...fara sa vreau am auzit discutia lui cu un prieten,ii spunea ca numai el stie cum incearca sa para linistit,se abtine sa deschida subiectul sa nu imi sporeasca mie durerea,ii venea sa urle la spital in cele 3 zile cat venea la mine cand vedea parintii cu bebelusi,il doare cand vede copii pe strada,plange la servici sa nu il vad eu,trebuie sa fie tare pt mine,sa isi ascunda durerea .....il dureau lacrimile mele....il durea faptul ca ma departasem de el,simtea ca il evit,ajunsesem sa nu mai vorbesc cu el decat daca ma intreba ceva,in casa il evitam cand intra intr-o camera eu plecam in alta parte.....am fost nedreapta cu el........dar ma bucur ca (desi nu e frumos sa tragi cu urechea la conversatiile celor din jur) am auzit acea discutie si nu am facut o greseala mare de am pierde si familia