"Căci, cel dispărut, dacă este venerat, este mai prezent
și mai puternic decât cel viu" Antoine de Saint-Exupery
"Poate că fiecare am venit cu o altă ambarcaţiune, dar acum suntem cu toţii
în aceeaşi barcă!" Martin Luther King Jr.
"Dacă vei rosti numele copilului meu, poate că voi plânge. Dacă nu îl vei
pomeni, mi se va frânge sufletul."
"Nicio talpă nu este atât de mică, încât să nu lase nici o urmă,
pe lumea asta!"
"Dă-mi Doamne, Puterea de a accepta ceea ce nu pot schimba,
Curajul de a schimba ceea ce îmi stă în putinţă
Şi înţelepciunea de a face diferenţa între ele!"
"Să nu lăsaţi niciodată ca durerea să devină
mai mare decât Iubirea"
Robert Binder
"A-ţi aminti este dureros
A uita este imposibil!"
"Lacrimile sunt limbajul tăcut al durerii".
"Absenţa sa este precum cerul,
prezentă pretutindeni."
"De câte ori ne amintim de cei plecaţi de lângă noi,
e ca şi cum ne-am
reîntâlni cu ei..."
"Dacă lacrimile ar putea înălţa o scară
şi amintirile o cărare, aş urca în
Rai şi te-aş aduce din nou acasă."
"Poate că stelele sunt de fapt nişte ferestre prin care cei dragi, ajunşi
acolo Sus, ne trimit lumină, ca să ştim că sunt fericiţi!"
"În cartea vieţii, un înger a scris despre naşterea copilului meu. Apoi,
închizând cartea, a murmurat: "Prea frumos pentru acest pământ!".
"Nu te-am ţinut în braţe, dar te simt
Nu ai vorbit, dar te aud
Nu te-am cunoscut, dar te iubesc."
Sint si eu in aceeasi situatie ca Horatiu "Bonusul" meu este ca nici parinti nu mai am urmare a unei explozii in 2006. Mi-e foarte aiurea sa scriu pe site dar de fapt imi urmez propriul sfat dat sotiei sa vorbeasca cu unii care au trecut prin asa ceva. Am sa atasez o imagine care sa exprime ce e in interiorul meu. Am atasat-o. Asa ca de la 2006 am invatat sa fiu rau rece si dur. Dupa ce am patit cu cel mic imi e destul de greu sa ma mentin pe mine pe linia de plutire nu mai spun sa o incurajez si pe nevasta-mea, dar nu am de ales si ma stradui. Deocamdata atit Daca am fost incoerent sa ma scuzati. Mai postez si o sa ma stradui sa fiu mai ordonat in ginduri si exprimare. Numele bebelui era George.
Cezar, ma bucur ca ai avut curajul de a scrie cateva randuri aici.Poate daca ne vei scrie mai des vom putea sa-ti fim mai aproape .Imi pare rau pentru ingerasul tau George si pentru parintii tai care si-au gasit sfarsitul atat de tragic. Nu pot decat sa-ti spun sincer ca imi pare rau si sper ca alaturi de noi sa poti trece mai usor peste aceasta mare durere si sa putem merge mai departe invatand sa traim cu aceste dureri in suflet care nu va trece niciodata si depinde de noi cum reusim sa traim cu ea. Suntem aici in majoritate parinti de ingeri, eu una cautam un loc unde pot vorbi cu cineva care sa ma inteleaga si acel loc l-am gasit aici si atat de mult bine mi-a facut toate randurile scrise de acesti oameni de pe forumul organizatiei incat acum nu trece o zi sa nu deschid acest forum .Mi-am dat seama ca aici sunt inteleasa, aici am gasit o familie care intelege suferinta prin care trecem si aici gasim sprijinul . Ar fi bine daca ai reusi sa o convingi si pe sotia ta sa intre aici pe forum , asta doar daca e pregatita daca nu , nu o forta , va intra poate atunci cand va fi pregatita sufleteste. Iti doresc multa sanatate tie si sotiei tale si multa putere . Sunt alaturi de voi. Mii de pentru ingerasul tau George.
