"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Cu un mare regret, sfasietor de dureros, ma alatur voua mamicilor de ingerasi, intelegandu-va durerea si impartasindu-va experienta mea...acum cateva zile mi-am pierdut cea mai frumoasa minune din viata mea; avea 23 de saptamani, perfect sanatos, si datorita ruperii membranei amniotice nu s-a mai putut face nimic, din punct de vedere medical. A miscat pana in ultima clipa, a fost acolo...ma simt de ca si cum l-as fi omorat cu mana mea. A fost primul meu bebe, prima sarcina...mi se sfasie sufletul de durere, traiesc un infern din care uneori nu realizez daca visez sau o iau razna. Sunt la capatul puterilor mele ca om, nu pot sa ma gandesc decat la imaginea lui...ma intreb daca traiesc sau sunt moarta si respir inca. Simt in fiecare clipa doar durerea ce a ramas in urma lui. As da orice sa stiu ca ma duc eu in locul lui si ramane el aici sa creasca mare alaturi de tati. Is incapabila sa ma gandesc daca sa ma dau jos din pat sau nu; mi-am pierdut tot sensul; nu mai am nimic. Nu stiu daca exista durere mai cumplita ca asta; pentru mine asta e cea mai cumplit de grea pe care am trait-o vreodata. Sper ca Dumnezeu acolo sus sa-l ocroteasca si sa-l iubeasca mai mult ca mine...si pe el si pe toti ingerasii vostri.
Imi pare rau ca ni te alaturi Luciana...dar sa sti ca aici o sa gasesti o familie care o sa iti fie aproape ...uneori o simpla si sincera imbratisare face mai mult ca o mie de cuvinte Zbor lin MICUT INGER
Din aceasta familie fac si eu parte si vin la tine scumpa mami de ingeras, cu o stransa imbratisare! Nu esti singura, suntem aici una pentru cealalta! pentru voi! Zbor lin ,ingeras mic!
Multumesc pentru ca existati si sunteti alaturi de cei ce au nevoie in clipele astea mai mult ca oricand de o vorba calda, de intelegere si sustinere....nu exista cuvinte sau fapte care sa te faca sa uiti, ca nu vei uita niciodata aceste momente, dar macar stii ca exista cineva care intelege prin ce treci, si nu esti nevoit sa te ascunzi in spatele unei atitudini care sa arate ca esti ok...durerea oricum este a ta, prin asta doar tu ca mami treci, pentru ca e ingerasul tau, pentru care ai luptat si cu care ti-ai facut mii de vise, pe care l-ai simtit in burtica ta si cu care faceai pana acum ceva timp totul....acum ai ramas gol si pustiit, fara viata in suflet si fara cuvinte. Simti doar nevoia de a fi langa el si lacrimile care si astea incet, incet parca te orbesc. Ai ramas aici fara sansa de a mai putea sa-l simti vreodata!!! E al tau si va ramane mereu ingerasul tau, dar nu aici!!! Ti-a ramas dorul si durerea care sunt prezente in tot corpul tau, si in fata carora esti nimic. Imi e dor de ingerasul meu, si ma doare ca imi e dor... Regret enorm si imi pare rau pentru toate mamicile care trec prin acest chin. Sper sa fiti mai curajoase ca mine; sper ca acolo sus ingerasul meu sa fie bine, nu poate fi mandru de mine acum, ca nu sunt om, dar sper sa vada si stie ca-l iubesc....
Buna Draga mea mămică îmi pare enorm de rău pt pierderea ta.Noi te înțelegem cel mai bine si iti suntem aici când ai nevoie de un umăr pe care sa plânge?O întrebare nu ai nici un nume pt ingerasul tau mult iubit pe care ai vrea sa îl impartasesti si cu noi?te imbratisez cu mult drag si iti doresc multă putere
Zbor lin buburuza lui mami si gagica lui tati.Vei fi mereu in sufletele noastre !!
inca o mamica de ingeras... de ce e nevoie de atat de multi ingerasi acolo sus oare?? te imbratisez draga Lolita si sa stii ca sunt alaturi de tine sunt 2 saptamani decand am pierdut-o pe micuta mea Natalia Maria , dar simt de parca ar fi fost ieri inteleg perfect prin ce treci acum...golul si durerea asta sunt insuprotabile.. iti doresc multa multa putere, si intr-un final sa-ti poti gasi linistea sufleteasca zbor lin ingerasului tau si sunt alaturi de tine!!!!
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară şi amintirile o cărare, aş urca în Rai şi te-aş aduce din nou acasă."mama ingerasului Natalia Maria- mami si tati te va iubi mereu si nu te va uita niciodata!!!
