Bună dimineața. Din păcate sunt și eu o mătușică de îngeraș. Sora mea a devenit recent mamica unui îngeraș pe nume Alexandru Ioan.
Ce aș putea să fac, cum aș putea să o ajut? Știu că e greu pentru ea, și-a dorit din tot sufletul ei un copil iar acum... Nu știu cum ar trebuii să mă comport față de ea, mi-aș dorii din toată inima să o ajut, măcar cu 2-3 vorbe calde, spuse sincer din inimă dar îmi este foarte teamă. Nu vreau să o fac să sufere și mai mult. Îmi doresc enorm să vorbesc cu ea, sa îi mai alin puțin durerea dar nu știu cum.
Când ne-a anunțat că este gravidă am radiat de fericire. Nu m-am simțit niciodată mai fericită decât în momentul când mi-a spus că va avea un copil. Era așa de fericită și mă bucuram enorm pentru ea iar acum totul s-a năruit. E trist și mă doare enorm când mă gândesc:‘’ Oare prin ce trece ea acum ?’’. De multe ori mi-aș dorii ca totul să fie doar un vis urât, un coșmar din care să ne putem trezi.
În fiecare săptămână mergea la control și totul era bine. Avea o burtică mare dar era cea mai frumoasă burtică pe care am văzut-o până acum. Era fericită că urma să devină mama, ceea ce și-a dorit enorm. Își făcea planuri, cum să decoreze camera, ce cărucior să cumpere… iar acum e totul pustiu și rece fără el. Mai avea o lună până la naștere și atunci i-au spus că bebele are probleme cu inimioara și că nu va putea trăii. A încercat tot posibilul, a mers peste tot la control, a făcut tot ce îi stătea în putință ca să își salveze bebele, dar Dumnezeu l-a vrut alături de el, acolo sus în ceruri. În 21 august a făcut cezariană iar la doar 3 ore de la naștere scumpul nostru Alexandru ne-a părăsit. Mă doare sufletul când mă gândesc. Ce aș putea să fac să o ajut ? Nu pot suporta când mă gândesc la câte lacrimi varsă și la câtă durere are în suflet. Se fac 2 săptămani și 3 zile de când a plecat sus la Doamne Doamne, iar ea este și va fi mereu cu gândul la el.
Aș avea nevoie de un sfat, de o vorbă caldă. Mă simt neputincioasă acum. Vreau din toată inima să o ajut, pentru că o iubesc din tot sufletul meu, e și normal, e surioara mea mai mare iar când o știu așa parcă simt cum inima se destramă în mii și mii de bucățele.