Forumul EMMA

Am 20 de ani... si aveam o relatie cu un barbat de 29 de ani de 1 an de zile locuiam impreuna... Ne am facut planuri de viitor impreuna urma sa ne casatorim sa deschidem un business impreuna... Pana cand.... Am aflat ca sunt insarcinata... ambele teste pozitive... am fost atat de bucuroasa si asteptam ca si el va fi pentru ca mereu cand vedea copiii prietenilor nostrii statea cu orele cu ei...se jucau.... era minunat.... cand am aflat a spus ca nu vrea sa discutam despre asta.... au trecut cateva ore ne-am pus la masa si mi-a spus..... "trebuie sa il scoti. nu avem cu ce sa il crestem iar tu nu vei mai putea muncii cu burta mare" (el avand un salariu de 10 milioane) iar eu lucrand in domeniul videochat... i-am spus ca pentru o femeie nu este asa usor... nu m-am asteptat sa raman insarcinata in special ca de un an de zile noi faceam sex neprotejat si nu s-a intamplat niciodata asta... si un copil vine cand nu te astepti ...dar atunci cand vine...nu trebuie sa te bucuri? nu e un semn de la Dumnezeu? .... i-am spus ca nu e usor ca femeie sa bat din palme hai gata fac avort si scap......e un suflet acolo..... raspunsul lui a fost " nu ai nimic acolo...nici macar embrionul nu e format e doar o sparcaiala" ....... am fost socata.... i-am spus ca ma asteptam ca situatia si momentul asta sa fi fost altfel... atunci el a inceput sa injure spunandu-mi "da du-te si gaseste ti pe altul si lasa-ma"... am iesit din casa am stat 2-3 ore in ploaie plangand apoi a venit el spundand aceleasi lucruri.....a doua zi cand a trebuit sa merg la doctor la ecografie nu a fost alaturi de mine mi-a spus sa merg sinugra....am aflat ca sunt in 5 saptamani.... ffamilia nu ma sustine nici nu vor sa auda ma bat la cap in fiecare zi "fa chiuretaj ca pe vremea mea se chinuiau femeile acum se poate si e usor" ... m-am saturat sa auddddddddd......... prietenul meu nici nu a vrut sa se uite pe ecografii... a fost urmatoarea zi la biserica si mi a spus " nu te duce acolo ca astia spun prostii cik sa nu faci avort"....... i-am spus ca imi doresc sa il pastrez....reactia lui a fost oribila..... mia spus ca el nu are nevoie de asa ceva ca nu isi inchide viata pentru asa ceva ca nu e momentul...ca el vrea sa fie liber sa iasa la cluburi vrea sa se distreze..... atunci eu i-am spus....ma voi descurca singura.... daca nu vei fi tu o voi face singura...sau poate va fi altcineva pt noi.... a dat in mine..... si mi a zis "eu am o relatie serioasa cu cineva si nu o sa imi strici mie viitorul nu o sa ma tragi tu in jos"......... sunt disperata..........nu am pe nimeni alaturi..................nu stiu ce sa fac..................mie frica.............. prietenul meu ne-a parasit si a luat si banii din casa a spart bunuri in casa unde stau cu chirie.............................. de ce mi se intampla mie asta???????????? ce am facut sa merit asta?????????????????? cu ce am gresit?????????????.......................va rog spuneti-mi ce sa faccccccc................

Draga Ana,imi dau seama in ce situatie grea esti, mai ales ca in momentul care ar fi trebuit sa fie cel mai frumos din viata ta, omul pe care te bazai te-a parasit ...
Asa ai aflat cine era cu adevarat ... un las ...
Draga mea, tu trebuie sa hotarasti ce vei face, dar daca-ti iubesti copilul si simti ca e un suflet in burtica ta, sunt sigura ca vei gasi forta de a merge mai departe si de a reusi !

Sper ca bunul Dumnezeu sa te si sa va aiba in paza!

Si sa stii ca nici un copil nu il poate inlocui pe altul ....

Asta e o incercare...toate mamele trec prin fel de fel de incercari in cresterea unui copil. Iar copilul tau creste in tine! Individul care nu-si asuma responsabilitate faptelor sale, nu e tata pt ca nu are niciun fel de simtire pt propriul copil. Dar tu esti mama, puiul e in pantecul tau , aproape de inima ta...tu il iubesti deja. Frica nu poate fi mai mare decat aceasta dragoste! nu te teme, fii curajoasa! daca simti ca gresesti renuntand, inseamna ca asa este!!!
Sora mea a ramas insarcinata la 19 ani, a fost judecata ca nu era casatorita, ca avea viata inainte...Dar ea a refuzat sa renunte la sufletelul ei, iar in februarie acest sufletel va implini 6 ani, e o fetita frumoasa si isteata si de o saptamana i s-a nascut o surioara. Nu e minunat?

Viata asteapta de la noi s-o infruntam cu tarie, caci de cele mai multe ori si ea e necrutatoare...dovada stau mamincile care si-au plans tragediile aici.
Fa cum simti, nu cum gandesti. Gandurile te pot amagi! Daca simti ca-ti iubesti copilul acum, inseamna ca dragostea ta va fi infinita cand il vei naste!
Nu exista "vom muri de foame", nici somalezii nu mor de foame; daca ai sanatate si iubire, atunci ai totul.

Asculta-ti inima!

Draga Ana, imi pare rau ca traiesti aceste clipe grele E atat de greu sa te simti parasita, sa te simti singura... dar nu esti singura! Nu vei fi niciodata singura! Dumnezeu sa-ti dea putere sa iei hotararea care e potrivita pentru tine, Sa-ti indrume pasii spre o viata in care linistea sufleteasca sa o simti din plin.
Esti tare tanara, si viata te incearca atat de repede...
Iti suntem alaturi si iti dorim sa iei hotararea care sa fie cea mai buna pentru tine

Draga mea, te inteleg ca ti-e tare greu. Poate te va ajuta daca ai sta de vorba cu un preot, sa ii spui ce ai pe suflet. Sa cresti un copil nu e usor nici la 20, nici la 30, nici la 40 de ani. Nu e usor pentru ca e o responsabilitate mare. Dar acesti copii, din fericire, nu sunt AI NOSTRI. Ei ne sunt dati in grija, pentru ca noi sa ii invatam sa staiasca si sa se descurce in aceasta lume. Dar ei sunt ai lui Doamne-Doamne. El le poarta de grija. De cate ori cad piticii i n cap, sau in cele mai urate pozitii, si nu patesc nimic!...prin cate boli pot sa treaca mult mai repede decat noi, adultii! Noi, ca oameni, ca mame, nu am putea niciodata sa ii protejam suficient daca nu ar fi Doamne-Doamne cu ochii pe ei in fiecare moment.
Gandeste-te ca, daca il nasti acum, la 30 de ani vei avea copil de 10 ani. Daca il nasti la 30, iti va fi mult mai greu sa te obisnuiesti cu viata de mamica.

Eu am sfatuit o copila de 18 ani sa faca avort...cu multi ani in urma...si acum ne gandim amandoua, de multe ori, daca nu a fost un sfat gresit.....

Probabil ca deja ai luat o hotarare, pentru ca au trecut cateva luni bune de la postarea ta. Daca ai hotarat sa il pastrezi si vei avea momente cand nu iti vor ajunge banutii pt una-alta, te rog sa imi lasi mesaj cu ce ai nevoie si va ajut cu drag.

Daca ai hotarat sa renunti la el, roaga-te la Doamne-Doamne sa te ierte si sa ti-l dea inapoi mai tarziu, cand vei fi pregatita!