Forumul EMMA

Dragele mele, draga taticule, , maine seara -Vineri-4 iulie, intre 20.00 si 22.00, voi fi invitata in cadrul emisiunii "Codul lui Oreste"- "Dragostea invinge moartea", in care se va vorbi, sper ;-) despre EMMA dar si despre comunicarea cu sufletele celor dragi, plecati de langa noi. Mai este invitata o mama care spune ca poate comunica, cu baiatul ei, pe care l-a pierdut atunci cand el avea 12 ani !

Daca aveti experiente care va fac sa credeti ca ati simtit prezenta puiutilor vostrii, m-as bucura daca mi le-ati impartasi aici, pentru a putea vorbi si despre asta, in emisiunea de maine! Spun asta pentru ca am citit aici, pe Forum despre povestea cu masinuta care mergea singura, cea cu bondarul, cea cu vrabiuta...sau cea cu randunica...

Va multumesc, va imbratisez si...ma gandesc la voi cu multa caldura..simtiti ?
, cu drag
Bianca

Bianca draga....incep prin a-ti multumi ca existi,ai multumesc Emmei ca datorita ei ai creat acest site care pe mine ma ajuta si care imi mangaie sufletul,si unde ma simt inteleasa cu adevarat.Referitor la ce ai spus tu....vreau sa-ti spun ca la inmormantarea puiutului nostru o pasarica a cantat pe toata durata slujbei...si canta atat de voios...ca la un moment dat preotul s-a oprit si a privit zambind catre pasarica.A cantat pana cand groapa a fost acoperita si au inceput sa puna coroanele peste mormant.Sunt convinsa ca era Razvan care era bucuros si vroia sa ne spuna si noua sa nu mai fim tristi...ca el este bine unde este acum.Si inca ceva.....imediat dupa ce a murit a fost o vreme cand pur si simplu scapam mancare pe jos.O data am varsat aproape o punga de lapte pe jos....nici acum nu-mi dau seama cum am reusit.Sau altadata mancam cartofi prajiti si pur si simplu un cartof parca a zburat din farfurie...Si in acele momente simteam asa o bucurie si vorbeam cu el si ziceam.....:"Ti fomica mami???"eu asa zic ca-i era lui foame si prin asta ai dadeam sa pape.Il simt langa mine...si vorbesc mereu cu el...si cred ca asa va fi toata viata.Te pup si te imbratisez cu drag....si abia astept sa vad emisiunea....

Draga Bianca,
pupici de la doua mamici... Am venit cu Genny la hotel si bineinteles...am simtit nevoia sa intram in casuta sufletelor noastre ( stii ca asa ii spun eu organizatiei)...si tare ne bucuram ca ai deschis acest topic. Noi am tot povestit despre semnele pe care ni le trimit din cand in cand puii mici. Stii ca in ziua de Sanziene am facut si eu si Genny slujbite pentru Calin si Mara. Vreau sa iti spun ca in timpul slujbei (si n-a fost putin timp) o buburuza galbena a venit, s-a asezat pe bratul meu...apoi...muuuuuuuuuuuuuuult timp s-a plimbat, pe mana, pe piept, pe spate....am admirat-o, m-am gandit la Calin, am zambit cu Genny cu mult subinteles...a trecut timp....am intrat in biserica, am iesit, am mers apoi intr-o alta incapare unde s-a facut slujba pentru ingerasi...uitasem deja de buburuza...si ce crezi? era acolo. se plimba pe bratul meu. si trecusera ore! Am pus-o apoi pe niste sanziene si i-am multumit din suflet puiului mic ca a inteles ca am nevoie de astfel de semne!
Si asta nu e tot....in prima zi in care am ajuns la mare....primele clipe de stat pe plaja...m-am asezat pe scaun privind marea cu aceeasi tristete ...si pe mana mea s-a asezat............o buburuza galbena!Pana si Vlad care clar nu vrea sa acorde prea multa importanta acestor semne....a venit vazandu-ma cu ochii tintuiti pe mana mea...a vazut buburuza galbena si a zis..."incredibil"....era o plaja imensa....o mare de oameni...eu pe un scaun...si buburuza galbena pe mana mea. Semne? Daca da, ii multumesc de o mie de ori puiului mic care stie exact cand are nevoie mai mult mami lui de ele.........si daca nu, ii multumesc mult bunului Dumnezeu ca m-a invatat sa fiu mai atenta la viata...
Am vrut sa impartasesc cu voi povestea buburezei galbene....pe care o iubesc!
Te pupam Bianca si *1000 ! Asteptam emisiunea de maine si sigur vom mai vorbi.
Angela, mami de ingeras jucaus Calin Gabriel si Genny, mami de ingeras Mara

