"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Deoarece ştiu că multe dintre Dvs aveţi copii la şcoală, aici: http://www.ziare.com/colaboratori/silvi ... /articole/ veţi găsi câteva articole scrise de mine, la temă. Multă sănătate şi primăveri cu iubire şi linişte sufletească.
Multumim pentru articol Silvia draga, ai perfecta dreptate. incercam, incercam... E foarta importanta alimentatia, si pentru sanatate, dar si pentru a transmite copiilor tai traditiile culinare... Eu nu gatesc in fiecare zi, dar incerc sa fac macar la sfirsit de saptamina ceva bun de mincare, si cind se poate cite o prajiturica dupa retetele de la mama ...
Cami, Mama lui Victor, nascut fara viata pe 14 dec 2007, la 40S Mamica fericita a lui Ilann, nascut pe 30 aprilie 2009
Bun articol, direct si cat se poate de adevarat....mai bine sanatos decat sa treci prin asemenea "traume" ca om bolnav in Romania.... Oare cand va ajunge si tara asta sa se "bucure" atunci cand are nevoie de serviciile care se gasesc in straintate?! oare cand un roman suferind isi va permite sa mearga la un control la medic?! Si apoi ne mai intrebam de ce mortalitatea in Romania a ajuns la asemenea cifre ametitoare si natalitate parca nici n-ar mai exista...pentru ca nimanui nu ii mai pasa de tara asta, mare pacat, pentru ca am fi putut cu "creierul" si munca sa ajungem in fruntea tarilor dezvoltate.
Felicitari inca odata pentru articol.....este realitatea in care unii traiesc.!!!
"Te iubesc si te voi iubi toata viata, iar daca si dupa moarte oamenii iubesc, atunci te voi iubi pentru totdeauna!" D.Alighieri "Learn from yesterday, live for today, hope for tomorrow." ........my precious child.......
M-am vindecat de spondiloza cervico-dorsala printr-un miracol
Ani la rand m-a durut capul, nu-mi puteam misca gatul si umerii imi ardeau, iar tratamentele recomandate de medic nu aveau niciun efect. Durerile erau tot mai puternice si se accentuau la schimbare de anotimp ori cand era vremea de ploaie.
Intamplarea a facut ca la dispensarul de care apartineam atunci, inca nu se pomenise de medicul de familie, sa vina un medic nou, tanar care a avut rabdare sa ma asculte si sa ma observe. Mi-a recomandat sa fac o radiografie de coloana cervicala, spunandu-mi sa dea Dumnezeu sa nu fie ceea ce credea el.
Nu stiam ce avea medicul in cap, la ce se gandea, dar a fost spondiloza si ciocuri pe coloana, cam ceea ce a intuit din dialogul purtat cu mine. Medicul radiolog mi-a spus ca ceea ce-i arata cliseul justifica durerile de cap si m-a incurajat, asigurandu-ma ca din asa ceva nu se moare, ca voi trai 80 de ani si voi mai face tratament si a doua zi dupa ce mor si apoi scap.
N-aveam nimic in cap, era pentru prima oara cand auzeam de spondiloza, dar i-am spus medicului radiolog ca o sa ma vindec singura. Luni de zile, dupa acest episode, am suportat durerile de cap fara sa iau niciun medicament. Doar seara, inainte de culcare, il rugam pe Dumnezeu sa ma vindece, convinsa fiind ca doar El stia cum. Asa se face ca, intr-o dimineata, m-am trezit stiind ce trebuie sa fac. Nu am visat nimic, nu am citit nicaieri, nu am stat de vorba cu nimeni pe aceasta tema, pur si simplu, stiam.
Am cumparat doua kg de tarate pe care le-am impartit in trei portii, fiecare punand-o in cate un saculet de tifon. Dimineata, am pus saculetul cu tifon intr-un lighean si peste el am turnat apa clocotita cat sa-l umple si l-am acoperit cu un alt lighean (la nevoie, se poate acoperi si cu o patura sau doua, trei prosoape mai groase) si-am lasat totul asa pana seara cand mi-am pregatit cada pentru baie.
