Forumul EMMA

Fetelor, va rog sa-mi dati un sfat...sunt cu prietenul meu de 9 luni, iar in martie, cand Alexis s-a ridicat la cer a murit o parte din mine...de atunci iubitul meu s-a schimbat, nu stiu din ce cauza, dar cert e ca s-a schimbat. Am avut o perioada in care m-a sustinut si am zis ca va fi totul bine intre noi dar se pare ca nu...acum o luna mi-a cerut o pauza de 2 saptamani ca sa-si limpezeasca mintea...dupa 2 saptamani ne-am intalnit si mi-a zis ca in pauza s-a culcat cu o colega de servici. Am simtit ca imi pica cerul in cap...in acel moment mi-am dorit ca Alexis sa ma duca la ea...relatia s-a racit foarte tare iar ieri, l-am intrebat daca m-ar cauta in cazul in care eu nu as mai da niciun semn...si mi-a spus ca nu crede.

De ieri plang intruna si nu stiu ce sa fac...m-a ranit de multe ori si ca sa fug de durere ma ascundeam in bratele lui...de durerea pe care mi-o provoca el...

Va rog sa-mi dati un sfat ca voi aveti mai multa experienta in astfel de cazuri...el a fost primul barbat din viata mea si singurul pt care am facut lucruri care nu le-as fi facut nici pt rudele mele...m-a doare ca trebe sa-l pierd si pe el...

Va cu mult drag

Te inteleg cat iti e de greu. Eu nu am trecut prin asa ceva ca si sotie, dar am trecut ca si fiica. Sfatul meu sincer este sa il lasi sa isi vada de drumul ales, chiar daca e greu si stiu ca e greu, dar vei suferii daca veti fi din nou impreuna si niciodata nu va va fi bine. Iar daca veti avea copii ei vor suferii cel mai mult. Daca ai nevoie de un prieten ma gasesti oricand aici. Imi trimiti un mesaj privat.
Te si stiu cat de mult

Scumpa Anna Maria , of e atat de greu ...
Un sfat la "rece " de catre o persoana neimplicata , dar care am fost si sunt foarte orgolioasa in privinta asta ..
Am avut relatii la care am renuntat singura ...Una in care m-am implicat emotional si la fel ca si tine am avut un bebe , dar pentru ca dansul nu-l vroia am renuntat la acel copil , eram foarte tanara , 20 de ani...si credeam ca daca nu -si doreste un copil acum , nu avea rost sa-l incurc ..il iubeam atat de mut incat am inteles ca el nu ma iubea nici macar pe sfert , asa ca am renuntat la el , am refuzat sa-l mai vad , si din pacate mi s-a confirmat , el nici macar nu m-a mai sunat sa vada ce fac ..am disaprut din viata lui fara nici un cuvant , si el nici macar nu s-a intrebat de ce ? Nu m-a cautat ..nu am existat ..pentru el ...a fost primul meu barbat , dar nici asta nu a contat ..
Deci mi-am "lins"ranile si am mers mai departe ...a doua relatie care m-a rascolit , a fost cu un adevarat don Juan , nu era frumos , insa avea ceva aparte care ma facea sa ma simt speciala cand eram cu el , credam ca sunt regina Lumii ..Dar doar cand eram cu el , dupa ce nu mai eram impreuna , era cu alta si alta si alta ...si toate erau speciale cu el ..
Am inteles foarte tarziu dupa un timp in care am investit sentimente si iubire imensa ..m-am despartit tot eu de el , pentru ca el nu ar fi renuntat la mine ..Si intre timp mi-am facut o relatie , cea cu actualul meu sot , cand a aflat de asta , devenise gelos .. si chiar m-a cerut in casatorie numai ca sa ma desparta de sotul meu ..
Nu ca ar fi avut intentii serioase. ma intreba foarte socat :"Cum tu , nu ma mai iubesti ?!Ce s-a intamplat ?!Stii cat de mult te iubesc ?!Celelalte sunt doar o aventura , in schimb tu ..esti iubirea mea !"Si multe de-astea ...am ramas socata nu credeam ca ma voi razbuna , sa-l vad asa de umilit , la picioarele mele sa ma implore sa ma intorc la el ...Candva as fi dat ani din viata sa aud aceste cuvinte de la el .. dar atunci in acele clipe nu mai conta ..nu-l mai iubeam ...
Am descoperit un barbat , actualul meu sot , care ma iubea si ma iubeste la fel de mult , in a carui viata sunt unicat . Nimic nu s-a schimbat de cand ne iubim si asta cred ca este adevarata dragoste , nu m-a parasit cand Ancutza , primul nostru copil a fost operata si de atunci au inceput o serie de necazuri , nu m-a parasit nici cand ingerul meu Matei a plecat la cer ..A fost si este langa mine ..
Trebuie sa stii foarte bine ce vrei draga mea , daca vrei doar tu sa dai iubire fara sa primesti nimic in schimb , atunci agata-te de aceasta relatie ..
Daca -ti doresti sa fii iubita inteleasa , sa impartasesti o dragoste cum nu ai mai avut ..atunci pleaca si nu te mai uita inapoi si cauta-ti fericirea in alta parte !
Mulutmeste-i lui Dumnezeu pentru lectia care ti-a dat-o si data viitoare vei stii ce sa cauti la un barbat !
Vei stii ca-ti doresti sa iubesti sa fii iubita , sa fie la fel de sensibil sufleteste ca tine , sa-si doreasca copii din tot sufletul , si mai ales sa te iubeasca asa cum esti si sa-l iubesti la fel !!
Sa fie langa tine la bine si la greu ...
Draga mea gandeste-te la asta ..in fiecare zi cum vrei sa fie viitorul tau partener ..si -l vei avea in curand de asta sa fii sigura !
Nu dispera , un om ca acest prieten , nu merita sa investesti in el nici macar ura , darmi-te sentimente atat de frumoase !
E o lectie din care ai avut multe de invatat , acum ridica-te si nu te mai umili , daca cabdva va avea ubn strop de umanitate in el isi va cere iertare pentru ceea ce a facut , dar nic atunci nu poit sa te impaci cu el . ..PEntru ca -l vei ierta , dar nu poti uita !
Nimic nu va mai fi ca la inceput , daca in relatia de prietenie , de acum face asta , gandeste-te ce va face intr-o casnicie !
Cei care nu sunt statornici intr-o relatie nu pot fi fideli intr-o casnicie !
Stiu ca asta gandesti si tu , sa nu te copleseasca frica de singuratate , si sa stai cu el pentru ca nu mai ai partener !
Vizualizeaza-ti viitorul iubit , cum vrei sa fie , sa arate . sa se poarte , caracterul lui ...si ai sa vezi ca ai sa intalnesti persoana mult dorita !
Legea atractiei , e cea mai puternica , vei avea ce-ti doresti , totul e sa ceri Universului , ceea ce vrei !
Iti doresc sa treci cat mai repede peste asta si continuati viata ...
Fii fericita , meriti !
TE imbratisez cu drag , si astept vesti mai bune !
Eu sunt de parere ca nu are rost sa te uiti inapoi , el nu a facut-o nici o clipa , asa ca .. de ce ai face-o tu !
Ingerasa ta pentru tine oricum va exista si fara el ...in sufletul tau !