Primul mesaj trimis de Paula catre noi a fost chiar inainte sa se implineasca 6 saptamani de cand ”plecase”. Toate cartile si caietele ei erau pe birou exact in ordinea in care ea le lasa-se, ….le stergeam de praf si le asezam la loc….ma mai uitam prin ele dar nu intelegeam nimic fiindca toate erau scrise in limba germana…
In aceea seara ma “invarteam” prin camera ei nestiind ce sa mai fac, cand ma sunat sotul meu care era plecat in delegatie. Din glasul lui am inteles ca era foarte trist si mi-a zis ca o roaga pe Paula sa ii dea un semn. Am inchis telefonul , m-am asezat la biroul ei si pur si simplu am pus mana pe un caiet…parca nu il mai vazuse-m niciodata … l-am deschis si surpriza a fost enorma….era un …jurnal…scris in limba ROMANA, parca scris pentru noi. Atunci am constientizat prima data ca ea m-a indrumat spre acel caiet…acela a fost semnul pe care l-a cerut sotul meu.
Intr-o alta zi eram in masina, veneam de la serviciu ingindurata, stateam la semafor, eram prima masina….s-a facut verde si am pornit…dintr-o data i-am rostit numele si am apasat frana….din dreapta mea venea o masina in viteza( trecu-se pe rosu)…..a trecut la cativa cm de botul masinii mele…..si atunci…. ea ingerasul meu a fost langa mine, apoi….am inceput sa ma obisnuiesc cu toate semnele care mi le trimite asa ca stiu ca e langa mine de cate ori am nevoie si ca ea are grija si de fratiorii ei.
Iti mutumesc si eu Bianca pentru tot ceea ce faci pentru noi, mamicile de ingeri.
Cu drag te imbratiseaza Steluta, mama a 3 ingerasi

Sunt multi printre noi, chiar si noi de cele mai multe ori, care igonra sau nu realizeaza aceste semne. Galuska noastra face semne si poate cel care mi-e cel mai viu in memorie este o floricica superba care a crescut in gradina din fata geamului, in aceasta primavara, pentru prima data dupa 30 de ani de cand locuim aici. Gradina e ingrijita si curata, dar nu e sadit nimic in ea... Doar iarba creste in voia ei si doi brazi pe care i-a plantat tatal meu acum multi, multi ani. Si am mai plantat un pui de pin, pe 14 octombrie, cand Maya a implinit o luna. Anul acesta insa, dupa ce s-au implinit cele 6 saptamani de cand Soarele devenise ingeras, a aparut si o garofita salbatica, de un rosu intens, splendid. Si a rezistat cateva luni bune. Floarea era aplecata spre geamul nostru, desi soarele bate din directia opusa. Am privit acea floare in fiecare zi ca si cum as fi privit-o pe Maya.
Sunt oameni in jurul nostru, persoane care nu au vazut-o niciodata pe fetita noastra, dar care au visat-o dupa ce s-a dus. Toti ne-au povestit ca au visat-o vesela, cu zambetul pe buze si fie cu o jucarie in manute, fi in brate la tati. In majoritatea viselor il pomeneste pe tati. Intr-un alt vis, ii spunea cuiva care aparea in vis si este in viata: "Spune-le lui tati si mami ca sunt cuminte si sunt bine". In ultimele clipe de viata, stand la capataiul ei, ii spuneam mereu: "Sa fii cuminte, Galuska, si sa nu zbori prea aproape de Soare!" Eu nu am visat-o niciodata pe Maya... Inca nu mi-a fost dat! Dar am toata viata la dispozitie sa astept si aceasta minune!
Rita - mami de inger Maya

Iti multumim Bianca pentru inca o emisiune minunata,... minunata asa cum este si sufletul tau.
Multumim,
cu mult, mult drag
Steluta

Raspund si eu cu intarziere, dupa ce am vazut ieri emisiunea.
Foarte multe as putea povesti despre Larisa, poate candva vei mai avea nevoie de astfel de informatii, asa ca ti le scriu pe cele care imi vin acum in minte.

