
RAZVAN...............imi pare asa de rau pt. tine, ........pt. sufletul tau indurerat de mamica, care azi implineste 8 luni de cind i-a Zburat ingerasul la CER, catre o lume vesnica, si frumoasa ...unde nu-i durere, nici suferinta, nici boala,nici intristare..................unde este precum o gradina verde, inflorita, insorita, si plina de alti INGERASI dragalasi..............................Gindeste-te ca RAZVANEL,
vostru drag si iubit, acum se uita la voi, parintii lui ,si va zimbeste, si v-a simte toata dragostea si iubirea , si toate trairile voastre , si tot EL va calauzeste gindurile si sufletele voastre de parinti minunati ce sinteti.............si tot EL va da puterea necesara pt. a merge mai departe, pt. a putea zimbii in continuare.....................CREDEMA, ca te-nteleg perfect, IARTA-MA ca-mi permit sa spun asta................dar si pt. mine ziua de ieri a fost f dureroasa, pt. ca ieri s-au implinit 2 LUNI , de cind ANDREI AL NOSTRU nu mai este nici fizic cu noi, pt.ca de zburat a zburat spre CER pe 16-noiembrie-2008, iar de pe 18- il avem incinerat...................si stiu si eu cit de tare doare, si cit de greu este sa -ti inneci lacrimile in durere, si cit de dor ne este, si cite intrebari ...........................si nici-un raspuns...................TE
cu mare drag, si sint alaturi de voi cu gindul si cu sufletul.........IAR pt.
RAZVANEL.......MULTA LUMINA,
SI
.................si voua sanatate maxima si numai bn............................................Corina, mama ingerasului ANDREI NANU.
sa te mangaie cu caldura si frumos, in locul nostru.
tau
si
.
si
..


RAZVAN
si
.
...Astazi este ziua ta acolo sus alaturi de ceilalti ingerasi...Acum sarbatoriti cu tort si va jucati frumos printre norisori....Si zambetele voastre ne ajuta pe noi cei ramasi aici,sa mergem mai departe....Tin minte ca anul trecut cand am aflat de acest necaz am spus o vorba pe care nu o voi uita niciodata...Vorbeam cu Razvanel care era inca in burtica si ii spuneam:Puiutul lui mami...tu nu o sa te mai joci niciodata cu Denisa.....
....Iar acum ei sunt ingerasi si se joaca impreuna acolo sus in Cer...Cine ar fi crezut...Ca eu cu nasa mea,fiind amandoua insarcinate cam deodata,(era o diferenta de doar 2 saptamani)...vom avea amandoua aceeasi soarta,sa pierdem ce aveam mai scump pe lumea asta,sa ne pierdem copilasiii...Cand am aflat ca suntem gravidute am fost atat de fericite,ne faceam atatea planuri si vise,ca vor creste copilasii impreuna,ca vom iesi la plimbare,si cat de frumos va fi...ce bucurie simteam atunci...Iar acum amandoua am ramas doar cu acest gol imens in suflet,cu aceasta durere enorma care nu va trece niciodata...Cat la % sanse erau ca din doua prietene bune....sa patim amandoua acelasi lucru????Si acum am momente cand ma gandesc ca nu e adevarat si ca e doar un vis urat....Dar din pacate e adevarat...Amandoua suntem mame de ingeri....

.
,iar pentru
tau multe
.