Draga mea nu stiu daca ceea ce vom spune noi este ceea ce astepti tu insa un om care nu i ti este aproape nu merita sacrificiul tau. Faptul ca a cerut o pauza si el a si plecat in patul altei femei chiar si pentru putin timp arata clar ca nu are rost sa ma lupti. Tu ai pierdut un copilas, ai castigat un ingeras si esti mai puternica decat crezi. Asa cum bine stii doar femeile puternice pot deveni mame de ingeri. Sper sa te gandesti de 2 ori inainte de a relua relatia cu acest barbat.
Te cu mult drag

draga mea sunt aici sper din suflet ca aceste sfaturi sa iti fie de folos , vreau sa stii ca in cele scrise de tine despre prietenul tau , acest om nu te merita din partea mea , este un om care se iubeste doar pe el , lui sa ii fie bine si atat, tu poate ai suferit mult dupa pierderea fetitei si el nu a vrut acest lucru si de aceia sa aruncat in bratele alteia , offf doamne ce durere trebe sa simti acum cand si barbatul de langa tine te-a tradat , este greu asa ma gandesc , eu asa zic ca acel om care nu a stiut sa fie alaturi de tine si de sufletul tau nu te merita , eu iti doresc mult noroc si sper sa ne tii la curent draga mea , imi pare nespus de rau pentru tine.

Draga Ana Maria,

vin si eu sa ma alatur fetelor... chiar daca acest forum nu are ca scop sa rezolve probleme sentimentale, strigatul tau de ajutor vezi ca nu ramine neauzit...
"Solutia" va veni cu siguranta din inima ta, din subconstientul tau...
De fapt tu stii deja... ai nevoie doar de putin curaj sa faci acest pas.
E greu sa te "trezesti" singura intr-o perioada dificila, insa daca prietenul tau nu este cu adevarat linga tine, iti va fi mai bine fara el. Ai spus si tu ca te-a facut sa suferi si inainte, ca nu te sprijina asa cum ar trebui, ca nu te va cauta... Inseamna ca nu e el persoana potrivita pentru tine, si nu are nici un sens sa te agati de el si sa incerci sa il tii linga tine...

Eu sint convinsa ca fiecare dintre noi avem undeva o "cealalta jumatate".
Unii o gasesc din prima "incercare", altii au ceva cale de strabatut pina sa isi gaseasca iubirea.
Si eu am avut parte de citeva dezamagiri, dar azi cind ma uit in urma le vad doar ca pe niste frinturi de viata, cu perioade mai fericite si altele mai putin... Nu regret nimic, si cred ca din fiecxare relatie am invatat cite ceva. Si mai ales am invatat sa apreciez ce am azi...
E foarte important sa iubesti si sa te simti iubita, sa ai incredere si o adevarata complicitate cu persoana de linga tine. Sa iti doresti acelasi lucru, sa iti doresti intii de toate sa "imbatrinesti" linga el /ea...
Si cred ca in momentul in care ceva se naruie intr-o relatie, e foarte greu sa o reconstruiesti, sa redobindesti increderea in celalalt.

Sper din tot sufletul sa gasesti raspunsurile pe care le cauti, sa ai incredere in tine, si mai ales sa nu uiti ca meriti sa fii iubita...
Sa nu iti fie teama de singuratate, e mai dureroasa singuratatea in doi.

Te imbratisez si iti doresc toate cele bune...

fetelor, va multumesc pt incurajari si pt cuvintele frumoase...in seara asta voi vorbi cu el si ii voi spune tot. tot ce nu inteleg e de ce m-a mintit? el nu s-a gandit ca eu si asa sufar pt ca nu o mai am pe Alexis in burtica mea? oricum...singurul lucru care ma mai leaga de el e ingerasa mea iubita...numai simt nimic pt el acum...poate sunt amortita de socul pe care mi l-a produs...

