Forumul EMMA

Scumpele mele mamicutze de ingerasi . As vrea sa va dedic aceste ganduri, acest poem, pe care l-am scris in perioada Pastelui. Mi-a fost jena pana acum sa fac public din ceia ce scriu, din cauza faptului ca nu sunt o profesionista in ale scrisului, dar va dedic cu toata dragostea cuvintele ce urmeaza .

AMIN

De ce inima-mi e impietrita?
De ce ingerul in drumul lui spre Dumnezeu
La mine nu se mai uita?
De ce durerea doare si m-apasa?
De ce lumina nu apare, nu se naste?

Eu ma intreb si ieri, si azi, si maine, si poimaine
Vreau sa-nteleg, dar inima imi zboara-n alta parte
Caut raspunsuri, plang, implor…
Si tot la Dumnezeu ajung si mor…

Eu mor incet, incet si ieri, si azi, si maine, si poimaine…
Ca sa renasc si sa aud cum El imi spune:
“ Ridica-te si nu uita ca viata este inaintea ta!
Nu mai trai cu raul si neghina
Ia-ti Crucea-n spate si vezi cat e de grea
Sa poti mai bine iar si iar realiza…”

Ce bine e sa fii cu sufletul copil,
La soare sa zambesc, cu luna sa iubesc…
Da, sa iubesc… si sa nu uit vre-odata
Ca Cineva, Acolo Sus…
Ca Cineva, de-Acolo, aici murit-a pentru mine.

Da, stiu ce vreau. ’mi vreau inima-napoi
Si sufletul cu-a Lui sa fie
Sa zbor cu ingerul la cer,
Lumina multa, mangaiere,
Izvor cu sanatate, fara durere…

Adio, vis dulce si amar
Adio, vis de Paste si hoinar.
Tu m-ai adus si dus departe
Pan’ la durerea mea cea minunata.

A inviat cu-adevarat Lumina din Lumina
Viata daruindu-ne Precum in Cer , asa si pe Pamant…
AMIN.

cu drag, Rodica, mama ingerasului Andreas si a fetitelor Evi si Bia

Draga Rodica,

E foarte frumoasa poezia ta.
Multumim frumos...
Chiar nu trebuie sa iti fie jena sa pui pe hirtie si sa ne arati tot ce vrei sa exprimi in cuvinte.

Pupici !
si mai scrie-ne ca scrii frumos!

Foarte frumos ti-ai exprimat gandurile in acest poem.
Nu stiu daca gandurile noastre trebuie neaparat sa aiba rima.Cred ca cel mai important este puterea de a le scrie si de a le da mai departe acelora care pot sa inteleaga exact aceste ganduri.
Multumim pentru gandurile tale pe care ni le-ai impartasit si noua.
Te imbratiseaza cu drag
Daniela Ginju

multumim pentru versurile tale atat de frumoase,sunt incarcate de foarte multe emotii si durere.Te mai asteptam si cu alte poezii.Te saruta cu drag Adriana

Dragele mele prietene,
va multumesc pentru incurajari si va doresc multa dragoste si liniste... La multi ani copilasilor de langa noi si ingerasilor care-si sarbatoresc ZIUA COPILULUI acolo, sus cu Doamne - Doamne !! Doamne ajuta!
cu drag va imbratisez , Rodica, mama ingerasului Andreas si a fetitelor Evi si Bia

Acest poem este din suflet şi îţi mulţumim că ni l-ai afişat pe forum. Arată lumina şi totodată întunericul in care sunt învăluite sufletele noastre. Pe 06 iunie era ziua îngeraşului meu ANDREI, iar inima mea este plină de durere şi deznădejde, nu ştiu dacă pot trece peste acea zi, iar poezia ta exprimă foarte bine trăirile noastre.
Te îmbrăţişez cu mult drag,
Mihaela, mămica îngeraşului ANDREI.