Cezar, tatic indurerat de Ingeras iubit George Cu durere in suflet iti spun "Bine ai venit" in Comunitatea parintilor de Ingeri. In primul rand vreau sa-mi exprim regretul pierderilor tale. E asa dureros sa pierzi pe cei dragi... In 2003, in urma unui stupid accident de munca, mi-am pierdut fratele (Mircea avea 44 de ani). La 6 saptamani dupa ce l-am nascut pe Mircea-Serban, l-am pierdut si pe tatal meu. Cand puiul meu drag implinea 1an, 5 luni si 12 zile, el a urcat sus, in cer, langa DD si a devenit un Ingeras scump si drag. Pierderile sunt dureroase, iti sfasie inima, iti umplu ochii de lacrimi, iti apasa umerii si privirea iti cade in pamant... TREBUIE sa treci prin mai multe etape, dar ideea este sa evoluezi. Eu spun si recunosc (nu cu mandrie), am fost un om rau, rece, distant, sever. Cu cat am incasat cate o pierdere, cu atat m-am apropiat de Dumnezeu. Probabil suna socant, dar asa simt. Am ales Credinta, am ales schimbarea, dar schimbarea in evolutia spiritului. Dorinta mea cea mare este ca, atunci cand va veni momentul, atunci cand DD va hotari sa merg si eu pe cealalta lume, imi doresc ca spiritul meu sa fie suficient de bun sa ajunga langa Serban. Iti multumesc ca ai ales sa scrii pe pagina sotului meu. Si el, e destul de inchis in "carapacea" lui... Eu as vrea sa va asigur atat pe tine, cat si pe sotia ta Angy, ca aici, alaturi de noi, o sa gasiti intelegere, compasiune si multe Va asteptam cu sufletele deschise, pentru a va alina putin durerea. Multe si pentru iubitul tau Ingeras George
Bine ai venit Cezar pe acest forum, din pacate este un mod foarte neplacut de a ne cunoaste dar nu avem ce face, daca asta ne e dat sa putram trebuie sa ne supunem . Ingerasii nostrii Serban si George cred ca acum sunt impreuna si se bucura ca vede ca incet , incet mamicile si taticii lor incep sa se confrunte cu durerea si incearca, cu ajutorul altora, sa treaca cat de cat peste aceasta durere din suflet care de tot nu o sa treaca niciodata ceea ce este si normal. Eu si acum simt durerea in suflet ca si in ziua cand Ingerasul meu a plecat sa stea alaturi de DD, dar pe acest forum intalnesti o multime de parinti de Ingerasi si nu numai care se afla in aceeasi situatie si care incearca si uneori reusesca sa mai aline aceasta durere. Este o alinare sa stii ca nu esti singur si ca esti sprijinit moral in aceste momente grele. Multe si pentru Serban si George
Buna, Cezar! Te intelegem, tatic de ingeras ce esti tu, si chiar nu conteaza felul in care reactioneaza omul la necaz. Totul este sa fim alaturi unii de altii in aceste momente. Fiecare persoana este formata de siruri diferite de evenimente bune sau rele, asa ca nu putem sa reactionam la fel. Unii oameni se simt mai bine daca nu vorbesc despre off-ul lor, altii simt nevoia sa isi planga durerea in fata cat mai multor oameni. Asta e viata. Complexa...
Sa ai incredere in ajutorul Lui Dumnezeu. El te va intari si te va ajuta sa gasesti drumul spre bine.
Multa sanatate si incredere in tine. Ingerasului tau, lumina si rugaciuni.