Pe tot parcursul sarcinii scapam mancare pe burta, cat de mult ma feream, colegele imi ziceau ca va avea semn , ei bine n-a avut nici un semn, in schimb n-a avut voie sa manance din cauza problemei cu stomacul , iar mai apoi din cauza operatiei, si dupa aceea cand ar fi avut voie sa manance era balonata din cauza peritonitei ,pe care doctorul l-a diagnosticat ca si fiind probleme de tranzit postoperator.Larisa a murit practic flamanda.

De vreo doua ori in timpul unor ecografii facute in timpul sarcinii am vazut-o pe Larisa cu mainile impreunate ca si cum s-ar fi rugat, ca si doctoritele s-au mirat , au zis ca n-au mai vazut asa ceva, acum stau sa ma gandesc ca soarta ei a fost sa devina ingeras si defapt ea in tot acest timp stia.

Povestea cu masinuta am observat ca ai citit-o, dar ce n-am indraznit sa spun la nimeni ca sa nu ma creada nebuna a fost ca intr-o zi imediat dupa inmormantare, in momentul in care mama a inchis calculatorul , in locul melodiei de la windows cand se inchide a auzit un raset foarte frumos de copilas mic, si asta dupa ce i-a mangaiat poza Larisei de pe monitor.Imediat m-a sunat foarte fericita, ca nu mai avem motiv sa plangem ca Larisa e bine.De atunci incoace, la televizor se schimba canalele singure, ca si cum s-ar juca cineva cu ele sau apare ceva pe ecran ,ca si cum s-ar juca cu noi.
Pe calculatorul meu pornesc jocuri singure, sau cand ma uit la pozele ei, se schimba fara sa apas butonul si in mod special merge la poza in care Larisa doarme si zambeste in somn, ca si cum mi-ar arata ca ea acum zambeste.

Intr-o seara tarziu pe la vreo 11, am simtit ca si cum cineva m-ar fi mangaiat foarte fin pe fata, ca si cum ar fi umblat o gaza micuta, dar nu era nimic, nici gaza ,nici vant.

Am urmarit la Reality tv, o emisiune despre o casa bantuita, si o clarvazatoare spunea cam care sunt semnele prin care isi face simtita prezenta un spirit: mirosuri inexplicabile, stari de greata si rau, dureri de cap, fel de fel de lumini in campul vizual sau chiar se poate vedea spiritul ca pe un om.

Ei bine ,eu multe dintre aceste semne le-am avut pana in momentul in care am formulat si trimis plangerea penala la procuratura din Cluj, ca si cum Larisa nu se putea odihni in pace pana nu i se face dreptate.
Simteam mirosul acela de amoniac pe care l-am simtit in spital cand era in blocaj renal, venea pur si simplu mirosul dupa care disparea de la sine.De foarte multe ori aveam stari de greata ca si in timpul sarcinii, care tot asa veneau si dispareau, de mi-am zis ca sunt nebuna, stari de lesin si in mare parte pana am trimis plicul la Cluj.

Si acum mai am semne ,dar nu stare de rau, sunt semne mult mai dragute.

Intr-o zi am avut in campul vizual un cerc auriu, ca si atunci cand te uiti intr-o lumina puternica, in soare, dar atunci nu vezi in punctul acela nu cerc luminos, adica vedeam dar numai inainte, lateral vedeam cercul acela luminos.

Sunt convinsa ca ma vede Larisa cum sufar si de aceea imi trimite asa multe semne, stie ca mama ei e o luptatoare si ca ma voi lupta sa scot dreptatea la lumina , sa nu mai moara si alti copii.

Iti multumesc Bianca ca ne-ai dat posibilitatea sa ne impartasim experientele, fara sa ne crezi nebune, cum ne crede multa lume.

Te imbratisez cu drag si te felicit pentru emisiune ,Andrea.

Va multumesc pentru raspunsuri, dragele mele si vreau sa va rog , sa-mi spuneti despre orice ati dori sa aduc in discutie, in vreo emisiune TV sau in interviuri! Cami spunea ca sunt purtatoarea voastra de cuvant si atunci,chiar am nevoie sa stiu ce ati dori sa transmit lumii,din partea voastra! Voi face tot ceea ce imi va sta in putinta, pentru a va reprezenta cat mai bine si mai frumos posibil si, cu ajutorul vostru si cu sprijinul lui Dumnezeu si al micutei mele Emma, STIU ca lumea va deveni mai atenta si ca va intelege importanta si puterea binefacatoare a compasiunii si a empatiei! Doamne ajuta!
Desi e foarte cald....va imbratisez totusi cu muuuuuuulta caldura !
Cu drag.... , ,

