"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Nu stiu daca acest subiect se incadreaza chiar aici, daca nu, rog administratorul sa il mute. Ma numesc Andreea Dorobantu si o fetita in varsta de 9 luni jumatate pe nume Maria. In timpul sarcinii, la 15 saptamani de fapt, a fost diagnosticata cu omfalocel. In acel moment am crezut ca a cazut cerl pe noi. Ne-am dormit foarte mult un copil...de ce al nostru trebuia sa aibe aceasta malformatie? Omfalocelul este un defect al pereteului abdominal, o parte din intestinele ei nu au fost in stomac, ci afara din stoamcel, invelite intr-o memebrana... 4 din 5 medici mi-au recomandat sa fac avort, spunandu-mi ca oricum acest copil nu va avea nici o sansa, ca va muri ori in burtica, ori la nastere... Am dat la un moment dat peste un medic minunat care ne-a fost alaturi pe parcursul sarcinii. Am facut amniocenteza sa vedem daca cumva aceasta malformatie nu se asociaza cu alt sindorm. Multumesc lui Dumnezeu, amniocenteza a iesit bine, cariotip normal. Bineinteles ca acest lucru nu excludea alte sindromuri care nu se pot depista in urma amniocentezei. Oricum am hotarat sa mergem mai departe, orice s-ar fi intampla, nu era de acord cu avortul terapeutic si ne-am lasat in grija lui Dumnezeu. Am inceput sa mergem mai des la Biserica, la Sf Maslu, citeam Acatistul SfStelian si ne simteam plin de putere. Am avut o sarcina foarte grea, cu mult stres...la fiecare eco stateam cu sufletul impitetrist"daca mai are apare ceva? daca are ceva la inimioara etc?Cand nu mai misca ma panicam....stiam ca se poate intampla sa nu rezisite Dupa nastere, urma sa fie operata si asa a fost, Am nascut in 15 iunie o fetita de 2390 gr care in urmatoarele 5 minute a fost luata si transferata la sectia de copii, la chirurgie pediatrica. M-au cusut, si m-au dus in salon.Mi s-a rupt sufletul cand au luat-o de langa mine, dar ma rugam sa fie bine, sa reuseasca operatia. Omfalocelul la ea continea si ficat, a fost o forma majoara si ea micuta . A venit sotul la mine, dupa ce a vb cu chirurgul care urma sa o opereze si mi-a dat 2 vesti: una, ca nu are degetul mare de la manuta stanga si a doua, ca a doua zi urma sa intre in operatie. Stiam de degetel de la ecografii, dar ea niciodata nu si-a arata manuta stanga la eco, o tinea sub fundulet, probabil ca nu vroia sa mai avem o grija in plus. In data de 16 iunie Maria a fost operata...am stat cu emotii 2 ore...am murit si am inviat..pana am primit telefon si sotul meu mi-a spus ca operatia a reusit. Acum urma o alta perioada de stres: daca are scaun, sa nu se umfle, cum se vor comporta intestinele in stomacel, avand in vedere ca ele au "locuit" afara din burtica. Dar, a demonstrat ca este o luptatoare si am trecut cu bine Acum urmeaza a doua operatie, in jurul varstei de 1 an...cand i se vor inchide muschii peretelui abdominal. Ma gandesc cu groaza...dar am incredere ca va fi bine. Am deschis acest subiect pentru ca, stiu ca in general, medicii recomanda avort la aceasta malformatie...nu lupta alaturi de pacienta....Eu am vrut sa arat ca de fapt nu este asa, ca Doamne Doamne ne-a ajutat si acum cred in vorba aceea cum ca copiii isi aleg parintii. Fetita noastra a stiut ca vom lupta pentru ea.
Poze puteti vedea aici: https://picasaweb.google.com/maria.sofia.dorobantu Vreau sa va mai spun ca de 1 an citesc acest forum, stiu povestile mamicilor..am plans la fiecare poveste..oricand puteam sa fiu si eu in locul lor.