Imi pare rau daca cuvintele pe care ti le voi spune eu nu sunt la fel de frumoase ca ale celorlalte, de aici de pe forum.
In primul rand trebuie sa stii si sa ACCEPTI ca in fiecare barbat exista un gunoi, si chiar daca doar trebuie sa te obisnuiesti cu asta.
In al doilea rand, eu cred ca nu stie ce vrea. Ce-i drept, poate fi putin dezorientat, mai ales dupa pierderea fetitei, dar... nu cred ca toate aceste sentimente trebuie sa fie " razbunate" sau " varsate" asupra ta. Cred ca, ai putea sa il mai astepti o saptamana sa zic, sa ii dai termenul acesta sa isi puna ordine in ganduri si in sentimente si daca dupa acea saptamana nu da nici un semn si asa mai departe, cu toata durerea in suflet trebuie sa il uiti si sa iti vezi de viata ta. TE inteleg ca e greu, mai ales dupa pierderea bebelusului, dar decat sa stai cu un om care sta cu tine doar de dragul de a sta cu cineva, mai bine nu. Pentru ca, e imposibil sa iubesti tu pentru amandoi.
Imi pare rau daca am fost prea directa.
TE pup!

P.S. Doar acum am vazut ca ai de gand sa porti o discutie in seara asta cu el.
Cred ca e cel mai bun lucru pe care il poti face.
Mult succes si asteptam "verdictul"

Fii tare draga mea si gandestete mereu la ingerasa ta , ea iti va da mereu puterea de care ai tu nevoie , roagao sa te ajute in aceste momente si ai sa vezi ca iti va darui de ce ai tu nevoie , de linistea sufleteasca , asteptam vesti , iar daca totul se va termina aici ,acum , in ziua aceasta sa nu iti para rau , sa te gandesti ca fetita ta din ceruri a dorit asta pentru ca stia ce este mai bine pentru tine , numai bine asteptam vesti de la tine mamica indurerata .

Anna, draga mea...
Recunosc ca o mare cunoscatoare a relatiilor nu sunt, dar...cum bine citeam, spuneai ca te-a facut sa suferi de multe ori.... si asta ma intristeaza enorm de mult...
Eu ce as face.....sfaturi nu pot sa dau, nu sunt atat de inteleapta, insa parerea mi-o por spune....
Nu uita, nu esti singura, ne ai pe noi langa tine....nu uita, nu e singurul barbat din viata asta, nu uita ca meriti sa fii fericita, iubita si respectata.....meriti atat de multe, incat vreu sa cred, ca nu vei lasa sa te calce nimeni in picioare....toate au o limita.
Vreau sa analizezi bine situatia, sa iti dai seama daca intr-adevar merita sa suferi dupa el, daca intr-adevar merit sa plangi...pune in balanta lucrurile bune si cele rele, vezi care cantaresc mai mult.....
Dar mi presus de toate gandeste-te la tine, la binele tau, la linistea ta sufleteasca......tu esti cea mai importanta
Orice decizie vei lua, voi fi langa tine cu tot sufletul...
Bia

va multumesc mult fetelor pt incurajari...am avut aseara o discutie cu el pe tema relatiei noastrei...mi-a zis ca ii pare rau ca s-a racit relatia, ca sunt prea multe presiuni asupra noastra mai ales asupra lui...l-am intrebat daca am vreo vina ca s-a distantat asa mult de mine si mi-a zis ca nu si imi cere sa-l inteleg.
l-am intrebat de ce la inceput a fost bine si s-a purtat cu mine asa frumos si mi-a zis ca la inceput nu lucra unde lucreaza acum(in prezent lucreaza la o firma de securitate cunoascuta in oras), ca in ultimele luni s-au schimbat multe lucruri printre care si pierderea lui Alexis si moartea mamei lui...m-a rugat sa am rabdare ca o sa fie bine in continuare si ca isi va reveni.
am hotarat sa ne vedem maine si sa vorbim fata in fata...ieri am vorbit la telefon deoarece nu este in oras din cauza lucrului...
va pup pe toate si va multumesc ca sunteti langa mine chiar daca acest forum nu este pt astfel de probleme dar pur si simplu am avut nevoie de parerea voastra ca femei, ca sotii.

BUNA ANNA MARIA
E FF TRIST SI GREU DE SPUS IN CUVINTE DUREREA CE-O PORTI IN SUFLET, EU MA GINDESC LA TN, SI-L PE BUNUL D-ZEU SA-TI AJUTE, SA-TI DEA MULTA SANATATE, PUTERE SI LINISTE IN SUFLET PT A LUA CELE MAI BUNE DECIZII PT VIATA TA SI DACA TE POT AJUTA CUMVA, CU CEVA SUNT AICI SI MA POTI GASI SI PE corina_andrusca@yahoo.com sau corina_andrei07@yahoo.com
MULT SCUMPO!!!!
PT MICUTA TA ASEXIS MULTA LUMINA, SI CELE MAI FRUMOASE

''''''' Corina , mama ingerasului ANDREI NANU '''''''

fetelor imi pare rau ca nu v-am anuntat acum cateva zile, dar am avut probleme cu calculatorul...

am facut ce era de facut...m-am despartit de el, fostul meu iubit...ma doare dar e cel mai bine asa...va multumesc mult pt sfaturi

va cu mult mult drag si va

ANA DRAGA........D-ZEU O SA-TI ARATE CA AI FACUT CEEA CE TREBUIA........SI TAU LA FEL, ITI V-A FI MEREU ALATURI ORIUNDE SI ORICIND.......SI MAI SUNTEM SI NOI FAMILIA EMMA CARE NU TE VOM LASA SA SIMTI GREUL SI SINGURATATEA.........SANATATE , PUTERE, LINISTE SI MULT ITRI DORESC.....SA NE-AUZIM CU BN ANA-MARIA.
LUMINA SI O CALDA SI SINCERA PT TAU.