Draga Bianca,
Marturisesc ca am vazut emisiunea de la B1 , chiar daca nu am stiut ca tu vei fi invitata. Desi nu privesc emisiunile tv, aseara instinctiv m-am asezat in fata tv-ului si am avut placuta surpriza de a vedea chipul tau frumos. Atunci am ascultat cu atentie si sa sti ca ai darul de a atrage atentia si de a captiva telespectatorul. Iti spun acestea deoarece si copiii mei, care de regula stau la computer , au lasat aceasta activitate si te-au urmarit captivati de ceea ce spuneai.
Spre surprinderea mea, Oreste, este un moderator sensibil si cred ca a dat dovada de empatie in cazul de fata. Am vazut si o alta fata a acestui moderator, o parte sensibila, pe care Emma a reusit sa o scoata la suprafata in fata atator oameni.
Nu este o reteta comuna de vindecare dupa pierderea unui copil, indiferent de varsta, insa am remarcat cu uimire ca toate aceste mame sunt niste neintelese. De exemplu, sotul unei prietene de-a mea i-a interzis sa mai vorbeasca cu mine, pentru a nu-i deschide ranile dupa pierderea uneu fetite la nastere. Dimpotriva , ea ar fi trebuit sa fie langa mine nu sa ma ignore. M-a uimit reactia. De aceea remarc ca fiecare cauta un mod de a-si usura durerea. Multe dintre mame se regasesc pe acest site, aici se simt intelese , aici isi pot da frau liber durerii, fara a fi ignorate sau apostrofate ca le duc dorul copilasilor. Insa sunt multe mame, care ascund aceasta suferinta, care din dorinta de a- proteja pe ceilalti, se ascund in spatele unei masti si traiesc cu speranta ca intr-o buna zi isi vor reintalni copilasii ingeri.Printre aceste mame ma numar si eu. Am vrut prin aceasta sa transmit un mesaj,acela ca E.M.M.A. poate schimba oameni si poate schimba mentalitati, poate aduce constiinta acolo unde nu exista si poate scoate la suprafata ceea ce este mai frumos si sensibil din oameni.
Nu stiu daca am fost destul de coerenta, am vrut sa exprim ceva si poate din dorinta de a fi cat mai clar, am omis fara voie , esentialul. Stiu ca voi intelegeti, suntem doar in aceeasi barca. Iarta-ma Bianca, daca nu folosesc emoticons sau alte iconite insa nu sunt genul meu, nu ma caracterizeaza, dar asta nu inseamna ca nu inteleg, ca nu sufar si ca nu ma doare. Am probleme de exteriorizare, atat. Voi mai reveni pe acest site, cu siguranta, poate ca scrisul ma va ajuta, deocamdata incerc sa inteleg ceea ce mi s-a intamplat.

Va imbratisez cu darg,
Georgeta Mihaela

Buna, Bianca draga. Am vazut emisiunea desi nu stiam ca vei fi invitata. A doua zi multe persoane din jurul meu relatau impresii in urma vizionarii acestei emisiuni. La noi in oras Oreste este foarte apreciat si multi ii urmaresc emisiunea. As fi extrem de bucuroasa daca toate posturile de televiziune si-ar face loc in program pentru emisiuni in care adevaratele probleme cu care se confrunta omul zi de zi sa fie dezbatute si poate chiar rezolvate. In felul acesta poate am reusi sa sensibilizam si organele abilitate cu crearea de legi si reguli, pentru o viata mai buna, mai sanatoasa, ca sa "traim bine".

Draga Georgeta ! (daca eu si nu numai, folosim iconitele, nu inseamna ca si tu ar trebui sa o faci si te rog, sa nu te simti prost pentru asta! Important este ca incet, incet, iesi din "cochilia" ta si cauti sa te exteriorizei, ceea ce, sunt convinsa, ca iti va face bine!). Iti multumesc pentru mesaj, si sa dea Dumnezeu, sa ai dreptate in privinta puterii Organizatiei, de a schimba mentalitatea...chiar si daca va lua ceva timp! Important este sa se intample! Ma bucur mult ca scrii! Te simt cum te straduiesti sa te deschizi si sper din tot sufletul sa reusesti sa intelegi ceea ce ti s-a intamplat, sa accepti si sa renasti...asa cum frumos a spus Razara, in emisiunea lui Oreste! E inca prea devreme pentru a vorbi despre "etapa renasterii" dar, crede-ma ca se poate! Timpul te va ajuta cel mai mult.... Te imbratisez cu mult, mult drag!