Scumpele mele mamicutze de ingerasi,
stiu ca va doare absenta puilor, stiu ca le duceti dorul... Nu stiu, poate eu sunt mai insensibila, mai pragmatica acum, sau poate m-am luat cu scumpele mele fetite..., nu stiu, dar cred ca am ajuns sa accept realitatea ca primul pui a vrut sa fie in alta parte decat cu noi. Vreu sa traiesc din plin aici, cu cei dragi si sa astept candva, ziua cand il voi cunoaste si pe micutul Andreas.
Cand vom fi alaturi de ei, ingerasii nostri, poate vom putea recupera sentimentele, timpul pierdut... E bine ca putem fi impreuna si ne putem sustine una pe alta. Asa ca nu avem altceva ce face decat sa asteptam... sa invatam sa traim pierzand cel mai de pret Dar...
Imaginati-va cum e doar atunci cand vezi ca primesti un cadou pe care ti l-ai dorit mult si apoi, persoana care ti l-a intins, fara sa-ti dea vre-o explicatie, ti-l smulge din maini... Ce sa mai vorbim despre bucuria venirii pe lume a unui copilas...
Cred ca ti-e f greu azi, Mihaela. Nu stiu ce sfat as putea sa-ti dau. Poate sa faci ceva drag pentru alti copilasi care au nevoie de sprijin, in memoria lui Andrei ...
Va iubesc si ma gandesc mereu la voi. Va imbratisez cu drag , Rodica, mama ingerasului Andreas si a fetitelor Evi si Bia

Ma gandeam cat de bine e sa fii cu oamenii care iti inteleg durerea, in special. Stiti voi, e placut sa ai parte de bucurii, oamenii au mai multa intelegere si rabdare cand aud lucruri placute, insa cand ai parte de ceva care te tine mai mult timp jos, tintuit, ei incearca sa te mai evite, sau cel putin, sa evite subiectul neplacut. Asa ca tu, cu problema ta, te retragi si incepi sa traiesti de unul singur cu durerea, asta atragand dupa sine ff multe dificultati care pot duce la izolare, singuratate... Prin asa ceva am trecut si eu o perioada, dupa ce a murit Andreas, inainte sa se nasca, pana cand am gasit solutia la rezolvarea singuratatii. Si iata cum era singuratatea mea.

SINGURATATE

Stau inchisa in celula
Vad cum soarele rasare
Vreau sa ies inspre lumina
Insa totul ma c-am doare.

Stau inchisa in celula
Vad cum soarele dispare
Vreau sa ies sa vad si luna
Insa eu ma simt c-am goala.

Sunt c-am goala prin-auntru
Inima-mi e sfasiata
Pieptu-mi se desface-n doua
E bine-n celula draga.

Singuri suntem: eu cu mine
Pasi-alerg aleatoriu
Mintea-mi zboara catre stele
Dar mai sigur e-n celula.

Doar a mea este celula
Nimeni nu supraveghiaza
Pot sa zbier, urla, striga
Fericirea-i doar a mea.

Egoist pare sa fie
Sa stai singur in celula
Dar credeti-ma, as vrea
Tot cu oamenii in lume!

Si asta pentru ca vad si stiu ca multe dintre mamicutze de ingerasi inca nu au incredere sa iasa si sa imparta durerea cu altii. Inca stau singure, plang in pustietate, se autopedepsesc... Mi-as dori f mult ca procesul de "vindecare", atat cat se poate, sa fie mai rapid si sigur pentru noi, parintii de ingerasi si nu numai. Si e posibil totul doar daca se constientizeaza faptul ca e nevoie inca de cineva. "unde-i unu nu-i putere, unde-s doi puterea creste si dusmanul nu sporeste!"
Va imbratisez cu drag, Rodica, mama ingerasului Andreas si a fetitelor Evi si Bia

Iti multumim, esti minunata.
Fie ca soarele tau sa straluceasca mereu iar in jurul tau sa stea mereu doar oameni veseli si iubitori. Te pup dulce.

Multumesc pt urari, Nicoleta. Chiar asta imi doresc f mult: ca oamenii care sunt cu mine sa fie asa cum i-ai descris tu. Bine, ar fi mai mult decat atat. In primul rand trebuie ca eu sa daruiesc cat mai mult si la asta lucrez mereu. Sa dai fara sa astepti nimic, iubirea neconditionata... Pare usor, dar pe termen lung e mai greu de realizat. Te pup si toate cele bune .

salut draga mea nu trebuie sati fie de ceia ce scrii , citind aceste rinduri se vede ca sunt scrise din suflet.Bravo