. Toti trecem prin focul intrebarilor si sfaturilor prostesti...noi ne-am pierdut fetita de un an si aproape 5 luni si de curand ne-a intrebat cineva ce ne fac copilasii... Poate nu stia ca fetita murise, dar e dureros. E dureros sa dai raspunsuri... baietelul e maricel, fetita...e cu Dumnezeu. Iar faze ca lasa ca faceti altul ca sunteti tineri ( fie vorba intre noi, chiar nu mai suntem atat de tineri), le aud si acum la tot pasul. E dureros si de multe ori chiar revoltator. E dureros ca nu ar inlocui-o oricum nici un alt copil...e dureros si pentru ca nu se mai poate vorbi de o sarcina din motive medicale. Nu am inteles niciodata de ce lumea nu-si vede de treaba si daca macar nu stie sau nu poate sa consoleze, macar sa aiba decenta sa taca. Iti doresc liniste sufleteasca. Vor fi perioade in care o vei gasi. Iti doresc mult curaj sa mergi mai departe. Stiu ca cele mai dureroase momente ti le fac cei apropiati;in dorinta de a ajuta si in acelasi timp in dorinta de a se proteja pe ei de durerea ta spun si fac tot felul de afirmatii care dor, o Doamne cum mai dor...dar ei nu stiu cum e. Nici chiar cei care o fac din rautate nu stiu cum e. Si culme a e ca nici macar nu le putem dori sa vada cum e. Pentru ca noi suntem parinti de inger si nu avem o astfel de structura incat sa dorim raul cuiva. Nu am putea fi parinti de ceva atat de pur si inaltator daca am fi rai. Astfel incat continuam sa traim cu durerea noastra mangaindu-ne ca ingerii nostri nu mai sufera, ca au avut doar putin de implinit in lumea asta rea si acum sunt feriti de toate si au parte doar de lumina si de dragostea noastra. Te imbratisez cu drag, Mihaela, mama ingerasului Alexandra-Maria
Paula draga , este greu cand din partea celor apropiati nu gasim intelegere in astfel de cazuri.... Cared ca nu este mamica de aici, care sa nu fi primit o astfel de lovitura, tocmai de la cine nu se astepta....de la parinti, unele poate de la frati sau surori, altele de la prieteni apropiati... Si asta ne doare...ne doare tare, cand vedem ca cei dragi ne inseala asteptarile.... Eu , oricum , sunt sigura ca cineva care nu a trecut prin asta , nu are cum sa simta ceea ce simtim noi....( nu vreu sa supar pe nimeni, dar eu asta am vazut in jurul meu )...
Asa ca , draga mea, incerca sa nu le mai pui la suflet si sa incerci sa-ti canalizezi energia, catre ta iubita..., catre incercarea de a-ti gasi linistea interioara..
Multe, multe pentru o mamica cu sufletul indurerat si multe multe pentru o iubita
Corina - mamica ingerasului IUSTIN si a comorii vietii mele- Bogdan
Draga mea fetita mii de si mami te si ii e dor de tine. Ieri am fost cu tati la cumparaturi. Pt prima data el din proprie initiativa a vb de tine, a venit cu o idee zic eu minunata, ti-am cumparat 2 lampi solare care vor sta mereu luminand locusorul tau de veci. Sa sti draga mea ca desi tati nu vb de tine, te iubeste si ii e dor de tine, doar ca el tine in el durerea... pe cand eu ... as spune tuturor de tine... as vb ore in sir. Duminica au fost 2 luni de cand te-am nascut, ce moment minunat, azi dimineata m-am trezit cu gandul la momentul nasterii tale. Tot duminica au fost deja 7 saptamani de cand ai plecat a cer... mi-e dor de tine. Azi sunt 7 saptamani de cand ti-am pupat manutele ultima oara, ce n-as da sa le pup iara... Dar sti tu ca mami iti trimite pupici la cer -ul meu drag. Stiu ca tu esti o printe miile de stele.
Paula mamica GABRIELEI fetita cerului 27.04-09.05.2010 Te vom iubi mereu, esti primul nostru puiut http://ingerasulgabriela.blogspot.com/ NATALIA 30.03.2012 LAURA 27.09.2014
Azi sunt fericita... mi-e dor de tine fetita mea, dar te simt langa mine. Sunt fericita ca pot in sfarsit sa iti scriu si de acasa, sunt fericita pt lucrusoarele care ti le-am cumparat... vei avea cel mai frumos mormant... sunt fericita pt ca am reusit sa postez poze si video de la ZPI 2010 BM, dar mai ales ca am dat unei mamici de ingerasi un sfat zic eu bun ce investigatii sa isi faca si poate va afla asa ce s-a intamplat... de ce e doar MAMICA DE INGERAS. Te mami cu tati si te , nostru scump.
Paula mamica GABRIELEI fetita cerului 27.04-09.05.2010 Te vom iubi mereu, esti primul nostru puiut http://ingerasulgabriela.blogspot.com/ NATALIA 30.03.2012 LAURA 27.09.2014
Draga mea ma bucur sa vad ca esti fericita , ma bucur enorm pentru tine draga mea trebe sa fii pentru scumpa ta acre vrea sa fii bine pentru ca asa este si ea , te cu mareee drag si iti doresc multa sanatate si multa putere pentru a merge maideparte cu capul sus , nu toate femeile din lume sunt mame de ingeras asa ca trebe sa fim mandre si cu acest lucru pentru ca avem pe cineva sus in cer , nu orcine are asa ca sunt bucuroasa pentru tine , numai bine draga mea , .
Draga Paula, imi pare atat de rau ca esti si tu mamica de ingeras si ca trebuie sa simti durerea aceasta imensa ! E trist ca te lovesti si tu de mentalitatile gresite ale celor din jur… te inteleg perfect, am trecut si eu prin asta si pe atunci E.M.M.A. nu exista. Nu aveam cu cine sa vorbesc, cei din jur nu intelegeau, asa ca am incercat sa par « bine », am ingropat adanc toate sentimentele si trairile….si nu mi-a fost bine deloc. Nu m-a ajutat cu nimic acest lucru, m-am blocat pur si simplu….si abia acum, dupa multi ani, de cand am familia aceasta speciala numita E.M.M.A., am invatat sa vorbesc despre ceea ce simt, sa prelucrez durerea, sa o transform altceva…..si sa nu o las sa fie mai mare decat iubirea. Traieste-ti durerea asa cum simti tu, vorbeste cu noi si cu oricine crezi ca te-ar putea intelege, fa tot ce crezi tu ca te ajuta si-ti face bine, pentru ca numai asa vei putea merge cu adevarat mai departe. Nu iti vei uita niciodata fetita, nu ai cum, dar vei invata sa o simti, pentru ca ea este cu tine mereu, doar ca….altfel. Te si ma rog tale sa-ti dea putere!
Draga Paula, Ma bucur ca azi esti fericita! Si, sa nu uit un la multi ani calduros pentru ziua ta de ieri... si multa putere. Mihaela, mama ingerasului Alexandra-Maria