''''''' Corina , mama ingerasului ANDREI NANU '''''''

Buna, scumpa noastra prietena!
Cred ca ai facut ce trebuia, cred ca ai ales exact varianta optima acestei situatii.
Fie ca Bunul Dumnezeu sa te intareasca si sa nu uiti niciodata ca pentru orice problema exista cel putin o rezolvare. Sigur ca nu ma refer la boli unde din pacate uneori chiar nu mai sunt solutii.
Revenind la problema ta, da-mi voie sa te felicit ca ai judecat corect, da-mi voie sa iti transmit toata admiratia mea.
Ai stiut cine esti, ai stiut sa alegi calea demna a vietii.
Bravo, suflet frumos, sa ai parte de mult si sa nu uiti ca noi iti vom fi amice mereu, iar cand nu vom scrie, vom trimite ganduri bune ca sa aduca energie pozitiva in viata ta.
, milioane de in semn de pretuire din partea mea pentru tine.
Zambeste acum....pentru ca mereu a adus bine cugetarea: un suras deschide inimi!
Cu dragoste, Nicoleta.
Te pupacesc pupaceste cu pupici pupaciosi.
Si te investesc si pe tine cu titlul de zana de ciocolata, asa cum fac eu cu sufletele frumoase.
O sambata minunata!!!!

Buna,Ana,draga mea, am urmarit si eu randurile tale si ma bucur ca ai reusit sa intrerupi relatia cu omul acela care ti-a provocat tristete.Cred ca nevoia ta de liniste sufleteasca,demnitatea,dorinta ta de a fi iubita cu adevarat, au condus la pasul pe care eu cred ca nu trebuie sa il regreti.Alungarea din viata a ceea ce iti provoaca disconfort, impiedicandu-te sa ai o evolutie fireasca a vietii, va face loc luminii, bucuriei meritate, nu merita sa suferi, sa te adancesti in suferinta, ai curaj si speranta ca vei intalni intr-o zi o pereche potrivita.Acel om ciuntit, care a plecat in bratele alteia nu iti era destinat tie, asa ca, bucura-te ca s-a intamplat inainte de a suferi si mai mult.Fiecare dintre noi am trecut prin astfel de momente si am simtit ca nu vom avea putere sa depasim, imi place sa cred insa ca Dumnezeu si-a intors fata si le-a adus bucurie.Nu stiu de ce, noi, femeile, plangem si dupa cei care ne-au provocat suferinta si care nu ne-au meritat, desi am o varsta,nu imi pot raspunde nici eu,dar stiu sigur ca timpul care trece, mai ia cu el si durerea,in care nu suntem nascuti sa fim eterni.
Sa fii sanatoasa si puternica,draga mea.Te imbratisez si eu cu drag.
Maria

Cred ca toate fetele ti/au zis sa lasi pt fostul iubit sa isi vada de drumul lui, pt ca poate si suferinta (asa am inteles ca ai pierdut un ingeras) v-a distantat si racit relatie, de obicei cica suferinta apropie oameni dar nu e regula generala, asa cum nu e si la voi, poate pierderea ingerasului te determina sa suferi si pierderea iubitului sau racirea relatiei, e mult si greu pt tine ,toate venind una dupa alta de aceea eu iti spun sa incerci sa te detasezi (usor de zis , greu de facut) de problema legata de iubit si relatie, asa poate te vei orineta spre ceva ce iti v-a ocupa minte si sufletul, imi par erau alceva nu stiu ce sa iti mai zic,o pt tine