Buna Cezar, nu pot decat sa-mi exprim parerea de rau fata de pierderea voastra. Viata este atat de crunta uneori, dar nu avem ce face. Ma bucur totusi ca ai reusit sa-ti iei inima in dinti si sa scrii aici, unde alaturi de alti parinti de ingeri, si nu sunt putini, veti invata cum sa traiti in aceasta noua viata, primul pas deja a fost facut. Vei vedea ca aici toata lumea va intelege si, spre deosebire de alte persoane, vor stii exact ce sa spuna, cand si in ce fel ... Multa putere va doresc. Ingerasului George Calin multa si multe
Te cu mult drag tatic de ingeras George si ti spun ca ti inteleg durerea, e a nostra tuturor, aici nu vei fi singur, aici vei avea o mare familie care sa te inteleaga si sa te sustina ori de cate ori ai nevoie. pt tau
Alaturi de voi, Nicoleta Nedelea Lazar (Marwana ;-)!), mama micutei Kali si a ingerasei Tasha
Bună Cezar. Îţi admir curajul de a veni aici cu noi. De exemplu soţul meu este mai reticent şi îşi exprimă greu durerea. Eu am început terapia cu această mare Familie Emma şi îmi face atât de bine. Şi eu mă consideram destul de puternică şi tare , crezând ca o să reuşesc singură, aşa cum am făcut şi până acum. De-abia când am venit aici am realizat cât de vulnerabilă sunt şi ce mare nevoie am de încurajări, de îmbrăţisări, de persoane care au aceeaşi durere, care dacă îmi spun că mă înţeleg, să nu îi privesc reticentă, pentru că ei chiar mă înţeleg, din păcate pentru ei şi pentru mine. Şi ai dreptate, nu trebuie să ne împietrim prea mult. Şi eu, după atâţia ani de spitale şi de văzut copii bolnavi, nu mai mă impresiona necazul altora, şi nu e chiar foarte bine. Adu-o şi pe soţia ta aici, că va găsi multă alinare. Vă doresc să aveţi Credinţă în Bunul Dumnezeu şi Fecioara Maria, că toţi suntem copiii lor şi suntem aici având de îndeplinit un Destin. George deja a fost la petrecerea lui Cristian, deja este un îngeraş în marea Ceată de Îngeraşi ai noştri. calde pentru soţia ta şi pentru tine. Şi George multă şi
Draga Cezar multa putere , incredere si sanatate , in aceste clipe grele ale vieti trebe sa fimimpreuna trebe sa fim alinati , si doar aici , aici toata lumea te intelege , aici nimeni nu te judeca ,zii si sotiei tale sa scie , se va simti mult mai bine , imi pare tare rau pentru pierderea voastra te si mult curaj Cezar.
multumesc pentru incurajari si sfaturi sincer nu ma asteptam la atitea raspunsuri dintr-odata inca odata multumesc pentru tot as indrazni sa propun si o intilnire a celor din club dar ma gindesc ca totusi e posibil sa nu fie o intilnire prea placuta avind in vedere situatiile
Intalniri se fac periodic la Bucuresti si in orasele mai mari, daca nu va fi prea greu poti veni la urmatoarea intalnire ce va avea loc la Bucuresti, de regula intalnirile sunt anuntate pe forum si sunt benefice.
Alaturi de voi, Nicoleta Nedelea Lazar (Marwana ;-)!), mama micutei Kali si a ingerasei Tasha
Draga tatic de ingeras,imi pare rau pentru pierderea suferita si va doresc la amandoi ,sa va gasiti linistea sufleteasca ,puterea,si mai ales iubirea pentru a va deschide sufletul pentru scumpul vostru ingeras,in a-l primi cu dragoste si pace inlauntrul vostru!!Te admir drag tatic ,ca ai avut taria ,chiar si-n cuvinte pline se amaraciune si tristete si fara speranta,sa ne scrii,si te asigur ca aici vei gasi o calda si iubitoare familie sufleteasca,in care sper sa te simti bine ,sa-ti plangi cat poti si cand ,iti e dor de puiul tau!Si-n viitor sa va ramana doar iubirea!!Iubirea pura ,imensa,calda si senina pentru ingerasul vostru luptator George!!calde imbratisari ,pentru sufletele voastre atat de greu incercate,si mii de flori pentru frumosul vostru ingeras!!