Avea sa se numeasca David Daniel...dar nu a mai fost sa fie din pacate. Imi doresc, atat cat pot in acest moment, sa-l visez macar o data si sa-l strang in brate....macar in vis. Sa stie cat il ador si-l iubesc. Nu mai am parca nici cuvinte sa-mi exprim durerea si tot ce a ramas in urma ingerasului meu...ma simt neputincioasa pe de o parte, iar pe de alta parte revoltata si frustrata; poate a fost vina mea si puteam sa fac mai multe. MI-am dorit acest ingeras atat de mult; am urmat toate tratamentele pe care mi le-a prescris doctorul de la 5 saptamani, pentru ca am avut o sarcina problematica de la inceput...si cand toate pareau ca au trecut, si ma uimea la fiecare eco cat a mai crescut..... in final am ramas cu suferinta ca nu-l voi putea avea langa mine niciodata. Imi e un dor cumplit de ingerasul meu; sper ca voi sa fiti puternice si sa aveti taria de a face ingerasilor vostri fratiori, sa-i faceti fericiti acolo sus...eu, simt in fiecare clipa cum mor putin cate putin, si ca imi e suficient. Simt ca nu mai fac fata psihic si nu vreau nimic. Regret toata durerea prin care treceti mamicilor de ingerasi!!!!!!
Sunt sigura ca ingerasul tau David Daniel stie exact cat de mult il iubesti chiar daca nu mai e cu tine, sa plangi cat simti tu ca e nevoie...vorbeste despre puiul tau cat poti de mult si te va ajuta, o sa vezi, durerea din suflet nu va trece oricum prea repede dar te vei simti mai eliberata.... cunosc si eu bine sentimentul acesta de vinovatie, sunt prea multe intrebari si prea putine raspunsuri.... alaturi de tine si zbor lin ingerasilor nostrii
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară şi amintirile o cărare, aş urca în Rai şi te-aş aduce din nou acasă."mama ingerasului Natalia Maria- mami si tati te va iubi mereu si nu te va uita niciodata!!!
Multumesc Kristina pentru incurajare...chiar ca aici poti spune cu adevarat ceea ce simti fara sa te ascunzi...pentru ca in viata de zi cu zi te lovesti mereu de aceleasi vorbe: esti tanara, linistestete, nj mai plange, trebuie sa fii uiti....cand tu esti moral ruinata si nu-ti trebuie nimic, cand gandurie tale au ramas blocate la ingerasul tau, cand sufletul tau plange la fiecare amintire... Sper sa ma pot da jos din pat si sa-mi reiau munca macar, desi sunt coplesita total. Azi îngerasul meu are 7 zile de cand a plecat de langa mine!!!!!!! Sa-i fie bine acolo in cer pentru ca ne vom intalni in curand.
Lolita draga iti trimit un pic de putere sa te intaresti...si sa nu mai spui ca o sa va intalniti curand...tu inca mai ai multe de indeplinit pentru Ingerasul tau si pentru tine. e foarte greu la inceput, e greu si pe urma, dar cumva eu sper ca o sa ne gasim un echilibru interior. eu inca sper asta. si sper ca o sa am vreodata un puiut aici cu mine. pentru ingeras
Parintii ingerasului Maia-Mihaela din 23 august 2013!!! Dormi in pace bebita noastra draga!!!
buna mamici de ingeras si eu ma alatur voua caci si eu am devenit mamica de ingeras pe 22 decembrie 2013 eu sunt nico si sper sa fi una de cealalta va imbratisez cu drag.
Ma alatur si eu voua in calitate de mama de inger.In urma cu sase saptamani ingerasul meu sa alaturat ingerasilor vostri si m- a lasat cu o durere ce nu o pot descrie in cuvinte.La 38 de saptamani si dupa o sarcina fara probleme ,cu 2 zile inainte de programarea pentru cezariana D- zeu sa gandit sa mi-o ia.Dupa 21de ani de asteptari in sfarsit am ramas insarcinata ,eram atat de fericita ,visam la clipa can o sa o tin in brate sa o dragalesc, sa o pupacesc, dar se pare ca si lui D-zeu ia fost draga de a vrut-o langa el.Fetita mea scumpa nu te voi uita niciodata vei ramane mereu in inima mea. Natalia Maria ingerasul meu iubit .
Draga mea Lenu, in primul rand , da-mi voie sa te imbratisez straaaaans ....
Offf, stiu cat doare, stiu ce simti , stiu multimea de intrebari , si mai stiu si dorul nebun si iubirea nesfarsita ce o simti pentru iubita ta fetita ... toate cele care suntem aici pe forum stim ... pentru ca am simtit, simtitm si toata viata vom simti tot ce simti si tu ...
Ma bucur ca ai avut puterea sa ne scrii povestea ta si sa ne-o prezinti pe fetita ta , Natalia Maria .... ce nume frumos ...
Nu am raspunsuri la intrebari , dar stiu sigur ca, desi sunteti despartite in doua lumi,iubirea va uneste si pentru totdeauna sunteti mama si fiica!
Aici pe site sunt diferita articole care te-ar putea ajuta si sper, când vei putea , sa le citesti : - http://www.organizatiaemma.ro/suport/mame sper ca te va ajuta sa gasesti putere si intelepciune;
Pentru printesa ingeras Natalia Maria ,in cer de Pentru voi 3,multe
Buna mamici, din pacate am devenit mama de inger. Minunea mea de fetita a plecat. Imi este extrem de dor de ea si ii simt lipsa, sa o tin in brate sa ii simt mirosul sa ii mai vad odata zambetul. Sufletul meu este gol nu mai am nici un rost fara ea, o parte din inima mea a murit odata cu ea. Imi este dor de ea....