Draga Ramona,iti impartasesc durerea si sunt alaturi de tine,sunt convinsa ca nu superi pe nimeni cu ceea ce simti sau gandesti.Dar vezi tu Ramona draga,unele dintre noi au datoria,obligatia de a trai multi ani de acum incolo pt ingerasii care ii avem aici langa noi.Sunt sigura ca toate mamele de ingeri care au ingerasi aici pe pamant,au si sufletul impartit in doua,o parte acolo sus langa cei plecati si o parte langa cei de pe pamant....eu asta numesc "suflet schilodid".In urma cu cinci luni am dat nastere ultimului meu inger ANTONIO-DRAGOS,s-a nascut mort,a fost un copil atat de frumos(dupa cum mi-au povestit ulterior asistentele) incat una dintre asistente a si spus ca era prea frumos ca sa ramana pe pamant,era chiar ca si un inger doar ca nu avea aripi.Atunci DR si tot personalul medical au luptat sa-mi salveze viata, stiind ca am un baietel de doar un an si patru luni care are mare nevoie de mine,in schimb eu imi doream sa ma duc cu ingerasul meu acolo sus......nu pot exprima in cuvinte ce lupta dureroasa am dus timp de 24 de ore,a fost ingrozitor.Dar cineva mai presus de mine si de dorinta mea m-a intors langa ingerul care avea cea mai mare nevoie de mine.
Asa ca draga mea Ramona ,stiu ce simti si sunt cu tot sufletul alaturi de tine
.E ingrozitor sa-ti ti copilul in brate iar tu sa te gandesti la cel/cei care nu sunt langa tine si de aceea ,asa cum am scris si in prezentarea mea ,ma simt vinovata fata de puiul meu pt toate lacrimile care le vede pe obrazul meu si pt toata durerea mea si inca o data ii cer iertare.
Iar pe tine draga Ramona te
si te
si ma rog
bunului D-zeu sa aiba grija de
nostri.
Scris: 29 Dec 2010, ora 13:32