Draga Nicoleta , imi pare tare rau ca si tu esti mamica de inger si ca nu te-ai putut bucura de micuta ta Ana, asa cum ar fi trebuit dar, in acelasi timp, ma bucur ca ai "poposit" in acest Forum, unde sper sa zabovesti cat mai mult timp , pentru ca esti atat de tonica si imprastii atata energie pozitiva, incat vreau sa cred ca, "prezenta" ta aici, va incuraja si intari, mamicile care au pierdut recent, un copilas si care nu au capatat inca, puterea ta! Inclusiv pe mine, care desi simt ca sunt mai puternica, inca am destul de des momente in care, dorul si durerea ma coplesesc.....! Dar am realizat ca toate aceste emisiuni si interviuri, in care am tot vorbit despre Emma si despre E.M.M.A., au fost ca un fel de terapie intensiva, ajutandu-ma foarte mult! De aceea le si recomand tuturor mamicilor sa vorbeasca sau macar sa scrie despre ceea ce simt! Timpul nu imi permite sa scriu mai mult acum, dar iti multumesc pentru implicare si iti doresc sa ramai la fel de optimista si sa te bucuri de fetita pe care o ai alaturi, muuuuuulti ani, de aici inainte! Si pentu ca am remarcat ca esti o pupacioasa, te pupacesc si eu, na ! !

Iti multumesc Bianca draga, pentru gandurile de bine, pentru ideea ta extraordinara de a veni in ajutorul mamelor de ingeri. Exact asa este cum ai remarcat si tu: o astfel de mamica are nevoie de multa caldura in cuvintele ce danseaza in jurul ei. Si, chiar daca multi nu vor sa realizeze, nimic material pe lume nu poate alina suferinta unei mamici, nici case in Paris, nici mariaj cu o vedeta frumoasa si bogata, nici tot aurul din lume. Ci...doar caldura unor cuvinte, blandetea si intelegerea celor din jur, un site ca acesta si o MAMA ca tine. Am citit enorm de micuta, am studiat tratate de psihologie cand lucram la institutul de cercetari in acest domeniu, dar nu am intalnit niciodata, nici macar in DEX in cuvant pe care sa ti-l pot atribui, la cat de minunata fiinta esti. Dar , ... cu siguranta Dumnezeu va gasi calea spre fericire si frumos si te va legana pe aceasta cale tot restul vietii tale. Cu mare stima, Nicoleta.

Buna fetelor,stiu ca emisiunea s a consumat de multe luni si ca subiectul e inchis,dar va scriu ceea ce am simtit eu,consider ca e important pt noi sa vb despre asta nu neaparat pt emisiuni........am citit ce ati scris voi am trecut si eu prin asta,noi oamenii nu vrem sa credem si in astfel de lucruri,dar un sambure de adevar exista pt ca sunt prea multe persoane care trec prin asta.La inmormantarea lui Paul s au asezat pe o sarma de curent chiar deasupra sicriului,2 porumbei pe care eu i am vazut,dar atat nu am realizat ca ii vazusem parca eram in transa,2 ani mai tarziu sotia tatalui meu mi a spus ca vazuse si ea cei 2 porumbei si ca la sfarsitul slujbei unul dintre ei si a luat zborul inaltandu se spre cer.........atunci mi am amintit ca ii vazusem si eu,nu cred ca nu exista o legatura sau ca pur si simplu e o intamplare,nu cred.......un porumbel,Raul a ramas si celalalt,Paul a plecat sus in alta lume,apoi s a intamplat ceva ce...... m a facut sa simt,sa am o siguranta cum nu am mai avut niciodata in viata mea:Paul ne a parasit in data de 15 iulie,iar in data de 27 iulie ex sotul meu implinea 30 ani si chiar de ziua lui,Raul facuse o criza de apnee,uita sa respire astfel incat hemoragia cerebrala a trecut din gradul 1 in gradul 2,s a agravat,se cianotiza si ne am speriat foarte rau ca il vom pierde si pe el.....am stat ore in sir langa incubator si eu si tatal lui,eram disperati amandoi,mai mult tati de data asta plangea non stop,el care nu vb si nu se arata ca sufera,eu am simtit ceva ce nu pot explica in cuvinte,o siguranta,aveam certitudinea ca nu i se poate intampla nimic rau,niciodata nu am fost mai sigura pe mine si am simtit ca Paul e langa noi,ca mi da putere sa lupt ca isi ajuta fratiorul si asa a fost,in cateva ore starea lui generala s a imbunatatit si de atunci nu a mai facut asemenea crize.Apoi Raul la botezul din incubator,lucru care din nou l am sesizat si eu si nasii lui Raul ............el era legat la aparate la inimioara unde se vedea ritmul cardiac si un alt aparat care indica nivelul sarurilor din corp......in timpul slujbei aparatele ne au indicat valori foarte crescute chiar si preotul a sesizat,doar tati nu a observat,cand s a terminat slujba,bataile inimii au revenit la normal.....a fost ca un fel de emotie,poate prima emotie simtita de bebe Raul.Alt lucru care m a pus pe ganduri.....Raul intre lunile a 3 a si a 6 a cand mergeam cu el la cimitir la Paul incepea sa planga,era atat de mic ce stie un bebe de 3 luni,cand ne apropiam de cimitir sau altadata la intrarea in cimitir incepea sa planga si doar cat stateam acolo,asa ca exista legaturi si multe multe lucruri pe care noi sau unii dintre noi le consideram de domeniul fantasticului.Numele de Paul a fost ales de ex sotul meu in memoria unui unchi de al lui pe care l a iubit foarte mult si care a decedat pe la 40 si ceva de ani din cauza unei comotii cerebrala....din start nu am fost de acord cu acest nume,mi am dat seama ca e nefast si din pacate am avut mare dreptate iar Paulul meu a avut hemoragie cerebrala,hemoragie interna si stop cardiac.........tatal lui nu e de acord cu astfel de asemanari,sustine ca e relativ,ca sunt coincidente,dar eu stiu ca nu e asa,mai mult pe perioada sarcinii avem foarte des vise ciudate in care imi aparea un singur baietel,un singur carucior,un singur bebe,mi era teama si ma necajea acest vis si acum prietenele mele isi amintesc de visul meu si uite ca din nou s a adeverit ca nu exista coincidente,din pacate.
Va si si pe Doamne Doamne sa aiba grija de noi si de ingerasii nostri sa ii spuna Paul ca e noastra norocoasa si cat de mult il
Ella mami de bebe Raul si Paul