uf.....scriu aici pt ca nu vreau sa mai manjesc pagina ingerasului meu cu prostiile pe care le face sotul meu....acolo abia am scris despre frumoasa poveste de dragoste pe care o traiesc ,dar nu e chiar asa....nu am mintit dar nu am specificat ca e frumos doar o zi..poate 2 pe saptamana...si asta cand nu ma astept la vreo ceva din partea lui.....nu stiu cum sa scriu...stiu ca nu are nici o legatura cu forumul....aici e vorba de mamici...de copii...nu de fete proaste care si-au distrus viata luand un sot gresit.....stiam ca la inceput toti sunt lapte si miere....ca dupa casatorie se schimba.....cu toate ca am primit semnale ca nu e chiar asa cum cred eu...tot m-am maritat cu el.....am crezut ca fiind casatoriti...va fi mai bine....apoi...dupa cununie(doar civila avem)am regretat....am fost la un pas sa nu mai semnez nimic pt panarama pe care o facuse mama lui si pt faptul ca l-a blestemat pe fiul ei sa nu ajunga vr5eodata sa se insoare cu mine......dar am zis ca el nu are nici o vina,am tacut in loc sa le iau partea parintilor mei..si l-am tinut pe sotul meu plangandu-mi la piept...si m-am casatorit....mi-am inghitit rusinea...reprosurile parintilor...durerea ca nunta mea nu a insemnat nimic...pt el..pt noi....dar de atunci nimc nu mai e cum trebuie....
din 26 oct 2009 si pana azi am avut si rele si bune....nu am mintit cand am spus ca ne-am dorit copii...nici cand am spus ca a fost langa mine cand am pierdut sarcina....mama lui m-a invinovatit...eu...am ajuns sa cred in farmece din cauza ei..am visat prea multe lucruri...stiu ca ea crede in asa ceva.....stiu ca e pacat sa cred in asa ceva...ca e pactat sa o acuz..dar asta simt,asta cred....poate nu ne face vraji..dar blestemul ei sigur influenteaza....nu stiu daca o sa apuc vreodata sa ma cunun la biserica.....stiu ca nu e bine sa stam asa..dar nu am bani,nu am nas...nu am nimic...si sincer....nu vreau sa ma cunun la biserica pt ca atunci as ramane legata pe viata de el...si eu ma gandesc tot mai mult la divort......poate va intrebati de ce am mai facut copii..pt ce atata chin...pt mine...pt bebelusul nevinovat din pantece....?nu stiu....pt ca am crezut in dragoste...inca mai cred.....stiti filmele americane in care ea e batuta...si el ii aduce flori o face tot pe ea sa se simta vinovata....sa simta proasta...?asa traiesc eu...nu a dat decat de 2 sau 3 ori in mine...desi eu ii jurasem in fata ca daca face vreodata asta divortez.....atunci pe moment l-am alungat pt ca el sta in casa parintilor mei..casa mea....dar de fiecare data l-am primit inapoi...tot eu am fost cea care si-a cerut scuze....am obosit....la inceput familia mea tinea cu el....eu sunt un pic egoista...recunosc...dar nu suint rea la suflet...ajut pe toata lumea...ma doare sufletul pt cei din jur...doar ca imi place sa cheltui bani...nu multi pt ca nici nu am de unde...dar imi place sa bea suc...in fiecare zi daca s-ar putea...cat am fost la inceputul sarcinii mi-am facut majoritatea poftelor(cele ieftine...nu va inchipuiti ca am mancat de la mac in fiecare zi asa cum mi-as fi dorit....)am baut suc...am mancat iaurturi...fructe..ciocolata...ce ii place bebelusului.....ca acum, sa mi se reproseze ca cheltui bani fara sa ma gandesc...ca pufuletii imi stau in gat...ce imi trebuie snacks....ca mersul la medic la particular a fost un moft...ca pastilele de mentinere au fost un moft......sotul meu ia 14 mil salar...din care 4 plateste o rata la un imprumut pe care l-a facut inainte sa ma cunoasca....calc pe care l-a cumparat...cuptorul cu microunde...sunt la maicasa......si am zis ca lasa-le acolo...la fratii lui....eu mi-am cumparat calc la mana a2a.... din bursa de la fac..din bursele amandurora....si akum ca a adus cumnatu niste piese din italia tata a luat o sursa noua pe care a dat 2 mil...si au fos puse piesele acolo...deci unitatea e a tatalui meu...el a dat banii din pensia lui amarata.....si avem o unitate in plus...unitatea noastra....pe care el vrea sa le-o dea fratilor lui de 5 respactiv 7 ani si sa le dea si monitorul; pe care il avem ca sa le faca lor calculator separat de cel cumparat din banii imprumutati de sotul meu la care noi tre sa platim rata inca 6 ani.....eu nu sunt de acord sa dam acea unitate...daca se strica asta?si e vorba si de demnitatea mea...daca mersul la doctor e moft......sa fac eu un al 2 lea calculator unor copii asa mici cand eu abia am bani de pastile...cand eu nu am ce manca...cum se cheama...?
din cei 10 mil care raman...2 e abonamentul la tel.....din care 30 lei abonamentul unui frate de al lui....care nu il suna pe sot ...ii da bip cand vrea sa vorbeasca cu el....deci tot sotul consuma.....mai e cate un milion de pus pe un alt card...comisioane si alte prostii....si in rest platim tot datorii....tata ne da la pensie..sau in timpul lunii...cand avem nevoie...si noi ii dam la salar....recunosc ca eu nu muncesc...dar consider ca atata timp cat stam in casa parintilor mei fara sa platim lumina,telefon,intretinere...si nici macar mancarea inseamna ca contribui si eu ,nu?
se pare ca nu.....i-am dat 4 mil soacrei pt ca a murit bunica sotului....nu i-am cerut inapoi...nu conteaza ca mi i-a dat mama imprumut..acea mama pe care soacra a dat-o afara la nunta......i-am dat inapoi parintilor mei....pentru ca ei nu mai aveau nici un ban in casa de 2 sapt....am luat mancare pe datorie si nici nu s-au platit facturile......iar acum cand a auzit soacra ca facem o refinantare si ne raman 60 de mil a indraznit sa ne cara 10 mil...chipurile imprumut pe care din ianuarie ni-l da inapoi in rate.....nu s-a gandit ca din banii astia eu tre sa imi achit 15 mil rata la fac...tre sa am de cezariana....de bagaj pt maternitate.....de tot ce se da mita prin spital.....de hainute,patut,carut.....biberon...lapte praf in caz ca nu am piept....si cate si mai cate......