Am turnat tot continutul din lighean in apa din cada si am tot stors in maini saculetul de tarate spalandu-ma pe tot corpul cu apa care capatase o culoare alba, laptoasa. Pe spate cuprinzand si ceafa, imi puneam un prosop gros, flausat, inmuiat in apa din cada si aveam grija sa fie mereu cald. Baia a durat 20 de minute. Timp de doua saptamani am facut trei bai cu tarate in felul descries mai sus.
Au trecut de atunci mai bine de 15 ani si niciodata nu am mai avut durerile de cap, gat si umeri care mi-au facut atata rau. Nu am fost sa-mi fac o alta radiografie, nu stiu daca pe coloana mai sunt ciocuri si nici nu ma intereseaza. Ce conteaza e ca eu m-am vindecat, am scapat de acele dureri atroce care-mi transformasera viata intr-un adevarat calvar.
Mafia ţigăneasca face preţurile in pieţele agroalimentare
Zilele trecute am auzit spunandu-se, la un canal tv, doar asa, in treacat, ca ceva minor, mai mult de neluat in seama, ca preturile produselor dn pietele agroalimentare sunt facute de speculanti. Nimic nou. Se intampla acest lucru de multi ani. Mi-as fi dorit discutii pe aceasta tema, invitati competenti care sa vina cu solutii, cu idei, dar nu, s-a trecut mai departe, la mondenitati, ca si cum ar exista o teama fata de acest subiect, parca interzis.
Aproape zilnic auzim sau constatam noi insine ca anul acesta recolta agricola este mult mai buna, mai bogata decat in anii trecuti. Si totusi, preturile continua sa fie mult prea mari fata de abundenta produselor si asta pentru ca si gura speculantului trebuie sa "mananca" ceva. Asa o fi, dar sa vedem de ce s-a ajuns ca producatorii, adica cei care muncesc pamantul, sa castige cel mai putin si sa nu aiba loc in piata ca sa-si vanda produsele, iar cumparatorii sa plateasca, chiar si-n vremuri bune, preturi mult prea mari pentru buzunarele lor sarace.
In piete, speculantii actioneaza ca o adevarata mafie, sunt extrem de bine organizati, au atitudine de adevarati stapani, ochii lor sunt peste tot, deoarece stiu bine ce vor, ei impun preturile si nimic nu se face fara voia lor. Si, daca isi permit asa ceva, cu siguranta, de undeva, din umbra, sunt bine ajutati si sustinuti, ca dovada ca autoritatile nu actioneaza si nu iau in calcul nicio reclamatie facuta impotriva lor.
Speculantii, care au ajuns sa aiba si certificate de producator, fara ca in viata lor sa fi tinut vreodata o sapa in mana, iau marfa de la producator pe pret minim si o vand in piata la pret de doua, trei ori mai mare. Niciun producator nu-si da marfa de buna voie, toti sunt santajati, obligati, mai mult, sa-si vanda speculantilor munca pe mai nimic.
Daca totusi, producatorul se incapataneaza si ajunge in piata, aici nu are taraba, pentru ca nu-i da administratorul pietei. Si, daca printr-o minune ajunge sa aiba taraba, atunci vine speculantul si-i impune pretul care-i convine lui. Daca producatorul, din diferite motive, vrea sa vanda mai ieftin, cu alte cuvinte strica pretul pietei, adica loveste in interesele speculantului, atunci speculantul intra in actiune destul de dur, ca sa-l invete minte pe cel neascultator, pe producatorul nesupus lui.
I se calca in picioare marfa, i se ia taraba, inventandu-se fel de fel de motive ori i se confisca marfa, fara ca producatorul sa poata face ceva, sa se apere ori sa reclame. In tot acest timp, politistul pietei ori lipseste ori sta cu spatele, aratandu-se foarte preocupat de ce se intampla in alta parte a pietei, iar administratia pietei este cea care, de regula, actioneaza si sanctioneaza. Pentru pagubele suferite, pentru umilinta si adesea batai crunte primite, producatorul niciodata nu-si va gasi dreptatea pentru ca pe el nu-l apara nimeni.