Draga ELLA ai mare dreptate sa stii ca din tot ce se intimpla nimic nu este coincidenta si mie inainte,in timpul sarcinii si dupa pierderea lui DARIUS mi s-au intimplat multe lucruri care m-au pus pe ginduri si mi-am dat seama ca au fost semne pe care eu nu le-am inteles si ma intreb ca oare daca le intelegeam la momentul potrivit puteam preveni ceva?despre toate astea am mai scris si in alte topicuri de pe acest site acum nu am timp sa intru in detalii ca trebuie sa fug la gradinita.Te sarut dulce si pe RAUL de asemenea iar PAUL MULTI

Am gasit un link catre aceasta emisiune, pentru cei care nu au vazut-o anul trecut, pe 04.07.2008 : Emisiunea "Codul lui Oreste" - Dragostea invinge moartea, invitate - Bianca Brad si Razara (Elena Ignat)
http://ezoteric.gardianul.ro/index.php? ... 72008.html

Multumim mult Liliana.
Chiar am pierdut aceasta emisiune si mi-a facut mare placere sa o vad.Mai ales ca aceasta dulce Doamna Razara , a fost alaturi de noi la una dintre intalnirile cu mamele de ingeri si ne-a dat multe exemple de viata prin care a trecut alaturi de fiul ei Manuel care a suferit de autism . Este o femeie extraordinara si transmite multa bunatate si multa energie pozitiva.
Bineinteles ca si scumpa noastra Bianca a fost la inaltime si a pus punctul pe "I" adica in timpul scurt care a fost, a reusit sa vorbeasca mult despre mamicile de ingeri si despre organizatia EMMA.
Multumim Liliana.

Daniela, cu toata inima !
Am gasit acest link mai demult insa nu era activa inregistrarea pe acel site. Acum am verificat din nou si am constatat ca merge - probabil au avut probleme tehnice temporare.
Am adaugat link-ul acesta si pe pagina site-ului EMMA la "Aparitii media" pentru a fi accesibil tuturor vizitatorilor :
http://www.organizatiaemma.ro/evenimente/media
Liliana

Am vizionat si eu emisiunea ,este deosebita din toate punctele de vedere,cu doua suflete de mamici de ingeras ,minunate!!Vizionati-o!!

Si cand va urma o noua aparitie TV?....
Stiu ca o sa fie destul de multe inaintea Evenimentului Ziua Parintilor de Ingeri, dar pana atunci...se anunta altceva?!