va spun sincer ca daca nasc acum nu am absolut nimic....nu doar ca nu am bani pt spital...nu am nimc pregatit din bagaj...doar ce se gaseste prin casa..pijamale,capot...sosete...chiloti...si cam atat....ma rog in fiecare noapte sa nu nasc pana nu luam imprumutul......stau numai in pat si incerc sa nu ma agitr sa nu ma enervez pt ca am contractii intr-una...de 9 luni stau mereu cu dureri...no spa si utrogestan in fiecare zi...dar cum ma agit un pic mi se face rau.....ma apuca niste dureri cumplite...care nu trec de la pastile....copilul mi se zbate in burta......imi vine sa plang si nu ma pot calma......si sotul nu vede astea....nu a vazut nici i9n iulie cand dupa ce ne-am certat m-a lasat pe holul maternei in dureri si speriata.....iar in timp ce ma internau si imi spuneau ca am amenintare de avort la 7 luni de sarcina...el ma suna sa ma certe...sa imi spuna ca merit ce mi se intampla.....atat de tare ma certa si ma agita ca ma stiau toate asistentele...nu mi-a luat nimeni nici un ban de mila...si cand totusi s-a indurat sa vina cu hainele.....asistenta nu vreoia sa ma lase sa cobor de frica sa nu ma bata....va dati seama ce rusine.....mi-au spus in fata ca sa inchid telefonul si sa stau cuminte in salon daca nu vreau sa imi moara copilul.....
am stat 5 zile in spital..tata a fost cel care mi-a adus de mancare....el ma suna sa se certe cu mine......nu a venit...i-am zis sa isi stranga lucrurile si sa plece din casa mea....si si le-a strans dar tatalui meu i-a fost mila sa il dea in strada...asa ca l-a lasat pana si-a gasit camera la caminul militar......am iesit luni din spital si am mers singura acasa....mi-a fost mila sa imi mai port parintii pe drum.....el nu m-a intrebat cum ma simt..ce ii face copilul..eu ii trimiteam mesaje sa ii zic ca bebe e bine.....a venit cu un prieten comun sa isi ia lucrurile......can i-a auzit glasul bebe a inceput sa topaie..dar nu de frica ci pt ca ii fusese dor de tatal lui....cat si-a strans din lucruri si s-a sfatuit cum sa le care cu colegul bebe ar fivrut sa fie mangaiat ,sa ii auda glasul alintandu-l......dar sotul nici nu ne-a bagat in seama.....a plecat.....dar eu plangeam...ca sa mi se linisteasca copilul aveam nevoie de el...asta simteam ca bebelusul plange dupa el....asa ca l-am sunat....m-am folosit de pretextul ca sa le dau de mancare lui si colegului pt a doua zi la munca.....colegul lui era si un prieten de al meu...el l-a convins sa vina inapoi....oricum camera de la camin nu era inca libera.....i-am zi9s sa stea pana se elibereaza..sa isi calmeze copilul.....pana la urma l-am iertat....am decis sa ma mut cu el la camin..m-am gandit ca poate are dreptate sa fim singuri....se certase si cu mama pt ca eu le spusesem alor mei sa il dea afara...eu nu mai aveam in spital puterea sa ma cert cu el....a doua zi mama a cazut in strada...eu nu am avut puterea sa merg inj statie un cazuse ea..s-a dus sotul.....el a sunat la salvare.....apoi a venit si m-a luat si am mers la urgenta...mama a fost la un pas de moarte.....doar eu stiu ce a fost in sufletul meu...nu pot sa decriu disperarea pe care am trait-o....aveam din nou contractii...imi venea sa ma tavalesc pe jos din cauza durerii de spate si burta.......el a fost langa mine...m-a ajutat cu m,ama...dumnezeu a facut minunea ca mama sa isi revina si noi ne-am impacat......au uramt zile frumoase...a facut curat in toata casa pt ca veneau fratii mei din italia si stiti cum, e...eu cu mama am stat mai mult in pat pt ca ne simteam rau.....l-am iertat si din nou eu am cazut drept cea rea.....ca uite ce sot bun am eu....
au venit fratele meu si sora mea cu familiile....nici nu va inchipuiti ce frumos se comporta...mai ceva ca la inceput...i-a cucerit imediat si din nou eu am parut nebuna,egoista.....m-au convins sa mkerg la botosani.....pana lka urma a fost ca un fel de excursie in famile eu mi-am facut buletinul de botosani,am vazutr-o pe soacra....dar in sat acolo totnu am fost m,acar atat.....nu are sens sa zic ca mi-a fost rau pe drum.....sunt eu prea sensibila.....totul bine si frumos.....din pacate tot nu ne cununam pt ca nu avem bani....cu multa durere in suflet am decis sa o facem la anul pt ca mi-au promis fratii ca vor veni...si eu vreau ca macar religioasa sa insemne ceva...eu consider ca merit o nunta cat de cat ,nu una pe fuga.....am mers pe 23 august la control...bebe are dubla circulara de cordon si o posibila pb la inimioara platim consultul di niste bani de la sora mea.....ca noi nu am avut atunci....intre timp noi stiam ca bunica lui e pe moarte ca o sa fie nevoie de bani....cand am iesit de la control...moarta de frica,da griji.....m-a pus sa o sun pe soacra sa ii spun si ei...am sunat-o si ea m-a intrebat daca am platit la doctor...(oare??????????)nu era normal ca am platit...nu stia ca mergem la privat?