Nu va refulati sentimentele! Nu spuneti ca "deh! eu nu-s muiere sa plang pe forumuri"! Nu trebuie sa plangem.Nu e obligatoriu.Asa cum stim noi,dar sa ne manifestam. Ne este greu si noua.Nu nastem,nu trecem prin travaliu,dar suntem tristi ca si sotiile noastre!Suntem furiosi.Suntem neputinciosi...
Voi tatii de ingerasi,care stati in umbra!Iesiti si vorbiti.Nu spargeti ceva in jurul vostru,ci mai bine spuneti-va oful aici unde sunteti ascultati.E o modalitate de a ne cunoaste.De a pastra legatura(intr-un fel sau altul).
Nu uitati ca suferinta noastra e unica.Crucea noastra e speciala.Poate chiar cea mai mare.Aici e locul potrivit sa nu fim barbati si femei.Ci pur si simplu parinti indoliati.