"Daca ai sti CINE merge langa tine , pe drumul care l-ai ales ,frica ar fi imposibila ." - un Curs de miracole Daniel-Matei - ingerul meu, ce merge cu mine in fiecare clipa pe drumul care l-am ales
I-mi pare sincer rau ca ai ajuns in situatia de parinte de ingeras!Dar te admir ca ai inceput sa ai puterea sa poti sa te descarci cumva,sa poti comunica iar familia aceasta mare sa-ti dea taria de a merge mai departe.Trebuie sa va ajutati reciproc,sa comunicati mult toate gindurile voastre iar credinta si sperana sa nu va paraseasca!Sa va ajute gindurile noastre bune!Ingerasul vostru e unic,nu trebuie uitat dar va doresc ca Dumnezeu sa va binecuvinteze cu alti prunci sanatosi care sa-si aminteasca alaturi de voi de acest ingeras care va v-a veghea de sus!
Cezar, uite-ma aici, incercand cumva, atat cat pot sa-ti fiu alaturi Imi pare rau pentru pierderea bebelui tau George, imi pare rau pentru pierderea parintilor tai in acel an...2006...doare, atat de mult, incat de cele mai multe ori ne intrebam, si cum de am rezistat pana acum Sunt momente in viata pe care le traim, fara a le cere, fara a ni le dori, ne sunt date si atat, si la randul nostru ar trebuie sa le primim exact asa cum se intampla; dar cum sa facem sa acceptam ca ne-am pierdut parintii, ulterior propriul copil??? Si uite, totusi reusim, si tu ai reusit, esti aici, alaturi de noi, sa ne spunem durerea acea care ne roade, sa simtim ca cineva aici, pe acest Forum, ne intelege, ne este alaturi, are rabdare sa ne asculte, a trecut exact prin aceiasi drama cu noi... Ori de cate ori vei avea nevoie, aici sunt, te voi sprijini cum pot, incercand mereu sa imi gasesc cuvintele potrivite... Iti doresc o seara minunata....si nu uita, nu esti singur, nici tu si nici sotia ta, aici suntem cu totii Cu drag, Bia
"Te iubesc si te voi iubi toata viata, iar daca si dupa moarte oamenii iubesc, atunci te voi iubi pentru totdeauna!" D.Alighieri "Learn from yesterday, live for today, hope for tomorrow." ........my precious child.......
in ultima vreme nu prea am postat pentru ca am fost ocupati si eu si sotia cu treburile si diverse controale ca doar e inceput de an si toata lumea trebuie sa isi faca plinul (adica sa ia spaga ) se pare ca incet-incet ne revenim pe fagasul normal (adica munca intr-o veselie) si sper ca cu timpul (adica peste un an poate un an jumatate sa postez si vesti mai bune) in prezent toata energia noastra este directionata catre problemele de serviciu si sper sincer ca o sa ne ajute sa trecem mai usor peste socul asta sotia este la fel cufundata pina peste cap in problemele de serviciu desi cteodata mai are rabufniri sau ramine privind in gol cam atit pt moment zile mai bune si sa auzim de bine
Oricat de cufundata as fi in probleme ,nu uit ...Nu uit niciodata ca ceva imi lipseste din viata mea fizica..Asa ca nici voi nu aveti cum sa uitati...E cu voi in fiecare clipa ,e langa voi si va spune din sufletul lui de ingeras cat de mult va iubeste si va imbratiseaza cu drag pe fiecare ...
"Daca ai sti CINE merge langa tine , pe drumul care l-ai ales ,frica ar fi imposibila ." - un Curs de miracole Daniel-Matei - ingerul meu, ce merge cu mine in fiecare clipa pe drumul care l-am ales