Caresse, Andreea, Donna multumesc pt incurajari !
Si Luca al meu s-a mai obisnuit la gradi, mai plange, dar numai putin dimineata,,,speram sa fie tot mai bine. parca mi s-a mai luat o piatra de pe inima, chiar am suferit cand am vazut ce mult plange, ma temeam ca nu se va obisnui niciodata. multumesc Domnului ca e mai bine pe zi ce trece. asa este Donna, trebuie sa fiu tare pt el ,pt ca el are nevoie de mine, e depndent de mine, de fapt de noi, parintii lui,,,,chiar daca Emanuel are locul lui, al doilea copilas, totusi, nu stiu ce m-as fi facut daca nu-l aveam pe Luca,,,cred ca nu as mai fi gasit motive pt care sa lupt in viata asta...multumesc Domnului pt ca il am pe Luca!!! desi doare enorm pierderea lui Emanuel, gasesc o mangaiere in Luca, il strang pe el in brate si imi imaginez ca e si Emanuel acolo, pt ca de multe ori stam imbratisati si imi curg lacrimi din ochi, Luca deja stie cat mi-as dori sa-mi strang amandoi baietii la piept...si intr-o zi, in Rai, asa va fi !!!