Scrisoare de departe
Scris: 6 Feb 2009, ora 17:38
M-am tot gandit in ultimul timp la surioara mea care a murit acum 7 ani si un pic, la doar 13 ani. Mi-am adus aminte ca tata a scris multe poezii dupa moartea ei, nu mai scrisese din tinerete poezii si am simtit nevoia sa scriu aici una care imi place mult....ca o scrisoare trimisa de Monela(asa ii ziceam noi, o chema Simona) de acolo din ceruri... e scrisa la cam 8 luni de la disparitia ei....
Monela Dumnezeu ti-a adus-o si pe Cristinica mea mica, stiu ca ai tu grija de ea acolo departe...
SCRISOARE DE DEPARTE
Va scriu din departari albastre
Pe unde-s calatoare
Si vreau sa stiti ca printre astre
E greu de scris scrisoare.
Caci n-am hartie, nici condei,
Nici piatra sa m-asez.
Si n-am nici umbra unui tei,
Sa stau si sa visez.
Sa stiti mi-e tare dor de voi
Mi-e dor de casa noastra
Mi-e dor de frate si surori
De florile din glastra.
Mi-e dor de lumea ce-am lasat
Cea plina de pacate
Si-as vrea sa ma intorc in ea
Dar stiu ca nu se poate.
M-am saturat inger sa fiu
Si-as vrea sa fiu ce-am fost
Sa vin la voi, caci va iubesc
Si-acolo aveam un rost.
Mi-e dor de mangaierea voastra
Si de colegii mei, mi-e dor
As vrea sa merg din nou pe strada
Sa n-am cararea doar pe-un nor.
Si sa ma plimb cu bicicleta
Sa plec cu tati in turneu
Sa stau cu voi in seri de vara
Copil as vrea sa fiu mereu
La casa noastra de la tara
Sa mergem vara impreuna
Sa ne plimbam pe malul garlei,
Tarziu, in noptile cu luna.
Ah! Cate-as fi avut sa fac,
De timpul mai avea rabdare.
Mai programasem sa ma duci,
Vreo doua zile si la mare.
Dar toate astea sunt trecut.
Acum, eu sunt departe
Desi mi-e dor, nu va mai vad
Caci moartea ne desparte.
Si timpul trece-n drumul lui,
Uitarea-ncet s-asterne.
Si sterge urma ce-a ramas
Ca ploaia ce se cerne.
Celui ce viata mi-a curmat
Si n-are nici-o remuscare.
Cu sufletu-mi nevinovat
Ii daruiesc …iertare.
Acum inchei, caci nu doresc,
Sa va mai tulbur viata.
Uitati, ca sa puteti trai
Cat v-o mai tine ata.
Monela Dumnezeu ti-a adus-o si pe Cristinica mea mica, stiu ca ai tu grija de ea acolo departe...
SCRISOARE DE DEPARTE
Va scriu din departari albastre
Pe unde-s calatoare
Si vreau sa stiti ca printre astre
E greu de scris scrisoare.
Caci n-am hartie, nici condei,
Nici piatra sa m-asez.
Si n-am nici umbra unui tei,
Sa stau si sa visez.
Sa stiti mi-e tare dor de voi
Mi-e dor de casa noastra
Mi-e dor de frate si surori
De florile din glastra.
Mi-e dor de lumea ce-am lasat
Cea plina de pacate
Si-as vrea sa ma intorc in ea
Dar stiu ca nu se poate.
M-am saturat inger sa fiu
Si-as vrea sa fiu ce-am fost
Sa vin la voi, caci va iubesc
Si-acolo aveam un rost.
Mi-e dor de mangaierea voastra
Si de colegii mei, mi-e dor
As vrea sa merg din nou pe strada
Sa n-am cararea doar pe-un nor.
Si sa ma plimb cu bicicleta
Sa plec cu tati in turneu
Sa stau cu voi in seri de vara
Copil as vrea sa fiu mereu
La casa noastra de la tara
Sa mergem vara impreuna
Sa ne plimbam pe malul garlei,
Tarziu, in noptile cu luna.
Ah! Cate-as fi avut sa fac,
De timpul mai avea rabdare.
Mai programasem sa ma duci,
Vreo doua zile si la mare.
Dar toate astea sunt trecut.
Acum, eu sunt departe
Desi mi-e dor, nu va mai vad
Caci moartea ne desparte.
Si timpul trece-n drumul lui,
Uitarea-ncet s-asterne.
Si sterge urma ce-a ramas
Ca ploaia ce se cerne.
Celui ce viata mi-a curmat
Si n-are nici-o remuscare.
Cu sufletu-mi nevinovat
Ii daruiesc …iertare.
Acum inchei, caci nu doresc,
Sa va mai tulbur viata.
Uitati, ca sa puteti trai
Cat v-o mai tine ata.