Buna Andreea. Pupici multi Sofia Maria Normal Andreea ca puii nostri mereu ne aleg. Si Sofia Maria a vrut sa se nasca, sa traiasca si sa va bucure pe voi pana la adanci batraneti Felicitari ca sunteti adevarati parinti Am vazut pozele, cu lacrimi in ochi si zambetul pe buze... Stiu ce este in sufletul vostru dar Sofia Maria este deja o invingatoare, alaturi de voi si va trece cu bine si de operatia care va urma. Sa ne tii la curent si sa ne unim rugaciunile atunci cand crezi ca ai nevoie Multumim ca stim acum ca ai fost si esti alaturi de noi si ca ne intelegi Si eu am citit Acatistul Sf Stelian pt Cristian (la biserica unde ma duc, la Catedrala Sf Sava de la Buzau, avem moaste de/ale Sfantului Stelian) si il citesc si acum, ca daca Dumnezeu imi va mai darui un copil, va fi Stelian sau Steliana Cu mult drag si admiratie Luminita Si multe imbratisari dulci pentru Sofia Maria
Sa va continui povestea,. Dupa 2 saptamani petrecute la chirurgie, timp in care a fost hranita cu sonda, ne-au mutat la sectia de prematuri. Maria nu avea reflex de supt si deglutitie, daca ii puneam suzeta in gurita nu stia ce sa faca cu ea, la fel s-a intamplat si cu biberonul. Au inceput sa o suspecteze de probleme neurologice pentru ca s-a nascut si cu o hemoragie cerebrala de gradul 2 care ulterior s-a absorbit. Chirurgul zicea ca foame o va face sa isi dezvolte acest reflex care probabil l-a pierdut in urma intubarii, a hranirii cu sonda si a avut dreptate. In urma unei transfuzii cu sange, Maria nu a avut voie sa pape. Si stand langa ea, am observat ca imita cu gurita suptul. Atunci si-a dat drumul.... Am stat 2 saptamani la prematuri, unde am cunoscut-o pe Stefania, mama ingerasului Sofia Mihaela. Acum e tot slabuta, la 9 luni jumate are 6800 gr, dar ma bucur ca e sanatoasa. La inimioara s-a nascut cu un DSV de 3 mm, in noiembrie nu era inchis, acum sa vedem in aprilie cand mergem la control cu ea Am trecut prin multe cu ea dar a luptat...e luptatoarea noastra mica
Am citit povestioara ta si a micutei Maria cu sufletul la gura....ma bucur mult ca ai luptat pentru fetita ta minunata(am vazut pozicile si este superba, o minune). Ai dreptate, copiii i si aleg parintii.
Cel mai tare ma bucur ca nu te ai alaturat noua ca mamica de ingeras ci ca sustinatoare a noastra. Ingerasii si noi mamicile de aici ne vom ruga pentru ca Maria sa creasca mare,sanatoasa si sa ti aduca numai bucurii.
Iar pentru voi, parintii ei, sanatate si putere sa treceti peste toate obstacolele cu bine, pentru ca sunteti niste parinti minunati.
Doamne ajuta!
Alaturi de voi, Nicoleta Nedelea Lazar (Marwana ;-)!), mama micutei Kali si a ingerasei Tasha
Marwana Am luptat desi nu stiam ca vom ajunge la final...nu stiam daca va reusi sa rezsite operatiei, dar am invins. M-am inscris tocmai sa va sustin asa cum pot, chiar daca sunt intr-o alta postura..nu sunt mamica de ingeras in Cer si a unui ingeras pe pamant.
Multa, multa sanatate si tot binele din lume M-a impresionat povestea voastra si multumesc bunului Dumnezeu ca sunteti bine si ma rog din suflet sa fiti tot mai bine. Sa va bucurati de viata si de superba Maria Sofia. Ce nume frumos Si Maria si Sofia sunt pe lista prenumelor daca voi avea fetita Va cu mare drag si asteptam vesti bune in continuare.
Andreea cu multa mandrie sa te avem aici printre noi iti spun ca esti o luptatoare, la fel ca si micuta ta Maria ... ma bucur nespus de mult ca ne-ai impartasit experienta voastra, care eu o consider un exemplu pozitiv. Daca nu ma insel m-ai sustinut si in concursul pentru prematuri si iti multumesc din suflet.
Iti dorim in continuare multa putere, Mariei sanatate, iar daca te putem ajuta cu ceva sa ne spui ... Te cu drag, iar pt micuta ta minune Maria un
Paula mamica GABRIELEI fetita cerului 27.04-09.05.2010 Te vom iubi mereu, esti primul nostru puiut http://ingerasulgabriela.blogspot.com/ NATALIA 30.03.2012 LAURA 27.09.2014
am citit povestea voasrta sunt foarte impresionata ,va admir pt puterea voastra si curajul de a merge mai departe , ma bucur ca nu vi-ati pierdut speranta sin credinta ,va doresc tot binele din lume si multa,multa sanatate Sofiei si familiei voastre
Draga Andreaa, BRAVO! Va felicit pentru curajul si puterea de care ati dat dovada! Ati luptat exemplar pentru sufletelul vostru si iata ca ati fost rasplatiti cu o minune frumoasa foc si care va umple cu siguranta zilele de soare! Am citit randurile scrise de tine si m-am bucurat enooooorm sa aflu ca exista Oameni carora le pasa! Mi-ar face placere sa ne cunoastem si o sa-mi permit sa te invit de pe acum la Ziua Parintilor de Ingeri ce va avea loc si in Timisoara in 29 mai. Vom inalta baloane colorate spre Ingerii nostri si ne vom bucura sa avem langa noi, si cu aceasta ocazie, Oameni adevarati! Te si trimit catre printesa voastra! Sa creasca mare, sanatoasa si norocoasa!
