Doua sarcini pierdute
Scris: 4 Feb 2018, ora 00:59Dragi mamici de ingerasi,
Vreau sa transmit tuturor sincerele mele regrete pentru ingerasii care i-ati pierdut si vreau sa va zic ca am plans la fiecare poveste citita si cred ca este foarte nedereapta viata asta cand permite sa existe atata durere in inimile parintilor.
Inainte sa descopar organiatia EMMA si sa citesc povestile de viata atat de triste , credeam ca eu sunt cea mai “batuta de soarta” persoana din cauza faptului ca am pierdut 2 sarcini in 6 luni de zile.. Insa acum, imi dau seama ca se poate mult mai rau si lucrul acesta ma sperie si mai tare ... apoi un lucru care ma ingrozeste este SISTEMUL MEDICAL DIN ROMANIA care cateodata am impresia ca este depasit de situatie.
Povestea mea incepe in iulie 2017 cand apare cea de a doua liniuta dupa 1 an de incercari si sperante. Eram singura acasa si primul lucru care l-am facut a fost sa plang si sa-i multumesc Lui Dumnezeu ca mi-a dat si mie aceasta bucurie mult asteptata. Dar aceasta bucurie s-a sfarsit dupa doar 3 sapt cand la munca am simtit ca am avut o scurgere mai abundenta si cand am ajuns la baie era maronie
Panica mare, am fugit la medic , mi-a prescris PROGESTERON si repaos insa,am inceput sa sangerez ft tare si inevitabilul s-a produs:(( Dupa acest episod urat au inceput investigatiile, mi-am facut toate analizele ( inclusiv trombofiliile) care au avut rezultate bune. Verdictul final :ANOMALII CROMOZOMIALE. Mi s-a recomandat sa fac pauza 3 luni dupa care putem sa incercam din nou. Asa am si facut si spre surpinderea mea de data aceasta sarcina a venit destul de repede cand la inceputul lunii ianuarie 2018 am vazut din nou cele doua liniute. Bucuria si speranta si-au facut repede loc in sufletul meu si imi repeta mereu ca de data aceasta totul va fi bine. Dupa o saptamana am mers si la medic care din pacate nu a putut sa-mi confirme sarcina pentru ca era destul me micuta insa in urma istoricului meu mi-a prescris de la inceput acid folic si progesteron si ne vedem peste o sapt la eco. Buun.. merg peste o sapt si raman tot la acelasi stadiu pentru ca nu se vedea embrionul ( dupa calendar trebuia sa am 6 sapt) dar dr zicea ca sigur e un pic mai micuta sarcina dar macar saculetul e pozitionat corect. Deja incepeam sa-mi fac ganduri si probleme ca poate nu va aparea embrionul. In disperarea mea, dupa 3 zile am decis sa merg la un alt eco dar de data aceasta la o alta doctorita pentru ca cea la care am fost prima data nu avea program in acea zi. Si surpriza, a aparut si embrionasul mult asteptat(5 sapt si 5 zile) plus ca i-am auzit si inimioara ( aproape mi-au dat lacrimile cand am auzit-a fost prima data cand aud o inimioara care sa bata in burtica mea) insa cand m-am sters de acel gel am vazut o pata mica de sange. Am intrebat-o pe dr de unde a aparut si m-a intrebat daca pana acum nu am sangerat deloc si i-am raspuns destul de apasat ca Nuu si mi-a recomandat sa dublez doza de progesteron. Din acel moment a inceput cel de al doilea cosmar al meu din care nu reusesc sa mi revin nici acum. Dupa 5 zile de scurgeri maronii si sangerari am eliminat saculetul:(( si acum imi vine sa plang cnd scriu.. de o saptamana plang in fiecare zi si ma simt total pierduta, am doar ganduri intunecate si parca nu mai am nicio speranta. Nu mai dorm bine, nu mai vreau sa vad pe nimeni, mi se pare ca devin depresiva:(( Nu-mi vine sa cred ca toate analizele au iesit bune dar totusi pierd si a doua sarcina si primesc raspunsuri de la medici “ incercati pana o sa iasa”.Oare nu se gandesc ca fizic poate ne revenim repede dar psihic..Marti o sa merg la control si o sa vad in ce directie ma va indruma sa o iau . Imi doresc din suflet sa se gaseasca cauza pentru ca ma simt total neputincioasa.
Am scris un roman dar in felul acesta m-am mai descarcat si poate o sa intalnesc femei care au trecut prin aceleasi trairi ca ale mele si ma pot sfatui cum as putea sa depasesc acest moment atat de greu. Dupa cat timp ati ramas gravidute dupa doua pierderi si daca ati dus sarcina la termen? Ce analize vi s-a recomandat sa mai faceti?
Va doresc din suflet dragi mamici sa treceti peste momentele crancene la care ne supune viata si sa ne ajute bunul Dumnezeu sa ne strangem intr-o zi puiutul in brate.