Cam asa ar fi, prezentata, in mare, situatia din pietele romanesti, situatie cunoscuta de autoritati, pana sus, la varf, si pentru corectarea careia nu se actioneaza, nu se face nimic. Insa, cel care pierde cel mai mult e cumparatorul roman deoarece speculantul tine la pret, stiind ca omul are nevoie zilnic, de mancare.
Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul – obiceiuri si traditii
In fiecare an, pe 29 august, biserica noastra crestin-ortodoxa praznuieste, cu tristete si evlavie, Taierea Capului Sfantului Ioan Botezatorul, zis si Inaintemergatorul, cel mai important profet al lui Iisus.
Ioan Botezatorul, adept si sustinator al lui Iisus Hristos, aduna in jurul lui multime de oameni dispusi sa-l urmeze in credinta si smerenie.
Irod, pe atunci rege al Iudeii, era suparat si ingrijorat, totodata, de puterea profetului pe care-l banuia ca ar vrea sa-i intoarca pe oameni impotriva lui. N-avea curaj sa-l ucida, dar l-a aruncat in inchisoare.
Cum se apropia ziua de nastere a lui Irod, Salomeea, fecioara care-i luase mintile, urma sa danseze pentru el numai ca aceasta l-a conditionat pe rege, promitandu-i sa danseze doar daca primeste in dar, pe tipsie de argint, capul profetului.
Dorinta lui Irod de a o vedea pe tanara feciora dansand a fost mai mare decat frica de a-l ucide pe profet si asa a ajuns cinstitul cap al Botezatorului pe tipsie, in mainile Irodiadei, mama Salomeei.
Irod, insa, se temea ca Botezatorul ar putea invia cum, de altfel, se mai intamplase, de aceea le-a poruncit ucenicilor sa-i ingroape numai trupul undeva, in Sevastia, iar capul a fost ingropat in curtea Irodiadei, la mare adancime. Se spune ca, dupa un timp, sotia unui dregator al imparatului a dezgropat capul profetului si l-a ingropat la Ierusalim, in muntele Eleonului.
In calendarul popular, ziua de 29 august este numita Crucea Mica. In trecut, oamenii care faceau pacate grele, furau, ucideau, talhareau, ca sa fie iertati, tineau un post foarte aspru, netrecut in calendarul ortodox, numit de la Cruce pan’ la Cruce, adica de pe 29 august pana pe 14 septembrie, cand se sarbatoreste Inaltarea Sfintei Cruci.
Traditia spune ca, in ziua de 29 august, crestinii trebuie sa tina post negru sau aspru in care sunt permisi doar struguri si apa. Nu se bea vin rosu, deoarece in credinta acesta reprezinta sangele Botezatorului.
Nu se mananca fructe sau legume rosii si nici varza pentru ca pe varza ar fi fost taiat capul profetului. De asemenea, nu se mananca fructe rotunde, nuci, mere, pepene care au forma capului.
In aceasta zi, nu se taie nimic cu cutitul, totul se rupe cu mana si nu se mananca fructe si legume in cruce, pepene si usturoi. Se mai spune ca din aceasta zi incepe si frigul toamnei asa cum fiecare om este cuprins de friguri, de fapt, frisoane, cand afla felul in care a fost sa moara Sfantul Ioan Botezatorul.
Nu suntem mamaligari asa cum cred unii, suntem oameni cu gusturi rafinate care, de-a lungul celor 200 de ani de cand porumbul a intrat in cultura si-n bucataria romaneasca, am invatat sa combinam mancarurile si stim acum ce e bun numai cu mamaliga: branza cu smantana, pestele, sarmalele, tochitura noastra moldoveneasca, branza de burduf. Mai mult, aici: http://www.ziare.com/viata-sanatoasa/du ... re-1124293