Angela, mama ingerasului Calin Gabriel si a unei minuni pe Pamant, Octavian Andrei
Felicitari pt lupta fetitei tale!!! Sigur va fi bine fiind ca noi toate suntem alaturi de voi!!! MA bucur ca ne-ai spus povestea ta.....un exemplu de lupta !!!!
Multa sanatate, bucurii!!!!Te imbratisam cu drag ...!!!!!
In primul rand vreau sa va spun ca ma simt onorata sa fiu printre voi si va multumesc pentru primirea in familia voastra
Paula, da, asa este, te-am sustinut si in concurs si este laudabila initiativa ta. Ma rog sa reusesti sa realizezi ceea ce ti-ai propus si daca te pot ajuta cu ceva te rog sa imi spui.
Angela, iti multumesc mult pentru invitatie, ma simt onorata sa fiu alaturi de voi Asa este, Maria este o luptatoare si mi-a demonstrat ca a venit pe lume cu un scop si toata lumea care ne cunoaste si stie povestea noastra imi spune ca va fi ceva in viata. Eu tot ce imi doresc este sa fie sanatoasa, ca in rest le va realiza ea pe toate. Va pupam pe toate si va imbratisam cu drag
buna Andeea..am citit povestea ta..seamana putin cu a baietelului meu Andrei..a avut o malformatie cingenitala difragmatica stanga..adica..diafragma care separa cutia toracica de cea abdominala a avut o fisura..prin ea intestinele treceau in cutia toracica..din aceste motive plamanul stang nu s-a dezvoltat cum trebuie..cat a fost in burtica a fost ok..dat dupa ce l-am nascut..s-a chinuit sa traiasca..in doua ore..s-a dus..acum e ingeras.. pe foaia de la IML..are foarte multe trecute..insuficienta respiratorie..traumatism cerebral..ficat marit..s-a tinut cu manutele de viata..a luptat pentru ea..dar nu a reusit.. l-am nascut la 39 sapatmani si a avut 3300gr..la cele 3 Eco 4D..nu au vazut nimic..cu toate ca se putea vedea din stadiu embrional... ma uitam pe pozele cu micuta ta..cat asi fi vrut sa fie si Andrei asa cred ca esti cea mai fericita mamica ca o ai langa tine.. te imbratisez..ma bucur pentru tine..ai de dus o lupta in recuperarea fetitei..dar ..o ai..este in viata.. te rog..da-i un pupic si din partea mea..e minunata
Draga Mady, Imi pare rau pentru Andrei, dar acum e mai bine acolo unde este si nu sufera. Maria e bine, insa uneori din cauza presiunii pe torace cateodata geme si nu respira bine. Medicii spun ca este normal, pentru ca in primul rand nu are muschii cusuti si o deranjeaza, si in al doilea rand cum intestinele au fost introduse in abdomen au apasat putin pe torace. Urmeaza sa mergem la control peste o luna. Oricum ea este slabuta, nu stiu cand va avea loc a doua operatie pentru ca nu as vrea sa o faca daca abdomentul ei nu este suficient de dezvoltat, exista riscuri mari . Sunt optimista dar imi este foarte frica de sistemul nostru sanitar Atatea se intampla si nu pot sa stau linistita in privinta asta. I-am dat pupicul
multumesc.. cunosc pe cineva care are o fetita..de vreo 5 anisori acum...s-a nascut cu hernie ombilicara..nu stiu daca spun bine..avea o parte din intestine iesite afara prin buric..este adevarat ca in primii ani de viata au mers cu ea la mai multi doctori ptr refacere..acum este bine ..si ea este slabuta..iar mami are grija tot timpul de alimentatie ..dar este o scumpete de fetita..asa ca..fii optimista..este adevarat ca spitalele lasa de dorit..dar scumpa mea..tu esti o oglinda pentru fetita..trebuie sa vada in tine multa liniste si incredere..uff..este greu..dar trebuie sa fii puternica..exista sansa..trebuie sa fie bine
eu am un baietel care are note autiste..are nevoie in permanenta de mine..si oricat de greu imi este dupa pierderea lui Andrei..TREBUIE sa ma ridic pentru Alex..nu am ce face..nu am alta varianta de ales..suntem mamici si trebuie sa mergem mai departe asa ca...scumpa mea..mult mult curaj
Flori de primavara sa-ti mangaie sufletul si sa-ti aduca prin viabratia lor...liniste sufletesca,putere si speranta..
Mady, da...exact acelasi diganostic il are si Maria, hernia ombilicala. Ea nu are buric..intestinele erau iesite pe acolo Iti multumesc pentru incurajari