Va imbratisez cu drag,
Ioana G.
Vreau sa transmit tuturor sincerele mele regrete pentru ingerasii care i-ati pierdut si vreau sa va zic ca am plans la fiecare poveste citita si cred ca este foarte nedereapta viata asta cand permite sa existe atata durere in inimile parintilor.
Inainte sa descopar organiatia EMMA si sa citesc povestile de viata atat de triste , credeam ca eu sunt cea mai “batuta de soarta” persoana din cauza faptului ca am pierdut 2 sarcini in 6 luni de zile.. Insa acum, imi dau seama ca se poate mult mai rau si lucrul acesta ma sperie si mai tare ... apoi un lucru care ma ingrozeste este SISTEMUL MEDICAL DIN ROMANIA care cateodata am impresia ca este depasit de situatie.
Povestea mea incepe in iulie 2017 cand apare cea de a doua liniuta dupa 1 an de incercari si sperante. Eram singura acasa si primul lucru care l-am facut a fost sa plang si sa-i multumesc Lui Dumnezeu ca mi-a dat si mie aceasta bucurie mult asteptata. Dar aceasta bucurie s-a sfarsit dupa doar 3 sapt cand la munca am simtit ca am avut o scurgere mai abundenta si cand am ajuns la baie era maronie
Panica mare, am fugit la medic , mi-a prescris PROGESTERON si repaos insa,am inceput sa sangerez ft tare si inevitabilul s-a produs:(( Dupa acest episod urat au inceput investigatiile, mi-am facut toate analizele ( inclusiv trombofiliile) care au avut rezultate bune. Verdictul final :ANOMALII CROMOZOMIALE. Mi s-a recomandat sa fac pauza 3 luni dupa care putem sa incercam din nou. Asa am si facut si spre surpinderea mea de data aceasta sarcina a venit destul de repede cand la inceputul lunii ianuarie 2018 am vazut din nou cele doua liniute. Bucuria si speranta si-au facut repede loc in sufletul meu si imi repeta mereu ca de data aceasta totul va fi bine. Dupa o saptamana am mers si la medic care din pacate nu a putut sa-mi confirme sarcina pentru ca era destul me micuta insa in urma istoricului meu mi-a prescris de la inceput acid folic si progesteron si ne vedem peste o sapt la eco. Buun.. merg peste o sapt si raman tot la acelasi stadiu pentru ca nu se vedea embrionul ( dupa calendar trebuia sa am 6 sapt) dar dr zicea ca sigur e un pic mai micuta sarcina dar macar saculetul e pozitionat corect. Deja incepeam sa-mi fac ganduri si probleme ca poate nu va aparea embrionul. In disperarea mea, dupa 3 zile am decis sa merg la un alt eco dar de data aceasta la o alta doctorita pentru ca cea la care am fost prima data nu avea program in acea zi. Si surpriza, a aparut si embrionasul mult asteptat(5 sapt si 5 zile) plus ca i-am auzit si inimioara ( aproape mi-au dat lacrimile cand am auzit-a fost prima data cand aud o inimioara care sa bata in burtica mea) insa cand m-am sters de acel gel am vazut o pata mica de sange. Am intrebat-o pe dr de unde a aparut si m-a intrebat daca pana acum nu am sangerat deloc si i-am raspuns destul de apasat ca Nuu si mi-a recomandat sa dublez doza de progesteron. Din acel moment a inceput cel de al doilea cosmar al meu din care nu reusesc sa mi revin nici acum. Dupa 5 zile de scurgeri maronii si sangerari am eliminat saculetul:(( si acum imi vine sa plang cnd scriu.. de o saptamana plang in fiecare zi si ma simt total pierduta, am doar ganduri intunecate si parca nu mai am nicio speranta. Nu mai dorm bine, nu mai vreau sa vad pe nimeni, mi se pare ca devin depresiva:(( Nu-mi vine sa cred ca toate analizele au iesit bune dar totusi pierd si a doua sarcina si primesc raspunsuri de la medici “ incercati pana o sa iasa”.Oare nu se gandesc ca fizic poate ne revenim repede dar psihic..Marti o sa merg la control si o sa vad in ce directie ma va indruma sa o iau . Imi doresc din suflet sa se gaseasca cauza pentru ca ma simt total neputincioasa.Am scris un roman dar in felul acesta m-am mai descarcat si poate o sa intalnesc femei care au trecut prin aceleasi trairi ca ale mele si ma pot sfatui cum as putea sa depasesc acest moment atat de greu. Dupa cat timp ati ramas gravidute dupa doua pierderi si daca ati dus sarcina la termen? Ce analize vi s-a recomandat sa mai faceti?
Va doresc din suflet dragi mamici sa treceti peste momentele crancene la care ne supune viata si sa ne ajute bunul Dumnezeu sa ne strangem intr-o zi puiutul in brate.
Va imbratisez cu drag,
Ioana G.