(sa nu credeti ca am mers luna de luna....am mers de 4 ori.....)i-am zis ca o sa trebuiasca sa fac cezariana si ea mi-a povestit ca nu stiu care din sat a nascut natural chiar daca avea copilul cordonul in jurul gatului....ca un medic ii spusese sa faca cezariana si altul i-a spus aceleia ca se poate si natural ,ca cealalta a zis asa doar ca sa ia mai multi bani....ce reiese de aici...?ca si mi-e mia zis la fel.....ca refuzul meu de a risca viata copilului e un moft costisitor....anul trecut cand mi s-a facut chiuretajul am crezut ca fac infarct din cauza durerii...am fost la un pas de moarte...de aceea mi-e frica sa nasc normal..dar ea de unde sa stie...ea m-a invinovatit de moartea copilului....de 9 luni de cand sunt gravida...o data nu m-a intrebat cum ma simt,cum il cheama.....nimic...acum il intreaba pe sot....cand are nevoie de bani.....simt ca innebunesc....er fi um milion de lucruri de povestit.....sotul; sta in fiecare zi cu orele pe calculator...se e enerveaza daca il intrerup.........urla la mine,se repede saq ma loveasca(chiar daca nu o face spaima de a nu pati bebe ceva ma face sa imi acopar burta cu mainile.....nu conteaza ca aproape in fiecare zi ma plangf de dureri...el nici nu se uita la mine...cand ii spun ca m-ar ajuta sa ma tina pur si simplu in brate...el imi spune ca sunt nebuna......azi ne-am certat din nou...de la prima rastire copiluyl a inceput sa se zbata si au inceput durerile.......ieri a sarit sa ma bat pt ca am cheltuit 30 de lei luand suc pt noi ,pt mama si niste snacsuri in ideea ca ne uitam impreuna la un film....a si mi-am luat fursecuri de 5 lei pt ca visam de o sapt prajituri si imi era pofta..........deci ieri era sa iau bataie pt 30 de lei....azi i9mi spune ca maicasa vrea 10 mil...din niste bani pe care inca nu ii avem....bani de care se presupunea ca ea nu stie.....ah....si mi se reproseaza ca fratele lui n u vrea sa vina la cursuri la fac....pt ca nu vrea sa ne certam din cauza lui...si acum dupa ce ii platesc abonamentul la tel de aproape 3 ani.....s-a trezit ca ne pune maine 60 de lei pe cdard pt abonament....pt ca el nu vrea sa faca cearta intre alex si marina....recunosc ca am batut un fel de apropo...sotul vrea sa isi ia tableta si am spous de fata cu fratele lui ca daca noi nu ne permitem sa platim abonamentul asta sa nu viseze tableta.....daca pana acum am acceptat faza cu abonamentul ma astept ca dupa ce se naste copilul sa nu mai polatesc si pt altul...eu nu am niciodat bani pe tel.....doar cand am fost in spital...sau cand a fost mama mi-a incarcat si mie sotul..... sunt disperat...nu mai rezist......eu sunt egoista ,nebuna,rea la suflet,tin doar la familia mea(cei care ne dau casa,masa....)si de familia lui nu imi pasa(cei care doar cer,care au mereu pb....care sunt bolnavi,necajiti.....nu ma suna sa ma intrebe daca sunt bine,ce face bebe...sunt de acord ca alex sa le dea,sa le fac....sotul spune ca soacra ii spune sa ma intrebe si pe mine.....dar eu ma indoiesc pt ca nu il suna niciodata cand e acasa...doar cand e la servici)...de exemplu...la sf lui august ar fi trebuit sotul sa ia vre-o 7 mil de la servici.....si i s-a spus la servici ca a doua zi e posibil sa ii puna banii....eu m-am intalnit in oras cu el si foarte senin mi-a spus ca daca sunt de acord sa ii dam banii respectivi mamei sale....pt inmormantare....o sunase pe ea de la munca si ii spusese de bani...ii spusese ca ii da ei.....si eu nici macar nu stiusem ca tre sa ia banii respectivi atunci....stiam de ei dar nu stiam ce ii spusese la servici.....din fericire nu a primit banii respectivi....chiar daca am facut foamea...am luat medicamentele pe datorie la farmacia din cartier....ma bucur ca banii respectivi nu au ajuns la ea....primise dela cei 4 mil....mi s-a parut de ajuns.....
sa nu credeti ca sunt nervoasa ca am dat bani pt inmormantarea bunicii...cum i-am spu si sotului azi...pt bunica sunt de acord sa dau,dar pt maicasa nu.....bunica mi-a vorbit mereu frumos,m,-a compatimit cand am pierdut sarcina si cand am fost la bot a inteles ca nu am trtecut prin sat pt ca imi era rau...si ca mi-ar fi fost si mai rau sa merg prin hartoapele de acolo(soacra nu a inteles)ma deranjeaza faptul ca sotul meu si implicit eu suntem luati de prosti de familia lui si el nu vede lucrul asta.....ei il suna cand au pb...cand nu au bani..cand se carta soacra cu sotul(cu al doile sot pt ca sotul meu e orfan si soacra e acum cu altcineva...)ce fel de mama e?nu l-a intreebat niciodata pe baiatul ei daca are ce manca,daca e sanatos.....nimic.....innebunesc...nu mai suport....i-am spus sa aleaga intre mine si bebe si ai lui....stiu ca nu e corect dar nu mi se pare corect ca ei si bebe sa fim
pe locul 2....
as mai scrie dar mi s-a facut rau.....nu astept mesaje de la voi...vreoiam doar sa ma descarc cuiva care nu ma vede...asa nu simt aceeasi rusine......il iubesc...dar uneori il detest pt faptul ca ma face sa regret....nu regret ca fac un copil...regret ca il aduc intr-o astfel de familie...si ca din cauza alegerii mele gresite bebelusul meu sufera in burtica......poate de asta ma si ajuta sa scriu,sa intru pe forum......ma descarc undeva......aseara mi-a zis sotul sa nu mai intru pe emma....sa nu mai citesc despre ingerasii vostri ca devin paranoica.....i-am spus ca scrisul pe emma ma ajuta sa nu imi uit ingerasul pt ca uneori sunt atat de mandra de cel din burtica incat am senzatia ca ingerasul s-ar putea supara......el mi-a spus ca a venit timpul sa uit de ingeras......nu vreau sa fac asta.........poate a spus-o la nervi...dar eu pt acest lucru nu il mai iert....azi si-a cerut iertare pt cearta....a plans...ma roaga sa il inteleg...ma intreaba de ce sunt asa de rea...de ce fac diferente...ca el cum o ajuta pe sora mea...ca o face pt nepotei pt ca stie cum e sa fi orfan,sa nu ai.....nu mi-a fost mila sa il vad plangand.......l-am urat pt felul in care ma manipuleaza...l-am urat pt faptul ca nu intelege ca pt mine cel mai important e copilul meu.....tin la nepotei si la sora mea....o ajut,dar daca imi cere ceva care stiu ca mi-ar afecta bebele(cum ar fi sa merg la ea,sau sa stau cu aia mici....)o refuz...si chiar daca uneori o mai imprumutam cu sume mici de bani(luna aceasta 70 de lei) ea ni-i da inapoi,cand nu avem ne imprumuta...ne da legume,oua...ce are si ea....cand mai mergem la ea sa o ajute sotul la lucruri de barbat nu stie ce sa ne mai dea,ce mancare sa ne faca......dar el nu vede asta...i se pare normal probabil....desi la maicasa nu se intampla asa.....nu mai pot....ma simt mai bine acum.....m-aq sunat si mi-a spus ca vine peste o juma de ora...acum e la un coleg il ajuta la calculator......inainte sa plece i-am spus ca vreau sa merg la sora mea pt ca facut gogosi.....mi-a spus ca mai bine il rog [pe tata sa ma ajute cu framnantatul si ca atunci cand vine acasa le prajeste el.....i-am spus ca nu vreau,ca o lasam pe altadat pt ca tre sa cumpar faina..zahar...nu mai cheltui bani...si plus ca ma simt rau....