Am ajuns aici pentru prima dată la îndemnul soțului meu. ‘‘Uite, scrie aici.‘‘ ‘‘ Așa ne numim acum?‘‘, am realizat eu pentru prima dată de la absența ei.
Aici am început să scriu prima dată. Aici am găsit prietene care mi-au rămas alături și în ziua de astăzi. Aici inima mea a știut că va fi înțeleasă cel mai bine. Aici, știu că se suferă cel mai mult și mai intens și că ceea ce am scris eu în cartea mea nu este necunoscut niciunui părinte de pe EMMA. Tot ce doresc este ca să-mi fiți în continuare alături, ca până acum, și să vă mulțumesc pentru că în pustiirea aceea a inimii mele vorbele voastre mi-au dat putere pentru încă o zi și încă o zi.
Vă invit dacă puteți să ne cunoaștem, să ne revedem, să arătam lumii că nu există nimic mai important pe lumea asta decât un copil.
Vă mulțumesc încă o dată pentru că mi-ați dat curajul necesar de a scrie.