(oricum eu nu vreoiam gogosi ,as fi vrut sa merg la sora mea pt ca stiu ca o sa ne certam iar cand vine acasa si ma tem.....)e posibil sa plece la galati intre 23 sept si 14 oct...can se presupune ca ar trebui sa nasc....asa ca m-a trimis la materna la doctorita sa o rog sa imi dea o adeverinta in care sa specifice ca in per asta tre sa nasc...si asa sa nu il mai trimita aia de la munca la galati.....nu va puteti inchipui ce rau mi-a fost pe drum....am mers cu autobuzul pe caldura pana la spital.....acolo pe jos prin curta pana la maternitate....cand am ajuns akolo am sunat-o pe sora mea si i-am spus ca ma doare atat de tare si ca ijn caz ca drumul mi-a declansat cumva nasterea sau ceva ea sa fie pregatita sa vina sa imi aduca toate celea....doctorita s-a comportat att de urat,nu am avut ca sa ii bag in buzunar...plus ca atunci cand fusesem la control imi spusese sa vin la cabinet pe 15.....mi-a facut totusi ecografie...intr-o scarba si nervi de m-aqm simtit ultimul om de pe pamnt....bebe e bine,are cordonul in continuare in jurul gatului,dar inima e bine.....lichidul e bine.....o intreb de cezariana....ea imi spune ca duc pana aproape de termen,nu e graba si ca sa imi fac programare la inceoutul lui oct cand vine din concediu.....i-am cerut adeverinta necesara sotului.....a spus ca ea nu imi da asa ceva....ca nu a mai auzit de asa ceva....pana la urma i-am spus ca e posibil sa nu fie sotul langa mine cand nasc si mi-a spus ca ce...nu au mai nascut femei singure.....ca sunt atatea femei cu sotii plecati....pana la urma se indura (probabil de lacrimile care mi-au aparut in ochi)dar imi scrie datele reale....adica 20 oct dpn.....si 6 oct data cand fac 38 de sapt...fiind posibil sa nasc intre 6 si 20 oct.....ii spun ca nu e bun asa....ca as fi avut nevoie de 23-14 oct...dar ea ridica din umeri si pleaca........am luat foia si am plecat.....ce mai puteam face ?sa ma duc sa o implor?sa ii spun ca sotul meu va urla ca nebunul si ma va face proasta pt ca nu am adus ce a cerut el...?mi-a fost rusine sa mai insist...mai ales ca in timp ce ii explicasem ce si cum mormaise ceva de genul ca asa e in familie...sau ceva de genul....am simtit o rusine imensa probabil isi amintise de atunci cand fusesem in spital.....de frica i-am spus sotului ca mi-a dat cu datele 26 sept-10 oct...sperand ca o voi putea modifica acasa.....oricum pe el nu il controleaza nimeni,nu o suna nimeni sa o intrebe......oricum traim cu teama ca as putea naste mai devreme...nu era asa o diferenta.....niu am putu sa mo modific de frica mai tare am gresit-o......si el maine o sa vrea sa o duca la munca....ce ii spun.....ma gandesc ca o fi avut si ea o zi proasta...era si asistenta akolo...poate daca ar merge sotul la cabinetul particular cu o punga de cafea pe el l-ar intelege...el i-ar explica mai bine........dar acum ma tem pt viata copilului meu.....nu stiu cum sa ii spun..... am ajuns sa imi fie teama sa ma uit la el....imediat i se pare ca ma uiot urat si se enerveaza......imi reproseaza ca am "impresii",ca il iau de prost...ca ce e cu "scarba si sictirul asta pe mine"....asta pt ca i-am spus sa isi puna castile sa asculte numai pt el la calculator....nu i-a placut tonul..... imi spune in fiecare zi ca mai joaca un joc si vine langa mine.....ca vine acuma........si se face 12 noapte,se satura de jucat......si se culca pe jos(in pat nu prea incapem pt ca eu ma sufoc..ma fatai de pe o parte pe alta....dar as vrea si eu sa fiu tinuta in brate pana adorm sau cand e prea obraznic bebe si nu ma lasa sa dorm....el il linisteste....dar el nici nu ma baga in seama.......si normal ca ma enervez...ma sictiresc cand vad ca nici nu ma baga in seama....dar are tupeul sa imi ceara sa ma trezesc dimineata sa ii pun pachetul......sau stie ca nu e mancare gatita in casa...si nici mai nimic in frigider.....si cand eu il intreb din timp ce vrea a doua zi la pachet el se joaca pe calkc si nu ma baga in seama.......eu nu pot sta in picioare sa gatesc.....mama nu e obligata sa ii faca lui de mancare.....sau sa ii cumpere.....si eu stau in pat pt ca nu ma pot misca si noaptea se trezeste ca el ce m,ananca a 2a zi....si tot eu ma ofer sa cobor la 10 noaptea sa ii cumpar paine...un poateu,sau un salam...sau sa iau pulpe si sa stau pana la 1 noaptea sa i le prajesc.....cred ca ni9ci nu se intelege ca am scris...l-as corecta...dar sincer nu mai pot...vreau sa ma intind in pat.....

Offf, Maryna, de ieri ma tot gandesc la ce ai scris si sa vrea sa-ti spun ceva care sa te ajute cat de putin, dar habar nu am ce sa-ti spun . Dumnezeu sa fie cu tine si sa te ajute cum stie El mai bine ! Eu te pot doar imbratisa strans si-ti pot spune ca nu esti singura si ca suntem cu totii aici aproape de tine in fiecare zi. Ma sa se rezolve cumva toate problemele si sa-ti fie bine! Ai grija de tine!